Reînvie Speranța 6 Iubire și protecție Conflicte în Familie SET SERIA www.reinviesperanta.ro Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) SET 6 SERIA Iubire și protecție SUBIECT Conflicte în Familie

Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro CONFLICT ÎN FAMILIE Dezacord: părțile implicate percep o amenințare privind nevoile, interesele sau preocupările lor. Conflictul este inevitabil în relații, în special în rândul cuplurilor. Anumite nivele de conflict pot fi benefice: - Permit cuplurilor să comunice în moduri care promovează înțelegerea - Rezolvă diferențele - Întrețin intimitatea Există potențialul ca unele conflicte să escaladeze dincolo de un nivel productiv.

Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro CONFLICT ÎN FAMILIE „Conflict major” = Când timpul, durata și intensitatea conflictului determină efecte negative asupra relației, partenerilor în mod individual sau altor membri ai familiei, mai ales copii. Cuplurile aflate în conflicte majore: Cuplurile în relații stabile care se obișnuiesc cu conflictele. Cupluri separate sau divorțate.

Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro CONFLICT ÎN DESFĂȘURARE Cinci etape de conflict La fiecare etapă în trecerea de la pozitiv la negativ, ostilitatea continuă să crească. Etapa 1 (probleme de rezolvat) Conflictul este axat pe probleme specifice și pe modul lor de rezolvare. Atunci când mânia este exprimată privind diferențele, aceasta este de obicei de scurtă durată și climatul emoțional rămâne plin de speranță. Etapa 2 (dezacorduri) Încrederea în contextul emoțional a început să se estompeze, partenerii comunică mai puțin frecvent unul cu altul și sunt mai susceptibili de a implica o a treia persoană în conflict. Cuplurile văd în continuare modalități de rezolvare a dezacordurilor.

Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro CONFLICT ÎN DESFĂȘURARE Cinci etape de conflict Etapa 3 (competiție) Frustrare, resentimente, cu mânie care erupe rapid și dispare încet. Fiecare partener vede în general, conflictul ca provenind de la celălalt, astfel încât dacă celălalt partener s-ar schimba, conflictul ar dispărea. Etapa 4 (luptă / fugă) Implicare crescută a altor persoane și percepție rigidă, negativă privind celălalt partener. Antagonism și înstrăinare Etapa 5 (Război) Învinuire, „volatilitatea emoțională”, incapacitatea partenerilor de a-și asuma responsabilitatea pentru partea lor în dispută. Disperare, furie și răzbunare.

1 The Battering Cycle STAGE WOMAN MAN DYNAMICS Honeymoon phase Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.enthusiasticlife.net The Battering Cycle STAGE WOMAN MAN DYNAMICS 1 Honeymoon phase Fells special, love, dependent Jealousy, over-possessive love, dependency Lack of mutuality, lack of healthy intimacy KRISTI KANEL A GUIDE TO CRISIS INTERVENTION

2 The Battering Cycle STAGE WOMAN MAN DYNAMICS Tension-building phase Walks on eggshells, tries to prevent violence Minor incidents, criticizing, yelling, blaming, may still fell in control of himself, tension is strong Woman believes it’s her fault that he’s upset. Both may see that there is a problem. Window of opportunity for preventing next stage through intervention by Counselor. KRISTI KANEL A GUIDE TO CRISIS INTERVENTION

3 The Battering Cycle STAGE WOMAN MAN DYNAMICS Explosive phase If she survives, often has bruises and broken bones, may end up in a hospital. Focus on survival versus escape. Out of control, may terrorize wife for hours, break things, hit, spit, push, choke, burn, tie up, rape, or kick her. Violence gets worse over time, sometimes police is called. Window of opportunity exists for woman before denial sets in. KRISTI KANEL A GUIDE TO CRISIS INTERVENTION

4 The Battering Cycle STAGE WOMAN MAN DYNAMICS Honeymoon stage again In shock, vulnerable to accepting apologies and flowers, hopes it won’t happen again. Apologizes, swears it will never happen again, encourages her to go shopping, throw a party, treats her well for a while. False resolution based on denial and minimization, life goes on. Tension reoccurs and the cycle continues. Honeymoon is the first stage to go until eventually, it consists of just tension-explosion. KRISTI KANEL A GUIDE TO CRISIS INTERVENTION

4 CARACTERISTICI ALE CONFLICTULUI care pot fi DISTRUCTIVE cuplurilor: Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro 4 CARACTERISTICI ALE CONFLICTULUI care pot fi DISTRUCTIVE cuplurilor: (4 horses / Gottman)

Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro CARACTERISTICI ALE CONFLICTULUI care pot fi DISTRUCTIVE cuplurilor: Criticism, dispreț, defensivă, „zid de piatră”... Elemente ale celor patru caracteristici ne ajută să clarificăm ce anume diferențiază conflictul de nivel scăzut, de conflictul la nivel înalt, distructiv. 1. Criticism, distinct de plângeri, astfel încât atunci când partenerii se critică reciproc, interacțiunea lor este îndreptată asupra persoanei mai degrabă decât asupra problemei în litigiu sau situației. 2. Dispreț, marcat de cinism, sarcasm și dezgust, care este alimentat de gânduri negative neexprimate privind partenerul.

Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro CARACTERISTICI DE CONFLICT care pot fi DISTRUCTIVE cuplurilor: 3. Defensivă, o modalitate de a da vina pe partener sau de a te apăra. 4. Împietrire, când critica, disprețul și defensiva ajung la un nivel în care unul dintre parteneri se retrage. Efectele conflictului asupra partenerilor: - Enervare cronică cu efecte cronice negative asupra fizicului - Percepții negative, inclusiv învinuiri și sentimente negative despre partener și relația cu el - Nereușita partenerilor de a se influiența reciproc sau de a încerca să repare relația.

VIOLENȚA ÎN RELAȚIILE CONFLICTUALE Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro VIOLENȚA ÎN RELAȚIILE CONFLICTUALE MAJORE Violența și agresivitatea sunt frecvente in rândul cuplurilor în populația generală. Prevalența violenței în cuplurile cu conflicte majore este mai mare. Multe dintre caracteristicile asociate cu conflictele majore, cum ar fi mânia, gelozia, neadaptarea maritală, lipsa de rezolvare a conflictelor, și atribuțiile negative, sunt citate frecvent ca fiind corelate cu violența în relație.

Terorismul patriarhal Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro VIOLENȚA ÎN RELAȚIILE CONFLICTUALE MAJORE Terorismul patriarhal Violență severă și abuz - Tactici de control, dominare, teamă, manipulare, și degradare îndreptate asupra partenerului. Violența în aceste cupluri este unilaterală fiind comisă de un „bătăuș” (în general bărbați) împotriva unei victime. Violență într-o situație anume Violența în aceste cupluri este frecventă și reciprocă, nu presupune control și manipulare, nici degradarea caracteristică relației de bătaie (escaladare reciprocă).

Controlul violent reciproc Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro VIOLENȚA ÎN RELAȚIILE CONFLICTUALE MAJORE Controlul violent reciproc Ambii parteneri sunt violenți și exercită controlul unul asupra celuilalt Violență în cazul apărării de sine Victima devine violentă ca urmare a violenței suferite. Cele mai multe sunt femei.

DEFINIȚIA RELAȚIILOR CONFLICTUALE Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro DEFINIȚIA RELAȚIILOR CONFLICTUALE MAJORE Grup I: Schimburi negative persistente Persistență O caracteristică evidentă, dar esențială a cuplurilor cu conflicte majore este faptul că interacțiunile lor sunt dominate de conflict. Pentru acestea, persistența presupune o escaladarea rapidă a conflictului în timpul comunicării. Deși cuplurile care experimentează conflicte pentru o perioadă relativ scurtă de timp pot ajunge la un conflict major, o trăsătură definitorie a cuplurilor cu conflicte majore este persistența conflictului de-alungul timpului. Eșecul de a ajunge la o rezoluție sau compromis păstrează aceste cupluri într-un conflict continuu.

DEFINIȚIA RELAȚIILOR CONFLICTUALE Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro DEFINIȚIA RELAȚIILOR CONFLICTUALE MAJORE Grup I: Schimburi negative persistente Atitudine defensivă Protecție de sine, evitare, retragere, blocaj, sau efort de a controla cealaltă parte înainte de a fi controlat. Posibilitate redusă de a dezvolta încredere în rândul cuplurilor cu conflicte majore, încercări de mediere dificil de realizat. Agresiune Atacuri care sunt concentrate mai de grabă asupra persoanei decât asupra problemei pot apărea ofensive și neintenționate. Agresiunea poate fi sub formă verbală sau abuz fizic.

DEFINIȚIA RELAȚIILOR CU CONFLICTE Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro DEFINIȚIA RELAȚIILOR CU CONFLICTE MAJORE Grup I: Schimburi negative persistente Escaladare Învinuire, critică, lipsă de empatie, irascibilitate și un ciclu de atac și contra-atac. Cu cât e mai puternică mânia și frica în relația de cuplu, cu atât mai mare este probabilitatea de a se trece de la violență în familie ca eveniment singular la bătaie în formă persistentă.

DEFINIȚIA RELAȚIILOR CONFLICTUALE Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro DEFINIȚIA RELAȚIILOR CONFLICTUALE MAJORE Grup I: Schimburi negative persistente Atribuții negative și gândire dualistă Atribuții negative despre cealaltă persoană, tinzând spre gândire dualistă care bănuiește pe celălalt și se descrie pe sine ca victimă sau sub atac. De-a lungul timpului, aceste atribuții devin rigide, excesive, ușor de activat, și dificil de eliminat. Gândire dualistă, inflexibilă - (ex: negru și alb, bun și rău, totul sau nimic)

DEFINIȚIA RELAȚIILOR CONFLICTUALE Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro DEFINIȚIA RELAȚIILOR CONFLICTUALE MAJORE Grup II: Climat emoțional nesigur, ostil Afectivitate negativă puternică Niveluri ridicate de mânie, ostilitate, și conflicte nerezolvate, exprimate sau neexprimate, depresie și anxietate, care pot limita capacitatățile părinților de a îngriji și a fi receptivi față de copiii lor. Părinții adesea au o înțelegere minimă a efectelor stărilor lor emoționale negative asupra copiii lor. Reactivitate emotională Ambii parteneri din aceste cupluri sunt foarte irascibili și au tendința de a se defăima unul pe altul, sunt imaturi și incapabili în a-și asuma responsabilitatea pentru rolul lor în conflict.

DEFINIȚIA RELAȚIILOR CONFLICTUALE Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro DEFINIȚIA RELAȚIILOR CONFLICTUALE MAJORE Grup II: Climat emoțional nesigur, ostil Lipsa de siguranță Lipsa de siguranță emoțională pentru copii: relația dintre copil și unul sau ambii părinți poate deveni distantă, întreruptă sau înstrăinată. Neîncrederea reciprocă Îndoială că partenerul se va schimba vreodată, neîncredere în capacitatea celuilalt de a îngriji în mod corespunzător de copii sau de a avea în minte cele mai bune interese privind copii lor.

DEFINIȚIA RELAȚIILOR CONFLICTUALE Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro DEFINIȚIA RELAȚIILOR CONFLICTUALE MAJORE Grup II: Climat emoțional nesigur, ostil Triunghiulare Apare atunci când tensiunea sau conflictul între două persoane se ridică la un nivel intolerabil. Pentru a se elibera de presiune, persoana cea mai deranjată de relație aduce o a treia persoană în relație (la care se plânge de el / ea, bârfește despre celălalt, sau de la care cere sfaturi) Triangularea devine disfuncțională atunci când este vorba de o strategie primară de gestionare a conflictelor, deoarece conflictul rămâne nerezolvat. Copiii sunt țintele principale ale procesului de triangulare.

DEFINIȚIA RELAȚIILOR CONFLICTUALE Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro DEFINIȚIA RELAȚIILOR CONFLICTUALE MAJORE Grup II: Climat emoțional nesigur, ostil În cadrul triangulării, un partener poate încerca să obțină controlul asupra celuilalt prin plasarea copilului în mijloc și încercarea de a influența opinia lui despre celălalt părinte. Poate pune presiuni asupra copilului pentru a lua partea lui sau a juca rolul de mesager sau spion. Sindromul înstrăinării parentale (PAS) Triangulare între cupluri care divorțează, un părinte învinuind pe celălalt părinte, cu pretenții nejustificate despre abuz, neglijare, sau lucruri rele. Sunt devastatoare pentru copi și afectează comportamentul și raționamentul autorului triangulării.

ALTE ASPECTE ȘI FACTORI DE RISC ÎN RELAȚII CONFLICTUALE MAJORE Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro ALTE ASPECTE ȘI FACTORI DE RISC ÎN RELAȚII CONFLICTUALE MAJORE Istoricul relațiilor în cuplu Plângerile au fost prezente în relația și au rămas nerezolvate pe o perioadă de timp. Uneori, chiar de la începutul relatiei, „problemele continuă...". Puternic încărcate cu afectivitate negativă, poate escalada rapid în argumente majore și au strategii limitate pentru de-escaladare sau domolirea interacțiunii.

Perceperea lumii și a relațiilor ca periculoase și nesigure; Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro ALTE ASPECTE ȘI FACTORI DE RISC ÎN RELAȚII CONFLICTUALE MAJORE Istoriile individuale ale partenerilor si experiențele din familia de origine Experiențele din copilărie (traume, abuz, neglijare, pierdere, separare și răni produse de atașamente nesigure) Efecte: Incapacitatea de a stabili încrederea, de a forma un atașament sigur sau de a gestiona tensiunile inerente într-o relație intimă; Perceperea lumii și a relațiilor ca periculoase și nesigure; Partenerii au un risc ridicat de a se bloca în interacțiuni de tipul urmărire-retragere sau critică-apărare ce caracterizează relațiile extrem de dificile. - Lipsa capacității de auto-calma și dorința de a accepta influența celuilalt sau propunere de restabilirea relațiilor venite de la partener.

DE CONFLICT ȘI REZULTATE Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro STILURI DE CONFLICT ȘI REZULTATE RELAȚIONALE CONFLICT FUNCȚIONAL (reglementare) = diferite grade de rezultate pozitive relaționale. Se distinge prin gradul de disponibilitate a partenerilor de a se influența reciproc prin dialog pozitiv și interacțiune. Evitarea Preferința pentru minimalizare sau chiar evitarea unui conflict cu speranța că problema se va rezolva (sau minimaliza) de la sine, cu timpul; sau cuplurile pot conveni pur și simplu să nu fie de acord cu privire la o problemă fără a pune presiuni pentru o rezoluție.

DE CONFLICT ȘI REZULTATE RELAȚIONALE Validarea Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro STILURI DE CONFLICT ȘI REZULTATE RELAȚIONALE Validarea Efortul pentru a se asigura că fiecare partener se simte ascultat și apreciat și lucrează spre rezultate satisfăcătoare ambelor părți. Stil volatil Se angajează în dezacord activ. Cercetările indică faptul că partenerii care se potrivesc (ambii parteneri utilizează aceleași stiluri de conflict) și care folosesc mai mult validarea ca stil, tind să fie mai mulțumiți în relația lor.

DE CONFLICT ȘI REZULTATE Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro STILURI DE CONFLICT ȘI REZULTATE RELAȚIONALE CONFLICT DISFUNCȚIONAL (nereglementat) = rezultatele distructive   Ostil Distructiv în cazul partenerilor cu un comportament disprețuitor și înjositor, reducând efectivitatea pozitivă dintre parteneri și stabilitatea relației de cuplu. Studiile indică faptul că orice cuplu în care chiar și unul dintre parteneri este ostil, este mai dificil și mai puțin stabil decât cuplurile în care ambii parteneri manifestă unul din stilurile funcționale de conflict. Stilul de validare este constructiv. Evitarea, stilurile volatile și ostile sunt mai puțin constructive.

STILUL CONFLICTULUI ȘI ATAȘAMENTUL Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro STILUL CONFLICTULUI ȘI ATAȘAMENTUL ADULȚILOR Perceperea unui nivel înalt de simbioză sau detașare emoțională de familia de origine va fi asociată cu utilizarea mai mare a stilurilor de conflict ostil, volatil și de evitare, și utilizarea mai mică a stilului de validare. Tipul de atașament va media relația dintre perceperea simbiozei sau detașarea emoțională de familia de origine și stilurile de conflict.

Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro REZOLVAREA CONFLICTELOR Tehnici implicate în facilitarea rezolvării pașnice a conflictelor sociale: Acceptă conflictul ca fiind inevitabil Acordă prioritate relației voastre Caută să înțelegi perspectiva celuilalt Separați intenția celuilalt de comportament Asumă-ți responsabilitatea pentru schimbul de gânduri și sentimente Ia riscul de a împărtăși gândurile și sentimentele tale Practică creerea unui climat sănătos de familie Consideră-te de valoare chiar și atunci când alții nu o fac Controlează-ți anxietatea și reactivitatea

GID BIBLIC PRIVIND COMUNICAREA Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro GID BIBLIC PRIVIND COMUNICAREA ȘI CONFLICTUL "Moartea și viața sunt în puterea limbii." Proverbe 18:21 „Orice om sa fie grabnic la ascultare, încet la vorbire, încet la mînie ... "Iacov 1:19 „Cine își păzește gura și limba își scutește sufletul de multe necazuri .. "Proverbe 21:23 "Un răspuns blând potolește mânia, dar o vorbă aspră generează mânia "Proverbe 15:1 "Vorbirea voastră să fie totdeauna cu har, dreasă cu sare, ca să știți cum trebuie să răspundeți fiecăruia" Coloseni 4:06 „Niciun cuvânt stricat să nu vă iasă din gură, ci unul bun, pentru zidire, după cum e nevoie, ca să dea har celor ce îl aud” Efeseni 4:29

Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro ÎNTREBĂRI DE REFLECTAT   Care au fost principalele motive pentru conflicte in familia ta? Ce tehnici au folosit părinții tăi pentru a rezolva conflictele lor? Cum te-a influiențat familia ta de origine privind stilul de a aborda conflictul? Care este stilul tău de a te exprima în situații neplăcute in care ești implicat? Ce puteți face începând de astăzi pentru a realiza o diferență în modul în care tu acționezi în fața conflictelor în căsătorie sau relațiile de familie? Cum poți ajuta atunci când ți se cere să mediezi un conflict de familie? Ce poți face pentru a ajuta un copil care este ținta într-un proces de triangulare?

Dr MargiAnne Isaia, MD MPH PCC (T) www.reinviesperanta.ro REFERENCES BAPTIST, J.A., THOMPSON, D. E., NORTON, A.M., HARDY, N.R., & LINK, C.D., The effects of the Intergenerational Transmission of Family Emotional Processes on Conflict Styles: The Moderating Role of Attachment The American Journal of Family Therapy, 40:56–73, 2012   ANDERSON, S. R., ANDERSON, S. A., PALMER, K.L., MUTCHLER, M.S.,BAKER, L.K., Defining High Conflict, The American Journal of Family Therapy, 39:11–27, 2011