TEMA VII CURRICULUM 11/7/2018

definescă, în cuvinte proprii, termenul de curriculum; OBIECTIVELE TEMEI: La sfârşitul temei cursanţii trebuie să: definescă, în cuvinte proprii, termenul de curriculum; analizeze importanţa conceptului CURRICULUM din punctul de vedere al implicaţiilor practice; enumere principalele elemente structurale ale unui curriculum; analizeze relaţiile şi interdependenţele ce se stabilesc între conceptele nodale ale unui curriculum. utilizeze corect termenii: ciclu curricular, arie curriculară, conţinuturi curriculare, fapt curricular. 11/7/2018

CUPRINSUL TEMEI: Etimologia termenului CURRICULUM Evoluţia conceptului Accepţiuni contemporane Componentele curriculum-ului Categorii conceptuale derivate 11/7/2018

1. ETIMOLOGIA TERMENULUI CURRICULUM (lat., sg.), CURRICULA (lat., pl.), CURRERE (vb.) alergare, întrecere cursă, parcurs parcurgerea unui drum determinat a parcurge un traseu conform unui plan şi aflându-se sub un control. „curriculum” - limba latină - traseu de parcurs într-o cursă de alergări” semnificaţie pedagogică - parcursul şcolar al unui elev” 11/7/2018

2. EVOLUŢIA CONCEPTULUI Termenul apare cu referire la contextul educaţional încă din documentele unor universităţi medievale 1582 Olanda, 1633 Scoţia. 11/7/2018

instructiv-educative Prima accepţiune a termenului de curriculum a fost aceea de: conţinuturi instructiv-educative 11/7/2018

Până la jumătatea sec. XX, curriculum desemna: În literatura anglo-saxonă, program de studii al unui sistem de educaţie sau al unei instituţii, cu precizarea obiectivelor, conţinuturilor, a ansamblului de materiale didactice; În literatura francofonă era folosită expresia „program de studii” pentru a desemna aceeaşi realitate. 11/7/2018

Ulterior, termenului de curriculum i s-au adăugat noi sensuri, generându-se în acest fel puternice dezbateri şi confuzii terminologice: conservatorii înţelegeau prin „curriculum” conţinuturile instructiv-educative (planuri de învăţământ, programe, manuale, teme, arii de cunoaştere, subiecte), pe de altă parte reformiştii propuneau extinderea termenului asupra întregii didactici şi asupra tuturor experienţelor de învăţare de care beneficiază un subiect în şcoală şi în afara şcolii. Unitatea lor sistemică este desemnată prin conceptul de „curriculum”. 11/7/2018

T.T. Heeriek: 10 întrebări circumscriu problematica curriculum-ului Cine este îndreptăţit să determine scopurile activităţii din şcoală? Cum trebuie organizată activitatea pentru a ajunge la decizii pertinente? Cine tr. să-şi asume conducerea proiectului? Cum se poate organiza o activitate în echipă? Cum să fie adoptate deciziile? Ce surse trebuie utilizate în determinarea a ceea ce se învaţă în şcoală? 11/7/2018

Este necesar să se asigure un curriculum comprehensiv pentru toţi elevii/cursanţii: un curriculum care să corespundă nevoii sociale dar şi aspiraţiilor individuale? Cum trebuie abordată educaţia generală/fundamentală (cursurile obligatorii) şi educaţia specializată (cursurile facultative). Cursurile opţionale sunt la fel de importante ca şi cele obligatorii? Cursurile opţionale sunt doar nişte accesorii? Cum se poate menţine un bun echilibru între diferite grupuri de discipline? Trebuie să admitem pe un anumit interval de timp prioritatea unei discipline? Ce discipline reclamă reconsiderări imediate? În ce arii apar controverse privind ierarhia disciplinelor? 11/7/2018

Cum pot fi evaluate disciplinele predate? Cum să se predea în mod eficient pentru a se realiza intenţiile planificate? (o disciplină este inutil plasată în programul de învăţământ dacă nu sunt indicate şi modalităţile de predare eficientă) Cum să se finalizeze cercetările şi punerea în practică a proiectului educaţional? Ce resurse se pot folosi pentru finanţare? Cum pot fi evaluate disciplinele predate? 11/7/2018

3. ACCEPŢIUNI CONTEMPORANE Etapa tradiţională: curs oficial, organizat într-un cadru instituţionalizat, liste de conţinuturi. Etapa modernă: proiect pedagogic organizat prin corelarea obiectivelor şi disciplinelor de învăţământ cu experienţele de învăţare directă şi indirectă ale cursanţilor. Etapa postmodernă: proiect pedagogic organizat pe baza unor principii care evidenţiază importanţa prioritară a obiectivelor asumate, care determină alegerea anumitor experienţe de învăţare, strategii de organizare a învăţării, mijloace de evaluare. 11/7/2018

"toate experientele pe care un elev le are sub indrumarea scolii" Ce se predă în instituţiile şcolare CONŢINUTURILE Liste de teme la nivelul disciplinelor şcolare CUM SI DIN CE FEL DE MATERIE SE INVATA IN SCOALA? un ansamblu de actiuni planificate pentru provocarea instruirii ELEVUL PROCESUL ÎNVĂŢĂRII DISCI PLINA "toate experientele pe care un elev le are sub indrumarea scolii" "(PAR)CURS PENTRU/DE VIATA AL EDUCABILILOR" IN CADRUL INSTITUTIILOR SCOLARE. de ce (sens, valori, functii), cine (caracteristicile subiectului invatarii), ce ( continutul), cand (factorul timp), cum (strategiile invatarii), in ce conditii ("situatia de invatare", materialele utilizate) si cu ce efect (rezultatele asteptate) invata 11/7/2018

CURRICULUM poate fi definit ca: Proces (proiectare, implementare, evaluare); Produs (planuri de învăţământ, programe analitice, manuale, alte materiale curriculare); Structură (finalităţi, conţinuturi, strategii de predare-învăţare, strategii de evaluare, timp) 11/7/2018

În funcţie de aspectele pe care le accentuează, curriculum vizează: - toate activităţile desfăşurate de elevi în şcoală sub conducerea educatorilor; - viaţa şi programul elevilor dintr-o şcoală; - un plan de desfăşurare al activităţilor de învăţare; un plan general privind cunoştinţele şi materialele specifice de instruire pe care o şcoală trebuie să le ofere elevilor săi, cu scopul de a-i ajuta să obţină o anumită calificare (certificare) pentru un anumit domeniu de activitate profesională sau vocaţională; - studiu sistematic în cinci mari domenii; (1) stăpânirea limbii materne şi studiul sistematic al gramaticii, literaturii şi al scrierii; (2) matematici; (3) ştiinţe; (4) istorie; (5) limbi străine; 11/7/2018

Curriculum Naţional, editat de MEN, defineşte termenul de curriculum astfel: În sens larg, procesual, se desemnează prin CURRICULUM ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar. În sens restrâns, CURRICULUM cuprinde ansamblul acelor documente şcolare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevului (planuri, programe, manuale, etc.) 11/7/2018

DECI... ce aduce nou conceptul de curriculum? EDUCATUL (elevul, studentul, cursantul)! “Drumul” trebuie să fie al lui! ÎNVĂŢAREA FINALITĂŢI nu CONŢINUTURI COMPETENŢE. 11/7/2018

4. COMPONENTELE CURRICULUM-ULUI Modelul triunghiular al curriculum-ului FINALITĂŢI TIMP DE INSTR. CONŢINUT 11/7/2018

Modelul triunghiular al curriculum-ului Finalităţi: Categorii de finalităţi; Factori care influenţează selecţia finalităţilor; Funcţiile pedagogice ale obiectivelor; Construirea unor sisteme de clasificare a finalităţilor; Metode de definire şi formulare pedagogică a finalităţilor. Conţinut: Tipologia conţinuturilor; Criterii de selecţie a conţinuturilor; Proceduri de organizare a conţinuturilor; Când un anumit conţinut devine accesibi? Timp: Timpul alocat; Timpul utilizat; Timpul necesar individului pt. învăţare. 11/7/2018

Strategii de predare - învăţare evaluare Finalităţi Timp Conţinuturi 11/7/2018

FINALITĂŢILE: Transformări, cantitative şi calitative, care urmează să se producă în conduita şi conştiinţa elevilor/cursanţilor, în modul de gândire, de simţire, de acţiune în scopul acţionării în diferite situaţii particulare de viaţă (personală, profesională). 11/7/2018

CONŢINUTUL: Conţinutul învăţământului este acel ansamblu coerent, organizat şi etapizat pe trepte de şcolarizare care include: cunoştinţe, principii, teorii, paradigme; modele atitudinale şi comportamentale; orientări valorice despre om şi interacţiunea sa cu planul social prin care se vizează realizarea finalităţilor. 11/7/2018

TIMPUL: Este o variabilă pe care de multe ori nu o regăsim în definiţia curriculumului. În raport cu aceasta variabilă se studiază: Timpul alocat; Timpul utilizat; Timpul necesar individual de învăţare. 11/7/2018

5. CATEGORII CONCEPTUALE DERIVATE: ARIA CURRICULARĂ include „domenii ale cunoaşterii care oferă o viziune multi şi/sau interdisciplinară asupra disciplinelor de studiu“ (M.Ionescu, I.Radu) Curriculum Naţional Românesc este structurat pe şapte arii curriculare: „Limbă şi comunicare“, „Matematică şi ştiinţe ale naturii“, „Om şi societate“, „Arte“, „Educaţie fizică şi sport“, „Tehnologii“, „Consiliere şi orientare“ CICLU CURRICULAR Ciclurile curriculare sunt „periodizări ale şcolarităţii pe mai mulţi ani de studiu care au în comun anumite finalităţi educaţionale şi sisteme metodologice. Curriculum naţional românesc cuprinde următoarele cicluri curriculare: ciclul achiziţiilor fundamentale (grăd.–.II-); ciclul de dezvoltare (III-.VI); ciclul de observare şi orientare (VII–IX); ciclul de aprofundare (X–IX); ciclul de specializare (XII; XIII) 11/7/2018

Arii curriculare la nivel de învăţământ superior? Aria curriculară – o grupare de discipline funcţionale din perspectiva competenţelor necesare viitorului absolvent (această definiţie răspunde principiului funcţionalităţii în proiectarea unui curriculum). Aria curriculară nucleu (discipline fundamentale) Aria curriculară de specialitate (aspectele de actualitate ale domeniului, utile pt. inserţia socio-profesională) Aria curriculară de interferenţă (se referă la discipline din zone de transfer) Aria curriculară de cultură funcţională (suplimentează formarea de specialitate şi asigură funcţionalitatea integrării socio-profesionale) (L. Sarivan, M. Singer) 11/7/2018

CONŢINUTURILE CURRICULARE orice subiect de studiu, material educaţional, situaţie sau experienţă care pot ajuta la dezvoltarea aptitudinilor cognitive şi afective (Dictionary of Education) FAPT CURRICULAR actele educatorului sau ale educatului cu impact în situaţii specifice de învăţare, orientate către reorganizarea experienţei acestuia din urmă. 11/7/2018

Clasificarea tipurilor de curriculum din perspectiva teoriei curriculum-ului Clasificarea tipurilor de curriculum din perspectiva dezvoltării curriculum-ului 11/7/2018

1. Din perspectiva TEORIEI CURRICULUM-ULUI identificăm: C. general; C. specializat; C. subliminal; C. informal. 11/7/2018

2. Din perspectiva DEZVOLTĂRII CURRICULUM-ULUI identificăm: C. recomandat C. scris; C. predat; C. de suport; C. învăţat; C. testat. 11/7/2018

CURRICULUM GENERAL: „curriculum central” „curriculum nucleu” „trunchiul comun de cultură generală” „curriculum de bază” „core-curriculum” 11/7/2018

Are caracter obligatoriu. Se referă la acele experienţe de învăţare propuse elevilor/studenţilor care vizează formarea competenţelor fundamanetale (obligatorii pentru toţi elevii sau studenţii) şi care activează o bază de cunoştinţe, abilităţi şi comportamente, pe parcursul primelor stadii ale şcolarităţii. Are caracter obligatoriu. 11/7/2018

La CURRICULUM GENERAL se adaugă CURRICULUM OPŢIONAL. Din punct de vedere al conţinuturilor, el se reduce la un număr de discipline de bază, obligatorii, în jurul cărora alte achiziţii urmează să se articuleze. În cadrul fiecărei discipline sunt selectate elemente esenţiale pentru orientarea învăţării la acea disciplină şi reprezintă unicul sistem de referinţă pentru diversele tipuri de evaluări şi examinări externe (naţionale) din sistem şi pentru elaborarea standardelor curriculare de performanţă La CURRICULUM GENERAL se adaugă CURRICULUM OPŢIONAL. 11/7/2018

SEGMENTELE UNUI CURRICULUM 1.CURRICULUM NUCLEU (TRUNCHIUL COMUN) cuprinde obiectivele-cadru, obiectivele de referinţă, conţinutul şi standardele curriculare de performanţă obligatorii pentru toate şcolile de acelaşi tip şi pentru toţi elevii din aceste şcoli. Corespunde numărului minim de ore acordat fiecărei discipline de studiu în planurile cadru de învăţământ şi este menit să asigure egalitatea şanselor de instruire. 11/7/2018

2. CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII - acoperă diferenţa dintre numărul minim de ore, acordate pentru curriculum nucleu, şi numărul maxim de ore acordate pe săptămână de planurile de învăţământ pentru fiecare disciplină, în fiecare an de studiu. 11/7/2018

Variante de curriculum la decizia şcolii: Curriculum-nucleu aprofundat diversifică activităţile de învăţare destinate conţinuturilor obligatorii, până la acoperirea numărului maxim de ore prevăzut pentru o disciplină şcolară. Curriculum extins lărgeşte oferta de învăţare cu noi conţinuturi, în plus faţă de cele prevăzute în curriculum nucleu, până la acoperirea numărului maxim de ore prevăzut în planurile-cadru de învăţământ pentru o disciplină şcolară. 11/7/2018

Curriculum elaborat în şcoală cuprinde diverse tipuri de activităţi opţionale pe care le propune şcoala, în funcţie de resursele de care dispune, precum şi în funcţie de interesul elevilor, sau de interesele comunităţii locale în pregătirea elevilor în anumite domenii. Forme: - opţionalul la nivelul unei discipline de studiu; - opţionalul la nivelul uneia sau al mai multor arii curriculare. 11/7/2018

În învăţământul preuniversitar, curriculum general are valoare de CURRICULUM NAŢIONAL. Se concretizează în documente şcolare oficiale care proiectează activitatea instructiv-educativă la toate nivelurile sistemului şi ale procesului de învăţământ. Aceste documente sunt: documente de politică a educaţiei (legea învăţământului) care definesc finalităţile macrostructurale, idealul şi scopurile educaţiei; documente de politică şcolară care definesc finalităţile microstructurale ale procesului (obiectivele pe cicluri curriculare, arii curriculare, pe discipline); planuri de învăţământ (elaborate de către minister); programele şcolare/analitice (elaborate de către minister); manualele şcolare (evaluate şi lansate pe piaţă); ghiduri şi materiale metodice (aprobate de către minister, în concordanţă cu programa şcolară); instrumente de evaluare. 11/7/2018

Planurile-cadru de învăţământ Documente oficiale, cu caracter unitar şi obligatoriu care specifică pentru fiecare ciclu şcolar, pentru fiecare tip şi profil de instituţie şcolară: - ariile curriculare din care vor fi selecţionate conţinuturile propuse elevilor spre învăţare; - obiectele de învăţământ care vor fi studiate de elevi în cadrul fiecărei arii curriculare şi ordinea în care vor fi studiate; numărul de ore acordat în cadrul fiecărui obiect de învăţământ, în fiecare an de studiu, pentru însuşirea cunoştinţelor care alcătuiesc curriculum-ul nucleu al disciplinei respective şi pentru cele care alcătuiesc curriculum-ul la decizia şcolii. 11/7/2018

Ariile curriculare domenii largi în care vor fi iniţiaţi elevii în şcoli şi care reunesc mai multe discipline şcolare între care există strânse legături Obiectele de învăţământ se grupează pe şapte arii curriculare: - Limbă şi comunicare. - Matematică şi Ştiinţe ale naturii. - Om şi societate. - Arte. - Educaţie şi sport. - Tehnologii. - Consiliere şi orientare. 11/7/2018

Obiectele de învăţământ ansambluri coerente şi compacte de cunoştinţe, abilităţi şi de activităţi aplicative menite să informeze şi să formeze elevii în diferite domenii. Pot fi constituite după mai multe criterii: • diviziunea academică a cunoaşterii (exemplu: matematica, fizică, economie etc.); • organizarea mediului natural / social (exemplu: transporturile, energia, apa ş.a.); • nevoile practice de acţiune umană (exemplu: abilităţi practice, întreţinerea utilajelor ş.a.). 11/7/2018

După modalităţile de structurare a conţinutului învăţământului în cadrul disciplinelor de învăţământ, acestea pot fi concepute în mai multe maniere: - uni(mono)disciplinare –tratează fenomenele studiate din perspectiva unei unice ştiinţe; - pluridisciplinare –grupează cunoştinţe oferite de diferite ştiinţe în jurul unor teme cercetate de toate aceste ştiinţe; - interdisciplinare –conţinutul este constituit din concepte şi principii care sunt comune mai multor ştiinţe; - transdisciplinare – discipline de maximă generalitate care sunt unificatoare ale unor multiple şi diferite domenii de cunoaştere şi acţiune umană 11/7/2018

Programele şcolare documente oficiale care descriu oferta educaţională a unei anumite discipline pentru un parcurs şcolar determinat. Programa şcolară pentru un obiect de învăţământ specifică următoarele aspecte: NIVEL SECUNDAR INFERIOR: - nota de prezentare - obiectivele cadru; - obiectivele de referinţă; - exemple de activităţi de învăţare; - conţinuturi; - standardele curriculare de performanţă. (criteriile de evaluare a calităţii procesului de învăţare; enunţuri sintetice a ceea ce ar trebui să probeze elevii că au devenit capabili să realizeze la sfârşitul unei trepte de şcolarizare în domeniul vizat de o anumită disciplină de studiu) 11/7/2018

Manualele şcolare sunt instrumente de lucru pentru elevi Funcţii: funcţia informativă funcţia formativă funcţia stimulativă Criterii pntru aprecierea unui manual: valoarea ştiinţifică valoarea pedagogică realizarea estetică calităţi igienice aspectul economic 11/7/2018

În învăţământul superior: Curriculum general = curriculum obligatoriu = curriculum nucleu sau aria curriculară nucleu Formează competenţele fundamentale pentru domeniu şi se bazează pe conţinuturile esenţiale, necesare şi obligatorii pentru elev/student ce decurg din roluri considerate definitorii pentru absolventul acelei trepte de învăţământ. 11/7/2018

CURRICULUM SPECIALIZAT: În învăţământul preuniversitar defineşte obiectivele specifice unor profiluri de studii (vizează semicalificarea şi calificarea) unor domenii ale cunoaşterii (literatură, artă, ştiinţe exacte, etc.); Se focalizează pe formarea competenţelor (cunoştinţe, atitudini, abilităţi) specifice unor domenii particulare de studiu. În învăţământul universitar = aria curriculară de specialitate 11/7/2018

CURRICULUM SUBLIMINAL (ascuns): Ce se învaţă în clasă, dar nu este predat de profesor. EXEMPLE... Reprezintă „efectele subliminale” ale programelor şcolare, ca urmare a influenţelor explicite sau implicite, interne sau externe. Emerge, ca experienţă de învăţare, din mediul psihosocial şi cultural al clasei, al şcolii, al universităţii. Contează climatul de studiu, personalitatea profesorilor, relaţiile interpersonale, sistemul de recompense şi sancţiuni. Toate acestea influenţează imaginea de sine, atitudinile faţă de alţii, sistemul propriu de valori. Evoluţia afectivităţii este influenţată de climatul nestructurat al vieţii din instituţia educaţională. 11/7/2018

CURRICULUM INFORMAL: Derivă din ocaziile de învăţare oferite de: societăţi educaţionale nonguvernamentale; mass-media; instituţii culturale; instituţii religioase; atmosfera cotidiană a familiei, etc. 11/7/2018

CURRICULUM RECOMANDAT: Se referă la ceea se recomandă de către comitete de experţi, de către autorităţi guvernamentale, de către beneficiari ca fiind cel mai potrivit/bun la un moment dat pentru cei care vor parcurge acel curriculum. Curriculum recomandat este util profesorilor ca un ghid general, dar el ignoră, de obicei, realităţile şcolii concrete. 11/7/2018

CURRICULUM-UL REAL se referă la ceea ce ajunge efectiv la elevi din curriculum-ul prescris. Profesorii interpretează curriculum-ul prescris în mod diferit, în funcţie de o serie de variabile personale, pe de o parte, şi contextuale, pe de altă parte. este rezultatul reelaborărilor şi interpretărilor personale ale profesorului care implementează curriculum-ul prescris 11/7/2018

CURRICULUM-UL REALIZAT - se referă la ceea ce elevii asimilează efectiv din curriculum-ul realizat. - poate fi constatat cu ocazia procesului de evaluare. - elevii, la rândul lor, realizează o selecţie a cunoştinţelor pe care şi le însuşesc, în funcţie de interesele personale de cunoaştere, proiectele de viitor, aspiraţiile şcolare, dar şi în funcţie de o serie de factori contextuali, cum ar fi atitudinea generală a colegilor faţă de o disciplină de învăţământ sau alta, reprezentările despre profesor ş.a. 11/7/2018

CURRICULUM SCRIS: Are un caracter oficial şi este specific unei instituţii educaţionale concrete. Este esenţial, dar adesea nu este consonant cu ceea ce se predă de fapt în şcoală (una scriem, alta facem; una se cere, alta se face). 11/7/2018

CURRICULUM PREDAT: Reprezintă suma experienţelor de învăţare oferite efectiv de educatori elevilor în activitatea curentă. 11/7/2018

CURRICULUM DE SUPORT: Desemnează materialele curriculare adiţionale, precum culegeri de texte, culegeri de exerciţii, timpul alocat experienţei de învăţare, echipamentele electronice, dotarea materială etc. 11/7/2018

CURRICULUM ÎNVĂŢAT: Semnifică ceea ce elevul/cursantul achiziţionaeză de fapt, ca o rezultantă a acţiunii cumulate a celorlate tipuri de curriculum. 11/7/2018

CURRICULUM TESTAT: Este experienţa de învăţare transpusă în: teste probe de examinare alte instrumente de apreciere a progresului şcolar şi a performanţelor şcolare. 11/7/2018

CURRICULUM NONFORMAL: Defineşte obiectivele pedagogice specifice anumitor activităţi extraşcolare, complementare, dar instituţionalizate. 11/7/2018

CURRICULUM LA DISPOZIŢIA ŞCOLII: Reprezintă oferta curriculară particularizată a unei şcoli anume (propriul proiect curricular). CDŞ: Aprofundare Extindere Opţionale. 11/7/2018

CURRICULUM INDIVIDUALIZAT SAU PERSONALIZAT: Semnifică program de studii convenit, discutat şi acceptat în prealabil de cei doi parteneri ai educaţiei. Programul respectiv este adecvat nevoilor particulare ale unui singur subiect aflat într-o situaţie educaţională. Exemplu: programul de pregătire doctorală 11/7/2018

CURRICULUM-UL ASCUNS include aspecte care, deşi nu sunt înscrise în curriculum-ul prescris şi nici nu sunt declarate ca intenţii educative explicite, constituie, totuşi, obiect al învăţării în şcoală. de ex., valori care ţin de cultura elevilor sau de cultura şcolii, obiectivate în norme, ritualuri sau comportamente acceptate în rândul elevilor sau de anumite valori morale promovate de profesori 11/7/2018

După forma lor de concretizare: CURRICULUM CENTRAT PE UN DOMENIU DE STUDIU - oferă elevilor acele concepte şi abilităţi care sunt indispensabile pentru înţelegerea şi studierea unui domeniu al cunoaşterii. Variante: - curricula monodisciplinare, care examinează problemele din perspectiva unei singure ştiinţe; - curricula multidisciplinare – atunci când conţinuturile sunt prezentate succesiv din perspectiva diferitelor ştiinţe; - curricula interdisciplinare, care examinează acele probleme care sunt comune mai multor ştiinţe; - curricula transdisciplinare, ale căror conţinuturi se referă la probleme care stau la baza unor 11/7/2018

CURRICULUM CENTRAT PE MEDIUL SOCIAL conţinutul este derivat din problemele specifice comunităţilor sociale şi cu care se confruntă membrii ei implicarea elevilor în proiecte de soluţionare a unor probleme comunitare şi în desfăşurarea unor acţiuni menite să contribuie la formarea unor deprinderi de relaţionare socială profesorul este în primul rând un organizator, un mijlocitor şi mai puţin un „expert” ca în cazul unui curriculum centrat pe un domeniu de studiu. 11/7/2018