Specialitatea: Didactica Disciplinelor Filologice Ministerul Educației al Republicii Moldova Institutul de Științe ale Educației Tema: Dezvoltarea personală și profesională a cadrelor didactice Specialitatea: Didactica Disciplinelor Filologice Elaborat: Bucuci Irina Coordonator: Isac Ștefania, dr. ped., conf. univ. Chișinău,2014

Motto: "Profesorii buni sunt costisitori, insa profesorii rai ne costa si mai mult". Bob Talbert 插入您所在国家/地区的地图。

Planul prezentării: I. INTRODUCERE 1.1.CUVINTE CHEIE. 1.2. RELAŢIA DINTRE DEZVOLTAREA PERSONALĂ ŞI MOTIVAŢIA PENTRU FORMARE ÎN CARIERA DIDACTICĂ.  II. STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A SISTEMULUI DEZVOLTĂRII PROFESIONALE A CADRULUI DIDACTIC 2.1. ASUMAREA DE RESPONSABILITĂȚI PRIVIND DEZVOLTAREA PROFESIONALĂ A PERSONALULUI DIDACTIC LA DIVERSE NIVELURI: CENTRAL, RAIONAL, LOCAL. III. STRATEGIA DEZVOLTĂRII PROFESIONALE CONTINUĂ LA NIVELUL INSTITUȚIEI ȘCOLARE 3.1. EXPERIENȚE INTERNAȚIONALE PRIVIND STRATEGIA DEZVOLTĂRII PROFESIONALE CONTINUĂ LA NIVELUL INSTITUȚIEI ȘCOLARE. 3.2. PRINCIPII, MODALITĂȚI DE DEZVOLTARE PROFESIONALĂ CONTINUĂ A CADRELOR DIDACTICE LA NIVELUL INSTITUȚIEI ȘCOLARE DIN REPUBLICA MOLDOVA. 插入您所在国家/地区的某个地理特征的图片。

IV. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI V. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE Planul Prezentării IV. CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI V. REFERINȚE BIBLIOGRAFICE

I. Introducere: Prin excelenţă profesia didactică presupune permenenta formare şi dezvoltare a cadrului didactic astfel încât acesta să poată să îi poată oferi celui pe care îl învaţă o perspectivă comprehensivă asupra domeniului pe care îl predă. Cadrul didactic din orice specializare se angajează astfel într-un proces de formare care îi va dezvolta cariera periodic pănă la finalul acesteia. Dezvoltarea profesională prin participarea la cursurile de perfecţionare este necesară pentru ca profesorul să poată oferi o imagine asupra lumii ştiinţifice contemporane şi să îşi însuşească maniere eficiente de interacţiune cu elevii.

1.1. Cuvinte cheie: motivaţie, convingere, atitudine, dezvoltare personală, cadre didactice

1.2. Relaţia dintre dezvoltarea personală şi motivaţia pentru formare în cariera didactică. La nivelul sistemului psihic uman motivaţia a fost adesea pusă în relaţie cu dimensiunea cognitivă. În cogniţia socială studierea relaţiilor de influenţă între structurile psihice a ocupat o mare parte a preocupărilor cercetărilor de specialitate. După anii '80 orientarea principală este cea de factură cognitivistă iar concepţia generală care se poate regăsi în majoritatea studiilor este că procesele psihice sunt în general circulare, aşa cum se poate observa din următoarea schemă: [2, p.34]

Conform acestei abordări între motivaţie şi cogniţie există mereu o interacţiune în sensul în care motivaţia direcţionează procesele cognitive, iar la rândul ei, cogniţia constrânge motivaţia. [4, p.111]

II. Structura organizatorică a sistemului dezvoltării profesionale a cadrului didactic Rolul principal în organizarea formării profesionale continue în Republica Moldova îi revine Guvernului care aprobă strategii, programe nationale și documente normative în domeniul dezvoltării resurselor umane, strîns legate de politica națională privind dezvoltarea durabilă.

2.1. Asumarea de responsabilități privind dezvoltarea profesională a personalului didactic la diverse niveluri: central, raional, local. Activitatea de formare continuă este coordonată de către Ministerul Educației și Tineretului și se realizează în cadrul Institutului de Științe ale Educației – ca centru coordonator instituțiilor de învățămînt superior, precum și în cadrul instituțiilor de învățămînt superior, Institutul de Instruire Continuă și altor structuri instituționalizate.

Formarea profesională este asigurată de către formatori , specialiști și practicieni de performanță în domeniul din țară sau străinătate.

Formarea presupune integrarea acţiunilor de pregătire profesională: III. Strategia dezvoltării profesionale continuă la nivelul instituției școlare Formarea presupune integrarea acţiunilor de pregătire profesională: 1.Iniţială; 2.Continuă. Formarea iniţială a cadrelor didactice se face în cadrul facultăţilor universităţilor, respectiv în cadrul liceelor pedagogice.

Motivarea formării continue: Datorită dezvoltării sociale şi tehnice, respectiv psihice a societăţii, şi a dezvoltării fizice accelerate a copiilor şi adolescenţilor. Perfecţionarea personalului didactic vizează stimularea capacităţilor pedagogice şi sociale: de convertire practică a finalităţilor de sistem (ideal, scopuri ale educaţiei) în obiective – la nivel funcţional de valorificare deplină a tuturor resurselor pedagogice existente – la nivel structural de proiectare, realizare, dezvoltare şi finalizare a activităţilor specifice procesului de învăţământ – la nivel operaţional

3.1. Experiențe internaționale privind strategia dezvoltării profesionale continuă la nivelul instituției școlare În multe țări participarea la formarea continuă nu este obligatorie, expepție face Finlanda, unde profesorilor de școli secundare li se cere să participe la formarea continuă cel puțin 3 zile pe an , iar profesorilor de școli secundare profesionale cinci zile pe an.

Legea austriacă obligă toți profesorii să se asigure de faptul că actualizează cunoștințele și conținutul predării în mod constant.

În Grecia, după doi ani de activitate profesorii au dreptul la un an sabatic pe parcursul căruia își primesc întregul salariu cu condiția ca anul să fie devotat aprofundării cunoștințelor, urmării unor cursuri universitare, unui plasament in străinătate în scopul formării sau desfășurării unei activități de cercetare.

Furnizori de programe de formare continuă : 3.2. Principii, modalități de dezvoltare profesională continuă a cadrelor didactice la nivelul instituției școlare din Republica moldova. Furnizori de programe de formare continuă : a) instituţii de învăţământ superior acreditate, prin facultăţi, departamente şi catedre, pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate; b) instituţii de învăţământ superior acreditate, prin departamentele sau catedrele de pregătire a personalului didactic, pentru perfecţionarea pregătirii metodice şi psihopedagogice; c) colegii pedagogice universitare şi licee cu profil pedagogic, pentru perfecţionarea de specialitate metodică şi psihopedagogică a personalului didactic din învăţământul preşcolar şi primar;

d) centre de perfecţionare, organizate în unităţi de învăţământ, pentru perfecţionarea pregătirii de specialitate a personalului didactic cu studii medii; e) Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei; g) Agenţia naţională Socrates şi alte programe ale Uniunii Europene la care Republica Moldova este asociată; f) ONG-uri care au ca obiect de activitate pregătirea, perfecţionarea şi dezvoltarea profesională a personalului didactic şi a personalului didactic auxiliar din învăţământul preuniversitar.

Concluzii: Perfecţionarea conduce spre o dezvoltare care se poate îndrepta spre obiective diferite. Ea poate să se refere la noi procedee de predare, noi materiale, sau poate să însemne o dezvoltare personală. Perfecţionarea intermediază îndemânări/calificări şi cunoştinte care sunt orientate pe practică şi experienţă, dar ea trebuie întotdeauna fundamentată ştiinţific. Perfecţionarea şi dezvoltarea este abia atunci eficienta, dacă noile cunoştinţe şi calificări/ îndemânări se regăsesc în lucrul zilnic. Aceasta presupune că aceste conţinuturi de perfecţionare sunt relevante din punct de vedere practic şi sunt orientate pe acţiuni.

Recomandări: Susținerea cadrelor didactice pentru a fi motivați să reflecteze asupra activității lor, asupra performanțelor elevilor și asupra dezvoltării profesionale pentru a extinde cunoștințele și abilitățile pe care le posedă, pentru a îmbunătăți performanțele lor și ale colegilor. Discutarea necesităților profesionale ale personalului în cadrul ședințelor Consiliului profesoral, cadrelor metodice. Susținerea personalului implicat în activități de dezvoltare, stimularea materială pentru inovații didactice în cadrul unităților școlare.

Resurse bibliografice: BIBLIOGRAFIE   1.Bârzea, C., Neacşu I., Potolea, D., Ionescu, M., Istrate, O., Velea, L. S. (2006). National Report – Romania. In: Z. Pavel (editor) The Prospects of Teacher Education in South – east Europe. Ljubliana: University of Ljubliana, Faculty of Education. 2.Berliner, D. (1990). At – Risk and Expert Teachers: Some Thoughts About Their Evaluation. In: Journal of Personnel Evaluation in Education 4:75-90, Boston: Kluwer Academic Publishers. 3.Berney, M. F., Gephart, W. J. (1989). Models and Modeling for Teacher Education Evaluation. In: J. B. Ayers, M. F. Berney (editors), A Practical Guide to Teacher Evaluation. Boston/ Dordrecht/ London: Kluwer Academic Publishers. 4.Constantin, T., Stoica – Constantin, A. (2002). Managementul resurselor umane, Iaşi: Institutul European. .

Webografie: www.edu.md www.civic.md www.ctice.md

Thank You Bucuci Irina: novacirina@yahoo.com @Kingsoft_Office kingsoftstore