CURS PCMAI DR.ING. MARIASIU FLORIN.

Slides:



Advertisements
Similar presentations
Prof.coord. IOANA KADAR Elev. CRISTIAN ADRIAN. Apa o sursa de viata pentru animale Apa o sursa de viata pentru animale.
Advertisements

În general exist ă 2 forme mari de conservare : “in situ” şi “ex situ” 1. Conservarea “ in situ” Aceast ă metod ă de conservare const ă în.
Dis de diminea ă la pescuit S ă rmanul pete ajuns în barca pescarilor…
Ziua Standardizării octombrie 2009 MOTOARELE ELECTRICE – SUBIECT AL STANDARDIZĂRII EUROPENE ŞI AL REGLEMENTĂRILOR COMISIEI COMUNITĂŢILOR EUROPENE.
Psalm 19 Cerurile spun slava lui Dumnezeu, şi întinderea lor vesteşte lucrarea mâinilor Lui. O zi istoriseşte alteia acest lucru, o noapte dă de ştire.
Batalia sexelor O lume dominata de barbati vs o lume dominata de femei.
Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Inginerie Electrica
1 InfraStruXure Tendinte in IT si probleme cu climatizarea in centre de date Mirela Danciu APC Distribution Manager Romania.
Roboti mobili Roboti mobili Versus EV Tendinte EV Avantaje Concepte esentiale New Beetle Electric Sisteme Incorporate – Curs11 Sisteme Incorporate – Curs11.
Mic îndreptar pentru formulari cotidiene în birou.
-Modelul Entitate-Legatura (ER)-
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
Funcţii Excel definite de utilizator (FDU) în VBA
Instrumente CASE Curs nr. 7.
Căutarea şi regăsirea informaţiei.
Dispozitive de stocare
ALUMINIUL SI ALIAJELE SALE.
Căutarea şi regăsirea informaţiei.
Paxos Made Simple Autor: Puşcaş Radu George
sau ecuaţiile diferenţiale ale mişcării unui SPM
Retele de calculatoare
EFECTUL LASER.
CARBONUL.
Elemente de eruptie solara
Sistemul de salarizare pentru funcţionarii publici şi cele mai recente tendinţe ale reformei Germania.
Reflexia luminii.
METODA BACKTRACKING Examenul de bacalaureat 2012
Amplificatoare operationale Functia de transfer Laplace
Cursul 3 Cautare peste siruri problema cautarea naiva
CONVERSII INTRE SISTEME DE NUMERATIE
WebSite Social Tema 2 WebSite Social.
MICROSOFT EXCEL.
Problema rucsacului lacom
Tipuri structurate Tipul tablou
SUBNETAREA.
Mase Plastice Capet Vasile Daniel.
Web Form BuilDer Coffee Cup.
Totul despre: Valentine’s day.
Lanternă cu acumulator
MICROSOFT EXCEL Notiuni introductive
Formatarea paragrafului
Funcții C/C++ continuare
prof. mrd. Negrilescu Nicolae Colegiul National Vlaicu Voda
Mardare Ciprian Gabriel 342C5
Medii informatice utilizate pentru proiectare
Impulsul mecanic Impulsul mecanic. Teorema conservarii impulsului mecanic.
Canalul Forth and Clyde, care leaga Glasgow-ul de coasta vestica, a fost construit in 1777 intre portul Grangemouth si Falkirk. Intre Falkirk si Edinburgh.
AUTOMOBILUL ELECTRIC UNIVERSITATEA POLITEHNICA
INTERNET SERVICII INTERNET.
Eclipsele de soare si de luna
Forms (Formulare).
CALCULUL SI CONSTRUCTIA AUTOMOBILELOR -I-
EFECTUL LASER Achim Anamaria,Vlad Lenuta Clasa a XII a D
A great way to create a channel of communication
Cursul 9. SEO (Promovarea site-urilor web)
Dodan Mihai Grupa 111B Anul I
SUBSTANTE PURE SI AMESTECURI DE SUBSTANTE
Functia de documentare
Bosch Solid 6000 W Cazan combustibil solid in gazeificare NOU
Raspunsul la frecventa
Folosirea de către companii a Twitter, Facebook şi LinkedIn
Realizarea prezentarilor cu Microsoft PowerPoint
Student:Dvornic Mihaela Grupa:342 C5
CMMI- Arii de proces: Inginerie si managementului proiectelor
Sistemul de control intern managerial
Refracţia luminii.
De unde vine; în ce se transformă
Harti de imagini, Cadre, Stiluri
Despre lamaie.net De ce sunt lamaile acre? Realizatori: Cristina Cazan
Tabele WEB.
Presentation transcript:

CURS PCMAI DR.ING. MARIASIU FLORIN

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI BIBLIOGRAFIE

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI BATAGA, N., BURNETE, N. – MOTOARE CU ARDERE INTERNA, Lito UTCN, 1995 BATAGA, N., s.a. – MOTOARE CU ARDERE INTERNA, Ed.Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995. BOBESCU, Ghe., s.a. – MOTOARE PENTRU AUTOMOBILE SI TRACTOARE (vol. I+II+III), Ed.Tehnica, Chisinau, 1996. NEGREA, D.V. – MOTOARE CU ARDERE INTERNA. PROCESE. ECONOMICITATE. POLUARE, Ed.Sidonia, Timisoara, 1997 NEGURESCU, N., s.a. – MOTOARE CU ARDERE INTERNA.PROCESE, Ed.MatrixRom, Bucuresti, 1995.

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Cele mai utilizate motoare pentru actionarea autovehiculelor si tractoarelor sunt motoarele termice cu piston. Prin motor termic cu piston se intelege motorul cu ardere interna cu piston aflat in miscare alternativa. Un motor cu ardere interna (MAI) este definit ca fiind un motor care transforma energia chimica a combustibilului in lucru mecanic, lucru mecanic disponibil la arborele cotit. Transformarea energiei chimice a combustibilului (prin ardere acestuia) in energie mecanica (lucru mecanic) este insotita de o serie de pierderi.

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

PROCESELE MAI SI DIAGRAMA INDICATA

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI In conditiile actuale, in care se pune tot mai acut problema folosirii rationale a combustibilului la aprecierea unui motor intereseaza principalii indici de economicitate: Randamentul efectiv (tine seama de pierderile termice si mecanice ale motorului); Consumul specific efectiv de combustibil (consumul de combustibil necesar producerii unei unitati de energie, in g/kWh) Indicii de economicitate reflecta si gradul de perfectionare a unui motor.

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Alti indici care trebuie luati in considerare in aprecierea unui MAI sunt: Indici de economicitate (costul combustibilului cu care functioneaza, costul motorului, durabilitatea motorului, cheltuielile de exploatare si reparatie a motorului); Indici constructivi (compactitatea, puterea volumica sau litrica, masa volumica sau litrica, masa pe unitatea de putere); Indicii de exploatare (siguranta in functionare, deservirea usoara, silentiozitatea, mersul linistit si fara trepidatii, pornirea usoara, adaptabilitatea la tractiune)

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Eficienta economica a motorului trebuie apreciata in complexitatea ei astfel ca chiar daca prin perfectionarile aduse motorului poate creste pretul de cost acestea conduc la scaderea cheltuielilor de exploatare, intretinere etc.

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI CLASIFICAREA M.A.I. 1. Dupa procedeul de aprindere: Motor cu aprindere prin comprimare (MAC) – aprinderea are loc datorita temperaturii rezultata prin comprimarea incarcaturii proaspete din cilindru (aer+combustibil+gaze reziduale) Motor cu cap de aprindere (cu cap incandescent) – aprinderea are loc datorita comprimarii incarcaturii proaspete si datorita temperaturii locale a unui perete cald) Motor cu aprindere prin scanteie (MAS) – aprinderea amestecului aer+combustibil se face de la o scanteie electrica

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI 2. Dupa starea combustibilului Motor cu combustibil lichid Motor cu gaz – combustibili sub forma gazoasa Motor policarburant – motorul poate utiliza combustibili cu diferite proprietati de aprindere Motor cu gaz si injectie pilot lichida – combustibilul principal este gazos iar combustibilul lichid este utilizat doar pentru aprindere

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI 3.Dupa procedeul de formare a amestecului MAS cu carburator – amestecul aer+combustibil se realizeaza in afara cilindrilor in carburator MAS cu injectie de benzina – combustibilul este injectat fie in tubulatura de admisie a aerului fie direct in cilindru MAC cu injectie de motorina – aerul este admis si comprimat in cilindru iar combustibilul este injectat in cilindru la sfarsitul procesului de comprimare Motor cu amestecator (motor cu gaz) – amestecul aer+gaz se realizeaza in exteriorul cilindrului in echipamentul de amestecare (amestecator).

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI 4.Dupa ciclul motor Motor in patru (4) timpi – ciclul de lucru se realizeaza la patru curse succesive ale pistonului sau la doua rotatii complete ale arborelui cotit Motorul in doi (2) timpi – ciclul de lucru se realizeaza la doua curse succesive ale pistonului sau la o rotatie completa a arborelui cotit

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI 5.Dupa procedeul de racire Motor racit cu aer – cilindrii si chiulasa sunt racite cu aer Motor racit cu lichid – cilindrii si chiulasa sunt racite cu lichid

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI 6.Dupa modul de actionare a pistonului Motor cu simplu efect – arderea are loc pe o singura parte a pistonului Motor cu dublu efect – arderea are loc alternativ pe o parte si de alta a fiecarui piston Motor cu pistoane opuse – in fiecare cilindru exista cate doua pistoane legate mecanic avand intre ele fluidul de lucru Motor reversibil – sensul de rotatie poate fi schimbat prin utilizarea unui sistem de comanda Motor cu pistoane libere – pistoanele nu sunt legate mecanic intre ele si nu se transmite putere la arborele motor. Puterea se transmite sub forma de gaz cald.

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI 7.Dupa dispunerea cilindrilor Motor vertical – cilindrii sunt situati deasupra arborelui cotit Motor orizontal – cilindrii sunt situati in acelasi plan cu arborele cotit Motor inversat – cilindrii sunt situati sub arborele cotit Motor in linie – cilindrii sunt dispusi pe un singur rand Motor in V – cilindrii sunt dispusi pe doua linii in V, pe un singur arbore cotit

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Motor cu cilindrii opusi (boxer) – doua randuri paralele de cilindrii situati in acelasi plan si dispusi de o parte si de alta a arborelui cotit Motor inclinat – axele cilindrilor sunt inclinate fata de un plan vertical Motor in stea – motor cu numar impar de cilindrii dispusi uniform in jurul unui arbore cotit Motor in X – motor cu patru randuri de cilindrii si un singur arbore cotit Motor in H – motor cu doi arbori cotiti, cu patru randuri de cilindrii dispusi in doua planuri paralele

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Cel mai important criteriu de clasificare din cele prezentate anterior este cel legat de procesul de aprindere (MAS si MAC)!!!

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Ciclul functional al unui motor in 4 timpi

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Ciclul functional al motorului in 2 timpi

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI DEFINITII pms – punct mort superior (pozitia pistonului corespunde volumului minim al fluidului motor in cilindru) pmi – punct mort inferior (pozitia pistonului corespunde volumului maxim al fluidului motor in cilindru) Cursa pistonului (S) in mm este spatiul parcurs de piston intre cele doua puncte moarte Alezajul (D) in mm este diametrul cilindrului.

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Cilindreea unitara (Vs) – volumul descris de piston intr-o cursa iar cilindreea totala (Vt) este suma acestor volume pentru cei (i) cilindrii ai motorului.

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Raportul de compresie (ε) – definit ca fiind raportul dintre volumul maxim ocupat de fluidul motor (Va) si volumul minim (Vc).

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Unghiul de rotatie al arborelui cotit (φ) oRAC – este unghiul format de cotul arborelui cotit cu axa cilindrului.

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Viteza medie a pistonului (wpm) – este viteza cu care pistonul parcurge doua curse succesive, in timpul (60/n) La motoarele de tractoare si autocamioane wpm=7,8...12 m/s iar la autoturisme wpm=12...17 m/s.

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Turatia si sarcina motorului definesc regimul de functionare al unui motor. Sarcina – este puterea dezvoltata de motor si preluata (consumata) de autovehicul la un moment dat. Sarcina se regleaza prin intermediul pedalei de acceleratie. Pentru o functionare stabila a motorului incarcarea trebuie sa fie egala cu sarcina. Aprecierea valorii sarcinii se realizeaza prin intermediul coeficientului de sarcina (χ), coeficient care reprezinta raportul dintre puterea efectiva (Pe) si puterea efectiva continua (Pec) a motorului pentru o turatie data.

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Puterea efectiva continua (Pec) este valoarea maxima a puterii ce poate fi dezvoltata de motor in mod continuu, la o turatie data, fara modificarea indicilor motorului si fara aparitia unor uzuri anormale.

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Puterea efectiva intermitenta Pei poate fi dezvoltata de motor pentru intervale scurte de timp (15 min la o ora). Puterea continua maxima limitata de uzina constructoare a motorului este puterea nominala (Pen) la turatia nominala corespunzatoare (nn). Sarcina corespunzatoare Pec (χ =1) se numeste sarcina plina, cea corespunzatoare Pei (χ =1,1) sarcina totala iar cea corespunzatoare mersului in gol Pe=0 (χ =0) sarcina nula. Intre sarcina nula si sarcina plina (0< χ<1) este domeniul sarcinilor partiale iar intre sarcina plina si sarcina totala este domeniul suprasarcinilor.

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Calitatea amestecului (proportia dintre combustibil si aer) se numeste dozaj si se exprima prin intermediul coeficientului de dozaj (d). ,unde Cc este cantitatea de combustibil din amestec iar Ca este cantitatea de aer.

Raport aer-combustibil Dozajul Coeficient de dozaj Raport aer-combustibil Motorina 0.070 14.40 Pacura 0.072 14.00 Benzina 0.068 14.70 Metanol 0.173 5.78 Etanol 0.111 9.00 Metan 0.058 17.24 Hidrogen 0.029 34.48

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Daca cantitatea de aer din amestec este cea minima necesara pentru arderea completa a combustibilului dozajul se numeste teoretic sau stoichiometric. Cand cantitatea de aer este in exces dozajul se numeste sarac iar cand cantitatea de aer este mai mica decat cea corespunzatoare dozajului teoretic dozajul se numeste bogat. (termenii de sarac si bogat se refera la combustibil!!!)

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Aprecierea calitatii amestecului se realizeaza prin intermediul coeficientului de exces de aer (λ) care este definit ca fiind raportul dintre cantitatea de aer (L) disponibila pentru arderea a 1 kg de combustibil si cantitatea minima de aer (Lmin) necesara pentru arderea teoretica a 1 kg de combustibil Dozaj teoretic (λ=1), sarac (λ>1), bogat (λ<1)

Coeficientul de exces de aer in cazul motoarelor MAC (Diesel) Combustibil lichid Admisie normala Injectie directa 1,3…1,7 Injectie indirecta 1,1…1,4 Supraalimentare 1,5…2,5 Combustibil gazos 1,4…2,2

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Principalii indici energetici ai motorului raportati la arborele cotit al motorului sunt : Le – lucrul mecanic efectiv pe – presiunea medie efectiva Pe – puterea medie efectiva Daca raportarea se face la suprafata pistonului sau la diagrama indicata avem: Li – lucrul mecanic indicat pi – presiunea medie indicata Pi – puterea medie indicata Legatura dintre cele doua grupe de indici se realizeaza prin intermediul randamentului mecanic (ηm)

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI PARAMETRII FUNCTIONALI Precizarea regimului functional al unui motor reclama determinarea si indicarea simultana a doi parametrii turatia si sarcina. Sarcina motorului poate fi apreciata prin lucru mecanic care este produs pe ciclu si cilindru, lucru mecanic ce poate fi evaluat pe diagrama de variatie a presiunii in cilindrul motorului (diagrama indicata).

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Se defineste presiunea medie indicata (pi) ca fiind raportul dintre lucrul mecanic indicat si volumul cilindrului motorului Cu ajutorul pi se pot compara motoarele intre ele. Cel mai bun motor va fi cel care realizeaza o presiune medie indicata cea mai mare.

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Cu ajutorul presiunii medii calculate se poate calcula puterea indicata a motorului (Pi) (kW) , unde: (τ) este numarul de timpi ai motorului (2 sau 4) (Vs) cilindreea in litri (n) turatia in rot/min (K) constanta ce depinde de unitatea de masura a lui (pi),K=30 daca pi este in [MPa], K=300 daca pi este in [bar].

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Puterea indicata (Pi) reprezinta puterea produsa la nivelul cilindrului motorului iar puterea furnizata utilizatorului (puterea efectiva Pe este mai mica) datorita consumurilor interna ale motorului (pentru evacuarea gazelor arse si admisia incarcaturii proaspete, invingerea frecarilor, antrenarea mecanismelor auxiliare etc.). Raportul dintre cele doua puteri apreciaza gradul de perfectiune al constructiei motorului si se numeste randament mecanic (ηm).

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Pe baza puterii efective masurate la standul de proba se poate determina presiunea efectiva medie (pe) , sau

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Pe baza legaturii dintre putere si moment , vom avea (Nm)

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI INDICI TEHNICO-ECONOMICI Randamentul efectiv (ηe) apreciaza calitatea procesului de transformare a caldurii in lucru mecanic utilizabil. , unde: Ch – consumul orar de combustibil in kg/h Hi – puterea calorica inferioara a combustibilului in kJ/kg Le – lucrul mecanic efectiv produs de motor in kJ/h

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI La fel, randamentul indicat este dat de relatia

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Legatura dintre randamente este data de relatia , ce arata ca randamentul efectiv are doua componente. O componenta termodinamica (ηi) si o componenta mecanica (ηm)

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Economicitatea motoarelor se apreciaza prin valoarea consumului specific de combustibil, definit ca si raportul dintre consumul orar de combustibil (Ch) si puterea efectiva corespunzatoare (Pe). (g/kWh)

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI INDICII DE PERFORMANTA Apreciaza gradul de fortare al motorului sau de compactitate constructiva a lui. Puterea litrica (PL) – raportul dintre puterea efectiva maxima si cilindreea totala a motorului (kW/litru)

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Viteza medie a pistonului (wpm) – apreciaza rapiditatea motoarelor si constituie un criteriu de apreciere a uzurii motorului (cu cat wpm este mai mare cu atat durabilitatea motorului scade) (m/s) Motoare lente wpm=3...6,5 m/s Motoare semirapide wpm=6,5...10 m/s Motoare rapide wpm >10m/s (formula 1 si motoarele de locomotiva)

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Puterea specifica (PS) este un indicator important pentru forma constructiva a pistonului. Puterea specifica (PS) este raportul dintre puterea efectiva maxima si aria totala a suprafetelor transversale ale cilindrilor motorului. (W/mm2)

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI 1- piston Al, monobloc 2-piston fonta, monobloc 3-piston compus (mai multe bucati din diferite materiale)

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Masa specifica (ms) – este masa motorului uscat (fara combustibil, ulei si lichid de racire) complet echhipat, raportata la puterea efectiva maxima. (kg/kW)

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI Puterea pe cilindru (PCIL) (kw/cilindru) Masa litrica (mL) – masa motorului uscat raportata la cilindreea totala (kg/litru)

MOTOARE CU ARDERE INTERNA (MAI). INTRODUCERE. GENERALITATI