Agricultura pentru dezvoltare Chişinău, 12 mai 2008

Mesajul principal al RDM 2008 Pentru reducerea sărăciei şi o dezvoltare durabilă, agricultura urmează să obţină un loc mai vizibil în agenda de dezvoltare În prezent există oportunităţi mai bune pentru a folosirea agriculturii în scopuri de dezvoltare Dar nu potrivit cursului obişnuit al afacerilor Investiţii mai multe şi mai bune Abordări multisectoriale şi descentralizate, ajustate situaţiilor locale 2 2

Contextul specific al ţărilor în proces de tranziţie Structurile agrare — de la formele colective la cele individuale, de la public la privat (loturi, gospodării, întreprinderi) Rolul statului — de la direcţionarea alocaţiilor resurselor şi produselor la prestarea bunurilor publice şi asigurarea cadrului de reglementare Obiectivele politicii agrare — de la asigurarea securităţii produselor alimentare şi prestarea serviciilor sociale la securitatea produselor alimentare, calitate şi competitivitate Eterogenitate între ţări şi în cadrul ţării

Funcţiile agriculturii diferă în cele trei lumi ale agriculturii 100% 80% 50% 20% Statele bazate pe agricultură, preponderent din Africa mai jos de Sahara Albania, Moldova, Kirghizstan Ponderea agriculturii în creştere, anii 1990-2005 Statele urbanizate, preponderent ALC, Bulgaria, Ungaria, Polonia, Rusia, Ucraina Statele în curs de transformare, preponderent din Asia, OMAN Tadjikistan, Uzbekistan, România Populaţia pauperizată rurală / populaţia pauperizată totală, anul 2002

Patru funcţii ale agriculturii pentru dezvoltare Sectorul principal pentru creştere Sursă de mijloace de existenţă Reducerea sărăciei Securitatea produselor alimentare Modalitate de gestionare mai optimală a resurselor naturale

1. Declanşator al creşterii generale la etape iniţiale Sector vast pentru creşterea PIB Produse alimentare accesibile şi competitivitatea salariilor Legături robuste cu creşterea Exemple de succes: China, India, Vietnam Creşterea agrară accelerată în statele bazate pe agricultură 2.7 3.4 3.5 0.0 1.0 2.0 3.0 4.0 1980-1990 1990-2000 2000-2004 Ponderea creşterii anuale medii (%)

Populaţia rurală, Asia de Est 2. Sursă de mijloace de existenţă Sărăcia extremă globală, anul 2002 - 1,08 dolari SUA pe zi 2,5 miliarde de persoane au tangenţe cu agricultura 800 milioane - posesori de terenuri mici 75 la sută din cei pauperizaţi sunt din regiunile rurale, iar aproximativ către anul 2040 majoritatea vor fi din zonele rurale Persoane pauperizate urbane, global 287 milioane Populaţia rurală, Asia de Sud 407 milioane Populaţia rurală, OMAN 5 milioane Populaţia rurală, Asia de Est 218 milioane Populaţia rurală, Africa mai jos de Sahara 229 milioane Populaţia rurală EAC 5 milioane Populaţia rurală, ALC - 27 milioane

Creşterea din agricultură este deosebit de eficientă pentru reducerea sărăciei Creşterea PIB din agricultură beneficiază veniturile persoanelor pauperizate de 2-4 ori mai mult decât creşterea PIB din sectoarele neagrare (43 ţări) Agricultura Sfera neagrară -2 2 4 6 8 Minimale 3 5 7 9 Maximale Decilii cheltuielilor Sporirea cheltuielilor induse de creşterea cu 1 la sută a PNB (%)

Agricultura şi sărăcia în Europa şi Asia Centrală Redresarea agriculturii în Europa de Est şi Asia Centrală este acompaniată de o reducere pronunţată a sărăciei rurale Valoarea adăugată a agriculturii în Europa şi Asia Centrală Ponderea sărăciei ($2 pe zi) în Europa şi Asia Centrală

Creşterea agrară şi reducerea sărăciei în Moldova La fel şi în Moldova, remontarea creşterii agrare, ulterior unui declin pronunţat iniţial, a fost asociată cu reducerea sărăciei -25.4 0.2 1.7 -3.5 0.3 3.6 -30 -25 -20 -15 -10 -5 5 10 1991-95 1996-00 2001-06 Moldova Europa şi Asia Centrală Creşterea agrară 10 20 30 40 50 60 70 80 2000 2001 2002 2003 2004 2005 Sărăcia Naţională Regiunile rurale Ponderea sărăciei în Moldova

3. Agricultura şi rolul său esenţial în securitatea produselor alimentare Agricultura joacă un rol esenţial în asigurarea: Disponibilităţii produselor alimentare: la nivel global, naţional şi local Preţurile la produsele alimentare şi volatilitatea Accesului la produsele alimentare: sursă esenţială a veniturilor pentru achiziţionarea produselor alimentare Utilizării produselor alimentare: de exemplu, statut nutriţional sporit Şocurile domestice şi globale exercită presiune suplimentară asupra capacităţii de import şi, astfel, asupra disponibilităţii produselor alimentare 100 200 300 400 500 600 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 US$/ tonă Lilongwe Addis Ababa 100 200 300 400 500 600 1994 1996 1998 2000 2002 2004 2006 2008 US$/tonă Orez Porumb Şocurile preţurilor domestice: porumbul în Malawi şi Etiopia Şocurile preţurilor globale: orez şi porumb 11

4. Modalitate de gestiune a resurselor naturale şi a mediului ambiant Utilizator important al resurselor naturale: 80 la sută din resursele de apă dulce 40 la sută din suprafaţa terenurilor Peste 21 la sută din emisia de gaze de seră Exemple de succes Gestiunea zonelor acvifere, şi serviciul mediului ambiant Contribuţia la emisia de gaze de seră Ţările în curs de dezvoltare, agricultură şi defrişare 21,4 Ţările în curs de dezvoltare, alte surse 15,2 Ţările industrializate 63,4

Oportunităţi optimizate de utilizare a agriculturii pentru dezvoltare Stimulente Pieţe de desfacere Inovaţii

Oportunităţi optimizate - stimulente În prezent agricultura este protejată în ţările din EAC

Oportunităţi optimizate – pieţe de desfacere Raţii alimentare în schimbare - produse cu valoare ridicată şi exporturi netradiţionale Consumul în ţările în curs de dezvoltare şi în proces de tranziţie Exporturile în ţările în curs de dezvoltare şi în proces de tranziţie 50 100 150 200 250 300 350 1980 1990 2000 2004 Valoarea exporturilor (1980=100) 50 100 150 200 250 1981 1984 1987 1990 1993 1996 1999 2002 Consum Kcal / cap locuitor / zi (1981=100) Carne Cereale Horticultură Carne Cereale Horticultură

Moldova se reprofilează pe exporturile cu valoare ridicată Exporturi agricole nete Million US$ -100 100 200 300 Cereale Produsele tradiţionale Carne Fructe şi legume Vin, alte băuturi Oleaginoase 1995 2005 Notă: Produsele tradiţionale includ produsele din tutun şi derivaţii acestuia, zahăr, bumbac, iută, cafea, ceai, condimente şi latexul din cauciuc natural.

Penetrarea pe pieţele globale ale vinurilor Extinderea rapidă a exporturilor din Australia şi creşterea valorii unităţii Sursa: FAOSTAT 100 200 300 400 500 600 700 800 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 mii tone Australia Moldova Sursa: FAOSTAT - 500 1,000 1,500 2,000 2,500 1990 1992 1994 1996 1998 2000 2002 2004 milioane US$ Australia Moldova 17 17

Australia de Sud în calitate de exportator major de vinuri De la lână şi grâu la vin Peste 80 la sută este exportat Exportă în valoare de peste un miliard dolari SUA anual Creştere rapidă începând cu anii 1990 Accent pe creşterea calităţii şi preţ Ingredientele succesului: Viziune comună Alianţe şi investiţii străine Marcă comercială (branding) Cercetări şi dezvoltare (R&D) Formare şi educaţie Asociaţii robuste ale producătorilor Parteneriate public-privat 18 18

Oportunităţi optimizate - inovaţii Inovaţii tehnologice — progres considerabil, dar cu investiţii insuficiente Agricultura de conservare, practici durabile TIC în serviciile financiare, de marketing şi extindere Inovaţii instituţionale – multe fiind la etape precoce Asigurări contra riscurilor Finanţare rurală “Software” de marketing — schimburi, informaţie Organizaţii ale producătorilor mai robuste Parteneriate public-privat-organizaţiile societăţii civile (CSO) Lanţuri de sporire a valorii, extindere, finanţare rurală Much of the reduction in taxation is through better macro policies and liberalization of the manufacturing sectors

Provocări pentru utilizarea eficientă a agriculturii pentru dezvoltare Realizarea unei creşteri agrare mai robuste Implementare prin ameliorarea investiţiilor Promovarea căilor rurale neagrare

Provocări — creşterea Sprijinirea mediului de macro-politici şi climatul investiţional rural Consecvenţa politicilor agrare pentru sprijinirea dezvoltării pieţelor private Drepturile de proprietate pentru dezvoltarea pieţelor Rolurile redefinite ale statului Bunuri publice esenţiale Reglementare şi standarde Coordonare

Distorsiunile din comerţul global rămân a fi răspândite Provocări - creşterea Distorsiunile din comerţul global rămân a fi răspândite Diminuarea ponderii în comerţ al ţărilor în curs de dezvoltare graţie politicilor comerciale globale curente (diminuarea punctelor % în ponderea comerţului ţărilor în curs de dezvoltare) Preţurile internaţionale reale la materia primă au fost ţinute în frâu de politicile curente ale comerţului global (% din preţ) -3 -4 -5 -7 -12 -15 -21 Zahăr Orez Mezeluri Grâu Grâne de furaj Produse lactate Oleaginoase Bumbac -9 -2 -18 -21 -5 -7 -34 -27 Zahăr Orez Mezeluri Grâu Grâne de furaj Produse lactate Oleaginoase Bumbac

Provocări — cuplarea producătorilor agricoli mici cu pieţele Politicile privind structura agrară Gospodăriile agricole de familie, la general, activează mai bine decât gospodăriile agricole corporative Cererea de pieţe cu valoare mare Standardele SPS Reţele de oferte integrate Economia de anvergură în marketing Rolul cheie al organizaţiilor producătorilor şi al pieţelor forţei de muncă Chile comparativ cu America Centrală

Statele bazate pe agricultură cheltuiesc prea puţin pentru agricultură Provocări — investiţii Statele bazate pe agricultură cheltuiesc prea puţin pentru agricultură Cheltuieli publice pentru agricultură ca pondere în PIB agrar (%) Ponderea agriculturii în PIB (%) 29 22 16 10 5 15 20 25 30 35 Bazate pe agricultură Moldova În transformare Urbanizate 4 11 12 2 6 8 10 14 Bazate pe agricultură Moldova În transformare Urbanizate Surse: RDM2008, datele pentru Moldova din Notele în aspect de politici agrare pentru Moldova “Cheltuieli publice pentru dezvoltarea agrară”, Banca Mondială. Toate datele din imagine sunt pentru anul 2004.

Provocări — investiţii Investirea eronată şi investirea insuficientă în bunurile publice esenţiale În India subvenţiile au crescut în detrimentul bunurilor publice Provocările pentru guvernare Economia politică a reformelor Rolurile noi ale statului Capacitatea considerabil optimizată de implementare % din PIB agrar subvenţii Investiţii în bunuri publice

Subvenţii agrare în Moldova Începând cu anul 2001, subvenţiile gospodăriilor agricole sunt în creştere, preponderent pentru: Sprijinirea dezvoltării plantaţiilor de viţă de vie Scheme de subvenţionare a Staţiilor Tehnologice Mecanizate (STM) Necesitatea unor criterii clare pentru subvenţii, cum ar fi, de exemplu: Pentru depăşirea eşecurilor temporare ale pieţelor de desfacere Granturi inovaţionale şi dezvoltarea pieţelor de desfacere Echitate şi reducerea sărăciei 0.0 0.5 1.0 1.5 2.0 2.5 3.0 3.5 4.0 4.5 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 % of consolidated public spending Prestarea serviciilor Subventii Cheltuieli totale pentru agricultură în funcţie de tip

Potenţialul agriculturii pentru dezvoltare: direcţii multiple de redresare a sărăciei Pieţe eficiente, lanţuri de sporire a valorii Cererea pentru produse agricole Cererea pentru produse agricole $ $ $ $ Posesori comerciali de terenuri mici Direcţii de redresare a sărăciei: agricultura, forţa de muncă, migraţia Piaţa forţei de muncă rurală: agricultură, sfera neagrară rurală, migraţiunea       Asistenţă socială Tranziţia la pieţe Tranziţia la pieţe: comercializare Agricultura de subzistenţă

Dincolo de agricultură Ameliorarea oportunităţilor de angajare în câmpul muncii în sfera neagrară

Dincolo de agricultură Media anilor de studii ai populaţiei rurale cu vârsta de 18–25 ani EAC are o bază bună

Elementele cheie ale agendei în materie de politici pentru EAC Obiectivele în materie de politici Ameliorarea competitivităţii şi a valorii adăugate ale agriculturii Creşterea urmează să fie pro-săraci şi “verde” Stimularea creşterii veniturilor rurale în sfera neagrară şi ieşirea din agricultură Principalele aspecte în materie de politici în agricultură Ameliorarea climatului investiţional rural Reducerea riscurilor asociate cu reformele în aspect de politici şi anulările în aspect de politici Îmbunătăţirea accesului la pieţele de desfacere, inclusiv în UE Securitatea produselor alimentare, standarde, certificare Reducerea obstacolelor pentru comerţul regional Instituţii de sprijin (de exemplu, împrumuturi, securitatea drepturilor de proprietate asupra bunurilor, pieţe de desfacere) Investiţii în bunurile publice esenţiale (cercetări şi dezvoltare, infrastructură) Reducerea impactului agriculturii asupra mediului ambiant Stimularea unei dezvoltări rurale mai ample

Postscriptum 1: ce se întâmplă? Fertilizatori Petrol Cafea Prod. alim. Cacao Grâu Orez Porumb 31 31

Postscriptum 1— criza globală a produselor alimentare Şoc global al preţurilor pe termen scurt Reforma politicilor de asigurare a rezervelor Carburanţi biologici Secete Politici naţionale — interdicţii de export Pe termen lung — provocare şi oportunitate Promovează principalul mesaj al RDM Esenţială pentru remontarea agriculturii pentru dezvoltare Conectarea persoanelor pauperizate la noile oportunităţi Creşterea incertitudinii şi volatilităţii invocă urgenţă Ajustarea la preţurile ridicate pentru energie şi revizuirea politicilor de rezerve 32 32

Vă mulţumesc! www.worldbank.org/WDR2008 33