Reformele structurale în contextul crizei economice mondiale Andreea PAUL (Vass) Lector universitar, Facultatea de Relatii Economice Internationale, ASE Consilier personal al Prim-ministrului Emil Boc, Guvernul Romaniei Reformele structurale în contextul crizei economice mondiale Cluj – 26 Martie 2010 Website: www.andreeapaul.ro E-mail: andreea_vass@yahoo.com

Cuprins: 1. Cum s-a declanşat actuala criză financiară globală? 2. Principalele lecţii desprinse 3. Strategii guvernamentale de redresare economica 4. Strategia Romaniei de iesire din criza bazata pe reforme structurale

1. Cum s-a declanşat actuala criză financiară globală?

De la prăbuşirea pieţei creditelor ipotecare din SUA în august 2007 la criza financiara globala Cauza principală: ruperea legăturilor dintre fluxurile nominale (credite bancare şi produse colaterale) şi fluxurile reale (active suport) din economia mondială; Structura instituţională: prin care s-a realizat această ruptură este sistemul financiar-bancar si absenta reglementarilor publice in domeniu; Instrumentul financiar: instrumentele financiare complexe de asigurare a creditelor bancare.

Surpriză? NU 2006: Deutsche Bank pariază pe neplata datoriilor de către debitorii ipotecari (subprime defaults) Decembrie 2006: ponderea creditelor neplătite creşte vertiginos Ianuarie 2007: Jean Claude Trichet, guvernatorul BCE, reclamă inovaţiile financiare ca fiind “opace” şi cere “reevaluarea riscurilor de credit” Primăvara 2007: JP Morgan Chase începe să-şi acopere riscurile împotriva datoriilor ipotecare neonorate (hedging against subprime defaults) Iulie 2007: Hiroshi Nakaso, Bank of Japan, sesizează similarităţile dintre sistemul financiar american si cel japonez cu mai bine de un deceniu în urmă.

De la criza financiară internaţională la criza economică globală Sistemul financiar furnizează două bunuri publice esenţiale pentru economia reală: sistemul de plăţi funcţional; stabilitatea financiară. → Intervenţia guvernamentală: fonduri publice pentru a salva sistemul financiar intrat în criză; fonduri publice orientate spre stoparea recesiunii economice etc. Managementul crizei globale

Contractia cererii interne Consumul privat real (%) Investitii (FBCF, %)

2. Principalele lecţii desprinse: nerespectarea principiilor economiei de piaţă libere Lecţia nr.1. Sistemul financiar trebuie să revină la misiunea sa: susţinerea dezvoltării economiei reale Lecţia nr. 2: Toate instituţiile financiare trebuie să aibă o limitare a raportului maxim dintre capitalul propriu şi cel împrumutat (leverage) Lecţia nr. 3: Pieţele pentru instrumentele financiare complexe trebuie să devină transparente, inclusiv prin soluţii pentru garantarea realizării tranzacţiilor Lecţia nr. 4: Instituţiile financiare şi tranzacţiile cu instrumente financiare complexe trebuie supuse reglementării şi supravegherii de către instituţiile statului Lecţia nr. 5: Modelul de business se modifică: mai conservator, imprumuturile sunt reevaluate, economiile locale devin mai importante, inprumuturile inter-companii se reduc

3. Strategii guvernamentale de redresare economică

Arhitectura interventionismului guvernamental: 4 piloni Reforma sistemului financiar Sustinerea economiei reale   si masuri bugetare si crearea de locuri de munca            Reforme structurale ale statului Stimularea cresterii economice 10

Lectia nr. 6. Diferente majore intre strategiile guvernamentale din tarile emergente (TE) si cele din tarile dezvoltate (TD) TD: scheme ample de recapitalizare bancara si stimulente fiscale – uneori chiar peste 10% din PIB TE: programe de sustinere a cererii si de stabilizare financiara – pachete de masuri de peste 10% din PIB in EAU, China, Rusia, Kuweit, Hong Kong si Kazakhstan; cheltuieli pentru infrastructura si sustinerea IMM penuria de lichiditati – cresterea brusca si dramatica a aversiunii investitorilor la risc; riscul deprecierii masive a cursului de schimb; asistenta financiara externa pentru tarile cu spatiu fiscal foarte redus (CEE); corectarea dezechilibrelor macroeconomice (Ungaria, Romania); reducerea impozitelor (Rusia, Turcia, Mexic, Brazilia); ajutoare pt. sectorul imobiliar (Kazakhstan); putine tari au apelat la recapitalizari bancare – Coreea, India, Hong Kong, EAU, Rusia, Kazakhstan; 11

Lectia nr. 7. Cresterea economica din anii anteriori si contractia din 2009 – 2010 NU sunt puternic corelate, cu exceptia unor tari ECE (PIB, yoy, %)

Implementarea masurilor: Lectia nr. 8. ECE: succesul pachetelor de masuri tine de eficienta guvernamentala si de capacitatea de implementare Implementarea masurilor: 8 – 73% 13

4. Strategia Romaniei de iesire din criza bazata pe reforme structurale

Faza I. Imprumutul extern de cca. 20 mil Faza I. Imprumutul extern de cca. 20 mil. euro pentru acoperirea vulnerabilităţilor economiei româneşti acumulate pana in 2008 Deficitul mare de cont curent Creşterea mai rapidă a datoriei externe faţă de creşterea PIB şi creşterea ponderii datoriei externe pe termen scurt, în raport cu rezervele internaţionale Înrăutăţirea structurii investiţiilor străine în România, în sensul creşterii creditelor intra-firmă Vulnerabilitatea se traduce prin riscul pentru economie pe care il reprezintă o scădere substanţială a intrărilor de capital străin şi/sau a încasărilor din exportul de produse şi servicii. În ipoteza producerii acestui risc şi în lipsa altor surse de capital pe termen scurt, România este nevoită să ajusteze consumul productiv şi neproductiv la resursele pe care le are. Cât timp a durat această vulnerabilitate, leul a fost supus atacurilor speculatorilor.

Ajustarea brutala a deficitului de cont curent (% din PIB)

Nevoia de refinantare a datoriei externe ridicate (% din rezervele internationale)

Politicile fiscale laxe din trecut au actionat ca un bumerang in vremuri de criza Datoria publica in PIB, %: Nevoia de consolidari masive in PL, SI, CZ, HU, LV Deteriorarea fiscala: deficit bugetar in PIB,%

Deficitul fiscal consolidat, 2008-2010 % din PIB Sursa: IMF Regional Economic Outlook, October 2009, World Bank 19

Faza II. Masuri guvernamentale cu impact asupra economiei reale in Romania: diminuarea efectelor negative ale contractiei econ. asupra populatiei si asupra mediului de afaceri Măsuri de stimulare a cererii prin creşterea puterii de cumpărare a: locuinţelor (Programul prima casă: I si II; reducerea TVA la 5%), a maşinilor (Programul rabla), susţinerea exporturilor (capitalizarea Eximbank), consumului general prin eliminarea, reducerea si comasarea a peste 200 de taxe si tarife cu caracter parafiscal; Măsuri de stimulare a investiţiilor publice si private Ex: neimpozitarea profitului reinvestit, investiţii în reabilitarea termică a locuinţelor, compensarea TVA si accelerarea rambursarii sale, amanarea la plata a obligatiilor restante ale agentilor economici afectati de criza economica-financiara, accelerarea absorbtiei fondurilor europene si cresterea prefinantarilor si a garantiilor, acordarea de ajutoare de stat si ajutoare de minimis pana la 200.000 euro pentru IMM-uri; 20

Cont. Măsuri de stimulare a agriculturii Ex: Programul „Primul siloz”, “Primul tractor”; Măsuri de stimulare a industriei chimice si energetice Cu efecte directe asupra aprovizionarii agriculturii cu ingrasaminte chimice la preturi reduse, evitarea disponibilizarilor masive, furnizarea agentului termis si a apei calde pentru populatie la preturi rezonabile; Măsuri cu caracter social Ex.: cresterea venitului minim garantat, a pensiei sociale minime garantate si pentru pensionarii cu venituri mici în două tranşe; Măsuri de protejare pe piaţa muncii Ex: şomajul tehnic, Programul ˝Bani pentru angajaţi mai mulţi, mai competenţi, mai sănătoşi, prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de şomaj cu trei luni.

Masuri guvernamentale cu impact bugetar Pensii Salarii publice Venituri bugetare Crest. def. bug. Inghetate Nemo dificate Inghetate sau reduse Nemodificate TVA Impozite directe Altele RO 2009 x 2010 PL CZ HU BG 22

Masuri guvernamentale cu impact asupra pietei muncii RO PL CZ HU BG SUSTINEREA CERERII DE FORTA DE MUNCA Subventii la angajare si pt. munca temporara x Crearea de locuri de munca in sectorul public Diminuarea temporara a CAS SPRIJINIREA SOMERILOR PT A-SI GASI UN LOC DE MUNCA Imbunatatirea asistentei publice Programe de angajare si stimulente pt. start-up Altele Venituri sociale suport: cresterea duratei si a cuantumului indemnizatiei de somaj Programe de perfectionare pentru angajati si de reconversie profesionala Sursa: World Bank European Employment Observatory website , OECD Tackling the Jobs Crisis - The Labor Market and Social Policy Response, September 2009 23

Faza a III-a: Strategia de iesire a Romaniei din criza cu un buget de austeritate in 2010 PIB: + 1.3% Venituri: 31.7% of GDP 2009: - 7% 2009: 31.0%            Deficit: - 5.9% of GDP Cheltuieli: 38.1% of GDP 2009: - 7.3% 2009: 39.1%

Consolidari fiscale si ajustari ale cheltuielilor publice in 2010 Venituri (% din PIB): Din taxe si impozite: Contributii sociale: 9.24 +4% yoy TVA: 6.6 +4% yoy Venituri personale: 3.54 +3% yoy Accize: 3.41 +18% yoy Profit: 2.15 0% yoy Proprietate: 0.78 +18% yoy Accesarea fondurilor UE: 0.67 +75% yoy Cheltuieli (% din PIB): Asistenta sociala: 12.04 +1%yoy Personal: 8.5 -2%yoy Investitii: 6.5 +4% yoy Educatie: 6.0 +1%yoy Bunuri si servicii: 5.1 -1%yoy Dobanzi: 1.7 +51%yoy Mediu: 0.45 -20%yoy Cercetare: 0.4 +20%yoy yoy: nominal year on year dynamics

Agenda de reforme structurale: Economii publice cu scopul orientarii cheltuielilor spre factori pro-crestere economica, in special spre investitii: Ingetarea pensiilor si a salariilor de peste 705 lei pe luna Reforma sistemului unitar de pensii (deficit prognozat la 1.5% din PIB in 2010) Diminuarea abuzurilor si a rigiditatilor in cheltuielile de asistenta sociala Imbunatatirea planificarii si a managementului in domenii precum: educatie, santate, transport si energie Adoptarea Legii responsabilitatii fiscale Reforma administrativa si a serviciilor publice, prin reorientarea accentului dinspre intrarile de resurse spre rezultate si calitatea sectorului public: Legea sistemului unitar de pensii Stimulente transparente si echitabile pentru performanta Reducerea procedurilor fiscale si administrative, a celor peste 300 de instrumente fiscale Descentralizarea si introducerea standardelor de cost in mecanismele de transfer bugetar

Perspective si prognoze Principala preocupare: restabilirea viabilitatii sectorului financiar si stimularea economiilor, in paralel cu retragerea sprijinului guvernamental Economiile emergente sunt pe o panta ascendenta, dar evolutiile pe termen lung depind de redresarea statelor dezvoltate ECE a fost afectata mult mai sever (“ground zero” al recesiunii globale) – redreasarea va fi lenta si la un interval de 6-9 luni ulterior redresarii statelor din vestul Europei Riscurile prelungirii recesiunii la nivel global: renuntarea prea devreme la masurile temporare de interventie guvernamanentala poate atrage o noua cadere in recesiune, datoriile publice mari acumulate, problemele de pe piata muncii - revenirea la indicatorii normali pe piata muncii are loc cu un oarecare decalaj dupa efectul masurilor de redresare economica Tonul preponderent pozitiv al prognozelor raspunde nevoii de restabilire a increderii in randul consumatorilor si pe pietele internationale – pt a evita capacana asa numitelor self-fulfilling prophecies CE cere masuri drastice de reducere a deficitelor incepand cu 2011. 27

Recuperare graduala a cresterii economice (PIB, %)

Provocarile UE in 2010 Deficitul bugetar – 7,5% in 2010; Datoria publica in zona Euro risca sa depaseasca 100% din PIB pana in 2014; Rata somajului – peste 10% in 2009; Pactul de Stabilitate si Crestere impune o strategie coordonata de retragere treptata a sprijinului guvernamental masiv acordat, care sa balanseze stabilitatea financiara, recastigarea fortelor mediului privat si libera competitie; Cresterea economica pe termen lung (post-criza): trecerea de la managementul cererii pe termen scurt la masuri structurale pe partea de oferta (PIU); UE 2020 si revolutia verde: resurse regenerabile, tehnologii cu emisii scazute de CO2, infrastrutura verde. 29

Aspectele sociale ale crizei Turbulente sociale – cresterea numarului persoanelor sarace si reducerea clasei medii, cu riscuri importante denatura politica; Dimensiunea crizei – scaderile puternice de venituri si cresteri ale somajului; Tinerii sunt categoria cea mai afectata de efectele crizei; Personalizarea asociata cu “excesele capitalismului” – ofera vinovati bine identificati: state, institutii, categorii profesionale; Suspiciunea ca lucrurile stau mai rau decat recunosc autoritatile – neincrederea in binomul executiv – legislativ; Factorul de contagiune care implica efecte in lant declansate de evenimente izolate; Sentimente xenofobe (Italia, UK) 30

CE si BM: Potentialul de crestere economica a Romaniei pana in 2013 este superior mediei UE-10, relativ la 2004 - 2007, % Source: European Economy 7/2009. Economic crisis in Europe: causes, consequences and responses, World Bank.

DB: Media cresterii reale a PIB nu este spectaculoasa in 2010 – 2013, relativ la PIB/loc (convergenta)

Mulţumesc!