Abordarea comportamentală a personalităţii J. Watson B.F. Skinner

Behaviorismul clasic Se concentrează asupra comportamentelor observabile Rolul forţelor inconştientului şi conştientului este negat Foarte popular în anii 1920, dar rămâne o forţă în psihologie Personalitatea – acumulare de răspunsuri învăţate la stimuli

J. Watson În copilărie, la un pas de delincvenţă S-a îndreptat spre psihologie şi s-a întreţinut singur în facultate 1920 – cădere nervoasă din cauza fricii de întuneric 1913 – publică articolul manifest al behaviorismului, Psychology as the Behaviorist Views It Modifică obiectul de studiu al psihologiei Posibilitatea anticipării comportamentului uman Scopul psihologiei – utilizarea practică a datelor

1919 – program de condiţionare a fricii la un copil (“micul Albert”) „Daţi-mi un copil şi îl voi face să se caţere sau să-şi folosească mâinile pentru a construi clădiri din piatră sau lemn… Îl voi face hoţ, răufăcător sau toxicoman. Posibilităţile în orice direcţie sunt nenumărate… Oamenii se construiesc şi nu se nasc.”

B.F. Skinner 1970 – un eşantion de 1000 de membri APA îl declarau ca fiind psihologul cu cea mai mare influenţă în psihologia contemporană Nu s-a ocupat în mod special de subiectul personalităţii umane A încercat să ofere explicaţii pentru întregul comportament uman Psihologia trebuie să-şi limiteze domeniul la ceea ce poate fi văzut, manipulat şi măsurat în laborator

A crescut într-un mic orăşel din Pennsylvania Avantajele unei copilării tipic americane I-a fost indus un puternic sentiment al comportamentului corect Iniţial orientat spre scris, renunţă şi este atras de Behaviorism; devine un comportamentalist convins Experienţa bătrâneţii – Enjoying Old Age

Întăririle şi modelarea comportamentului Skinner făcea distincţie între evenimentele “publice” şi “private” Face un pas înainte faţă de Watson – unele comportamente se desfăşoară fără un motiv anume Stimulul se află în consecinţele comportamentului Toate comportamentele pot fi controlate prin consecinţele lor Face distincţie între comportamentele Respondente – rolul întăririi Operante – natura şi frecvenţa lor se modifică în funcţie de consecinţe

Exemplul clasic: plânsul copilului Skinner box Tipuri de întăriri Pozitive Negative Programe de întăriri Cu interval fix / variabil Cu raport fix / variabil Formarea comportamentelor operante complexe: modelarea (metoda aproximărilor succesive)

Evaluarea teoriei Aplicare cu succes în şcoli, închisori, spitale, organizaţii industriale (token economy) Scăderea absenteismului, creşterea productivităţii Dezumanizarea Tipul subiecţilor utilizaţi Simplismul situaţiilor studiate