Aspectul clinic general este de " moarte aparentă "  lipsa conştienţei (nu răspunde la stimuli verbali sau tactili);  lipsa respiraţiei (cercetată prin aplecarea capului salvatorului către faţa pacientului timp de 2-10 secunde), sau alterarea gravă a respiraţiei (adică horcăit sau gasping) ;  lipsa circulaţiei (a pulsului) - cercetată prin palparea unilaterală a pulsului carotidian timp de 2-10 secunde;  pupile midriatice bilateral.

Prima regulă legată de riscurile RCP este ca viaţa membrilor echipei de resuscitare să nu fie pusă în pericol. Resuscitarea cardiopulmonară presupune riscuri legate de locul desfăşurării şi riscuri legate de victimă. Înainte de a se apropia de o victimă, salvatorul trebuie să se asigure că nu există nici un pericol iminent care să provină din mediul înconjurător.

EVALUAREA ZONEI. EVALUAREA SIGURANTEI SALVATORULUI SI A VICTIMEI CERE AJUTOR – 112 sau alte persoane. DESCHIDE CAILE AERIENEDEZOBSTRUCTIE EVALUEAZA RESPIRATIA 10 sec. RESPIRA NORMAL POZITIE LATERALA DE SIGURANTA TRANSPORT SPITAL Priveste torace. Asculta zgomot respiratie. Simte flux aer. NU RESPIRA APEL COMPRESIUNI TORACICE VERIFICA PULSUL 10 sec. PULS PREZENT PULS ABSENT VENTILATII GURA-GURA 2 VENTILATII GURA- GURA + 30 COMPRESIUNI PACIENT INCONSTIENT ? ±

EVALUAREA CONŞTIENŢEI ALERTAREA

DESCHIDEREA CĂILOR AERIENE EVALUAREA RESPIRATIEI

COMPRESIILE TORACICE EVALUAREA CIRCULAŢIEI

MANEVRA HEIMLICH

DEFIBRILAREA MANUALA PADELE AUTOCOLANTE

ECG reprezintă suma potenţialelor de acţiune a tuturor fibrelor miocardice, care pot fi înregistrate pe hârtie sau vizualizate pe ecran, cu o viteză constantă de 25 sau 50 mm/sec. Înregistrarea se face în 12 derivaţii: 3 derivaţii bipolare, 3 derivaţii unipolare ale membrelor şi 6 derivaţii unipolare precordiale.

- apoi S.E.E. la 2 minute + R.C.P. 2 minute + Adrenalina la 3-5 minute.

Fibrilaţie ventriculară cu unde mici Fibrilaţie ventriculară cu unde mari

Se recomanda efectuarea RCP fara defibrilare!

Materiale necesare pentru intubatia orotraheala (I.O.T.).

 Victima prezint ă semne de revenire a funcţiilor vitale şi a conştienţei.  Resuscitarea se începe cu întârziere prea mare.  Dac ă semnele vitale nu apar dup ă aproximativ 30 min de resuscitare (ALS).  Evidente semne de afectare cerebral ă astfel încât s ă afecteze calitatea vieţii pacientului.  Pân ă la limita de rezistenţ ă a reanimatorului.  Toate deciziile referitoare la oprirea resuscit ă rii se vor lua în echip ă sub coordonarea sefului de echipaj (de regula medic).  În situaţiile de hipotermie, tratament cu sedative,hipnotice sau narcotice, resuscitarea se va continua mai mult timp ( confer ă protecţie cerebral ă la hipoxie).  La nou-născuţi manevrele de resuscitare se opresc după 15 minute de absenţă a circulaţiei spontane. Lipsa de răspuns la peste 10 minute de resuscitare se asociază cu un pronostic sever asupra supravieţuirii şi a statusului neurologic.

ORICÂND ESTE FOARTE IMPORTANTĂ ŞI O SINGURĂ VIAŢĂ SALVATĂ!!!