Organizația Națiunilor Unite (ONU) O introducere

ONU Înființată în anul 1945 (după cel de-al doilea război mondial) Obiective: Menținerea păcii și securității internaționale Dezvoltarea unor relații de prietenie între națiuni Cooperare internațională pentru rezolvarea unor probleme internaționale Promovarea respectării drepturilor omului În prezent cuprinde 193 de state membre ONU a luat ființă în anul 1945, după terminarea celui de-al doilea război mondial. Principalul său obiectiv la vremea aceea era menținerea păcii și securității internaționale, obiectiv care a rămas valabil până în prezent. La început au fost 50 de state semnatare ale Cartei ONU, în prezent aceasta fiind semnată de 193 de state membre.

Ce este ONU? ONU nu este un guvern mondial Fiecare țară membră este liberă să hotărască dacă respectă sau nu acordurile ONU Este o organizație în cadrul căreia diferite țări ale lumii se întâlnesc, discută și încheie acorduri

Principalele structuri ale ONU Adunarea Generală (GA) Consiliul pentru Securitate (SC) Consiliul Economic și Social (ECOSOC) Curtea Internațională de Justiție (ICJ) Secretariatul

Adunarea Generală Toate cele 193 de state membre sunt reprezentate Fiecare stat, indiferent de mărime, are un vot Principala structură deliberativă a ONU Emite recomandări, nu legi Toate cele 193 de state membre sunt reprezentate la adunarea generală a ONU. Adunarea Generală este principalul organ deliberativ al ONU și poate discuta orice problemă în conformitate cu Carta ONU (care are obiective definite în sens foarte larg). La votarea rezoluțiilor, tratatelor, acordurilor sau convențiilor, toate țările, indiferent de mărimea lor, au un singur vot. Rezoluțiile Adunării Generale sunt doar recomandări către statele membre, însă deoarece acestea reprezintă punctul de vedere al majorității lumii, ele au o mare greutate morală. De aceea, deseori, țările semnatare hotărăsc să adere la acorduri internaționale numite tratate, convenții și protocoale. În cele din urmă, rezoluțiile au o influență pozitivă în lume.

Consiliul pentru Securitate Principala responsabilitate: să păstreze pacea și securitatea 15 state membre 5 permanente (SUA, China, Franța, Rusia, Marea Britanie) cu drept de veto 10 non-permanente (temporare) fără drept de veto Rezoluțiile au un caracter juridic obligatoriu Responsabilitatea principală a Consiliului pentru Securitate este de a menține pacea și securitatea în lume, lucrând în conformitate cu Carta ONU. Sunt 15 state membre ale Consiliului de Securitate - 5 dintre ele, Statele Unite ale Americii, China, Franța, Rusia și Marea Britanie, sunt membri permanenți. Acest lucru înseamnă că acestea sunt în prezent membri ai consiliului de securitate și au fost de la început), în timp ce ceilalți 10 membri sunt acolo doar pentru o perioadă de doi ani. 60 de țări nu au ocupat niciodată un loc în Consiliul de Securitate. O rezoluție are nevoie de 9 voturi pentru a trece în Consiliul de Securitate - cu excepția cazului în care unul dintre membrii permanenți votează împotrivă. Cei cinci membri permanenți au drept de veto, ceea ce înseamnă că în cazul în care unul dintre ei votează împotriva oricărei rezoluții, aceasta nu va fi adoptată. Acordarea unui loc permanent și a dreptului de veto în cadrul Consiliului de Securitate celor cinci superputeri mondiale, Statele Unite ale Americii, China, Franța, Rusia și Marea Britanie a fost necesară pentru a le convinge să adere la ONU. Spre deosebire de rezoluțiile Adunării Generale, care sunt "simple" recomandări pentru țările membre, rezoluțiile care sunt transmise în Consiliul de Securitate sunt obligatorii din punct de vedere legal.

Consiliul Economic și Social (ECOSOC) 54 de membri Lucrează pentru creșterea nivelului de trai și pentru combaterea șomajului, etc. Promovează creșterea economică a țărilor în curs de dezvoltare, sprijină drepturile omului, luptă împotriva sărăciei. Consiliul Economic și Social (ECOSOC) este organul central pentru coordonarea activității economice și sociale a Organizației Națiunilor Unite și a sistemului ONU. Consiliul are 54 de membri, care sunt aleși pentru o reprezentare geografică egală și pentru un mandat de trei ani. Votul în Consiliu este cu majoritate simplă; fiecare membru are un singur vot. Aproape 70 la sută din activitatea sistemului ONU este dedicată promovării unor standarde mai înalte de trai, a ocupării depline a forței de muncă, precum și condițiilor de progres economic și social și de dezvoltare. Consiliul recomandă și direcționează activitățile menite să promoveze creșterea economică a țărilor în curs de dezvoltare, sprijinirea drepturilor omului și promovarea cooperării mondiale pentru a combate sărăcia și sub-dezvoltarea.

Curtea Internațională de Justiție (ICJ) Principala structură judiciară a ONU Sunt judecate litigii între state nu între persoane Este opțională pentru statele implicate Hotărârea Curții are caracter obligatoriu Judecătorii provin din țări diferite Rolul Curții Internaționale de Justiție este să judece, în conformitate cu dreptul internațional, litigiile care îi sunt înaintate de către state și să dea avize consultative asupra problemelor juridice adresate de organele și agențiile specializate autorizate ale ONU. Numai statele pot cere judecarea litigiilor, nu și indivizii. Odată ce o țară semnează Carta ONU (obligatoriu pentru a deveni un stat membru al ONU), aceasta este acord să se conformeze deciziei instanței în cazul în care ea urmează să fie implicată într-un proces. Cu toate acestea, dat fiind că țările implicate trebuie să-și dea acordul pentru a participa la proces, este rar ca o hotărâre să nu fie pusă în aplicare. Cei 15 judecatori ai CIJ sunt din diferite țări și sunt aleși de Adunarea Generală pentru un mandat de 9 ani.

Agenții specializate, fonduri și programe OMS UNESCO UNICEF PNUD UNHRC AIEA Acestea sunt câteva dintre agențiile specializate, fondurile și programele ONU – ne vom opri pe scurt la fiecare dintre acestea.

Fondul Internațional pentru Copii al ONU (UNICEF) Drepturile și bunăstarea fiecărui copil 190 de țări/teritorii Educație, sănătate, apă curată, etc. Fondul Internațional pentru Copii al ONU este mai bine cunoscut ca UNICEF. UNICEF lucrează în 190 de țări și teritorii pentru a promova drepturile și bunăstarea oricărui copil. O modalitate prin care ei fac acest lucru este prin asigurarea accesului copiilor la asistență medicală și la educație. UNICEF ajută în epidemia de holeră din Haiti. Foto ONU 2010

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) “Paznicul mondial al sănătății publice” Autoritatea decizională și coordonatoare a problemelor internaționale de sănătate, în cadrul sistemului ONU OMS îi vaccinează pe haitieni pe Stadionul Port-au-Prince. Foto ONU 2010 They do research related to public health, as well as provide healthcare when and where needed – like on the picture where WHO provided vaccinations to Haitians after the devastating earthquake in 2010. Organizația Mondială a Sănătății se consideră „paznicul mondial al sănătății publice", care lucrează prin intermediul unor birouri în mai mult de 150 de țări pentru a asigura sănătatea publică. Ei fac cercetări legate de sănătatea publică, oferă asistență medicală atunci când și acolo unde este necesar - la fel în imagine când OMS a furnizat vaccinuri haitienilor după cutremurul devastator din 2010.

Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) În peste 170 de țări Eradicarea sărăciei și reducerea inegalităților și a excluziunii Crearea unor rezultate pentru dezvoltare durabilă Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare lucrează în mai mult de 170 de țări pentru a eradica sărăcia și a reduce inegalitățile și excluziunea. Acesta ajută țările să dezvolte politici, abilități de conducere, abilități de a construi parteneriate, capacități instituționale și de a construi capacitatea de adaptare, în vederea susținerii rezultatelor dezvoltării. Directoare ale UNDP (stânga și dreapta) vizitează o mică fermă de mango în Mali, administrată și deținută de femei. Foto ONU 2010

Consiliul ONU pentru Drepturile Omului (UNHRC) Structură interguvernamentală în cadrul ONU Promovarea și protejarea drepturilor omului în întreaga lume 47 state membre alese în cadrul AG Ședință a Consiliului. Foto ONU 2015 Consiliul pentru Drepturile Omului este un organism inter-guvernamental în cadrul sistemului Națiunilor Unite, responsabil de consolidarea promovării și protecția drepturilor omului din întreaga lume și pentru soluționarea situațiilor de încălcare a drepturilor omului și de a face recomandări cu privire la acestea. Acesta are capacitatea de a discuta toate problemele și situațiile tematice privind drepturile omului care necesită atenția sa pe tot parcursul unui an. Consiliul este alcătuit din 47 de state membre ale Organizației Națiunilor Unite, care sunt aleși de către Adunarea Generală a ONU. Sursa: http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/HRC/Pages/AboutCouncil.aspx#ftn1

Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură(UNESCO) ”Pacea trebuie menținută pe baza solidarității morale și intelectuale a întregii umanități” Educație, comunicare interculturală, cooperare științifică, libertatea de expresie Secretarul General, Ban Ki-Moon, în vizită pe Muntele Taishan, loc din patrimoniul mondial UNESCO. Foto ONU 2015 Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură a luat ființă în anul 1958, deoarece, după două războaie mondiale, s-a realizat că discuțiile și acordurile politice, precum și acordurile economice, nu sunt suficiente pentru a asigura pacea în lume. UNESCO a fost înființată cu încrederea că "pacea trebuie să fie stabilită pe baza solidarității morale și intelectuale a omenirii." Probabil ați auzit termenul de „loc al patrimoniului mondial UNESCO" - acestea sunt locuri care sunt considerate a fi „de o valoare excepțională" pentru lume. Însă, aspectul cultural al UNESCO constituie doar o treime din obiectivul său. UNESCO lucrează pentru pace prin mobilizarea pentru educație, construirea înțelegerii interculturale, urmărind cooperarea științifică și protejarea libertății de exprimare.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) Organizație bazată pe știință și tehnologie Punct focal global pentru cooperare nucleară Asistă statele membre în utilizarea științei și tehnologiei nucleare pentru scopuri pașnice Dezvoltă standardele de siguranță nucleară Misiune a AIEA evaluează situația uzinei nucleare de la Fukushima. Fotografie ONU 2011 AIEA este o organizație interguvernamentală independentă, bazată pe știință și tehnologie, în cadrul familiei Națiunilor Unite, care servește ca punct focal global pentru cooperarea nucleară; Organizația asistă statele sale membre, în contextul obiectivelor sociale și economice, în planificarea și utilizarea științei nucleare și a tehnologiei pentru diferite scopuri pașnice, inclusiv generarea de energie electrică, și facilitează transferul unei astfel de tehnologii și cunoștințe într-o manieră durabilă în statele membre aflate în curs de dezvoltare; De asemenea, dezvoltă standarde de securitate nucleară și, pe baza acestor standarde, promovează realizarea și menținerea unor niveluri ridicate de siguranță în aplicațiile energiei nucleare, precum și protecția sănătății umane și a mediului împotriva radiațiilor ionizante; În cele din urmă, AIEA verifică prin sistemul său de control dacă statele își respectă angajamentele, în conformitate cu Tratatul de neproliferare și alte acorduri de neproliferare, să folosească materiale și facilități nucleare numai în scopuri pașnice. Sursa: https://www.iaea.org/about/mission

Operațiuni de menținere a păcii Neutilizarea forței cu excepția situațiilor de autoapărare individuală și colectivă. Oferă securitate și sprijin politic și de consolidare a păcii pentru a asista țările să facă tranziția de la conflict la pace. Trupe de menținere a păcii la un Centru de Instruire pentru Operațiuni de Menținere a Păcii din Mongolia. Foto ONU 2009 ONU are operațiuni de menținere a păcii menite să ajute țările în a furniza securitate și sprijin politic și de consolidare a păcii pentru a ajuta țările în a face tranziția dificilă de la conflict la pace. Forțele de menținere a păcii pot fi din cadrul poliției, observatori militari sau trupe speciale. Operațiile au loc de obicei în mediile cele mai dificile din punct de vedere fizic și politic și se înregistrează și decese. Cu toate acestea, operațiunile și pacificatorii pun preț pe neutilizarea forței, cu excepția cazurilor de auto-apărare. Din 1948, ONU a derulat 71 de operațiuni.