Dr. Victor Platon Institutul de Economie Nationala 25 Noiembrie 2002 În colaborare cu MECANISME DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR DE PROTECIE A MEDIULUI - Fondul de Mediu - Dr. Victor Platon Institutul de Economie Nationala 25 Noiembrie 2002

Propuneri de acoperire a necesarului MECANISMUL DE FINANŢARE A INVESTIŢIILOR DE PROTECŢIE A MEDIULUI Faza I Faza III Faza II NECESARUL DE FINANŢARE Compararea Necesarului cu Disponibilul POSIBILITĂŢILE DE FINANŢARE Date/Informaţii: Caracteristica – Facilităţile Sectoarelor; Nivelul de Poluare Informaţii despre: Surse de Finanţare Interne & Străine Calculul Costurilor : Investiţii; Costuri Î&R; Costuri Administrative Analiza diferenţelor Necesar - Disponibil RESURSE pentru FINANŢARE Oferta - Politici: Monetare; Financiare; Fiscale Cererea - Politici : Obiective Generale; Ţinte Specifice; Etapizare; Instrumente Analiza posibilităţilor rezonabile Faza IV Propuneri de acoperire a necesarului Îmbunătăţirea posibilităţilor rezonabile de plată

Importanţa estimării Costurilor de Conformare Totalitatea Costurilor Suplimentare legate de îndeplinirea obligaţiilor asumate de o ţară de a "asimila“ legislaţia în vigoare în Uniunea Europeană. Costurile se pot calcula: în varianta cu aproximarea legislaţiei europene; în varianta fără aproximarea legislaţiei europene; Costurilor de Conformare sunt importante pentru: Luare de decizii politice/investiţii cu implicaţii semnificative d.p.d.v. al costurilor; Distribuţia costurilor (cine le va suporta);

Costurile de Conformare (CC) şi Procesul de Aproximare (PA) Evaluarea CC – instrument de planificare – important în estimarea deciziilor politice pentru guvern, industrie, consumatori etc. În cadrul PA, CC trebuie estimate pentru: Planificare realistă a adoptării acquis-ului comunitar; Stabilirea de priorităţi la implementare; Elaborarea de politici; Solicitarea de perioade de tranziţie sau derogări; Stabilirea de planuri financiare; Construirea consensului politic

Cele trei faze de planificare a PA Procesul de Aproximare are trei faze: Transpunerea legilor; Facilitarea Planului de transpunere pe directive; Estimarea CC – implicaţii la negocieri; Implementarea politicilor şi a reglementărilor; Costuri pentru investiţiile antipoluante & infrastructură; Costuri instituţionale (crearea de noi instituţii); Aplicarea legilor şi reglementărilor; Costuri pentru crearea capacităţii instituţionale; Costurile de aplicare a legislaţiei;

Bariere în evaluarea CC Există o serie de bariere structurale şi instituţionale în calea integrării complete a estimărilor de CC în PA: Perioade de transpunere reduse; Lipsa de personal calificat în estimarea costurilor; Decizii bazate pe interese politice sau alte priorităţi Lipsa de date pertinente de bază În ţările în curs de aderare există presiunea de a obţine conformarea deplină cu orice preţ şi cât mai repede pentru aderare imediată. Din această cauză, punerea în evidenţă a dificultăţilor de ordin financiar nu este atractivă. Pe de altă parte, minimizarea CC compromit asistenţa ce poate fi primită din partea UE, în procesul de aderare. Asistenţa ISPA depinde de existenţa unor proiecte viabile care includ estimări de costuri şi de beneficii.

Etape în estimarea Costurilor de Conformare Interpretarea legislaţiei UE; Directive cadru/directive grele; Opţiuni alternative de conformare (1, 2, 3…etc..); Obiective naţionale, altele decât cele legate de PA; Inventarierea infrastructurii şi a echipamentului de control al poluării care există; Identificarea nevoilor de a moderniza şi îmbunătăţii infrastructura şi echipamentul existent; Variante alternative (1, 2, 3…etc..); Alte nevoi pentru infrastructură. Costuri unitare sau modele de estimare; Calculul costului de conformare TOTAL (cu alternative). Selectarea alternativei optime bazată pe analiza Cost-Beneficiu.

Estimarea Costurilor de Conformare Domeniul Cost de conformare estimat (Programul PHARE ROM 102) Costuri de conformare ajustate 1. Deşeuri Costul capitalului 2788 2975 Operare şi Întreţinere (anual) 219 234 Operare şi Întreţinere (Total, anualizat) 2808 2996 Cost Total - Deşeuri – valoare prezentă netă 5596 5971 2. Aer 409 3075 30 226 385 2893 Cost Total - Aer – valoare prezentă netă 794 5968 3. Apă 3440 4650 316 427 7491 5475 Cost Total - Apă – valoare prezentă netă 10931 10125 Total Costuri de conformare pentru domeniile Deşeuri, Aer şi Apă 17321 22064

Valori estimate pentru implementarea directivelor UE ce sunt considerate foarte costisitoare Costuri de conformare estimate (Programul PHARE ROM 102) Costuri de conformare ajustate Directive ale UE Capital Operare şi Întreţinere (anual) Total Tratarea apei menajere 3440 316 7378 4502 414 9656 Incinerarea deşeurilor periculoase 180 83,3 1218 191 89 1294 Incinerarea deşeurilor urbane 60 10,8 195 64 11 207 Centrale termice mari 125 0,15 127 961 1 975 Centrale termice – încălzire orăşenească 56 58 430 445 SOx (din directiva Controlul şi Prevenirea Poluării Industriale) 175 0,25 178 1345 2 1369 Deponii (gropi de gunoi) 840 13,3 1006 893 4 1069 TOTAL 10160 15015

Costuri şi surse de Finanţare Administrative + Întreţinere & Operare Surse Interne: Buget central/local Taxe de utilizare Taxe de autorizare Alte surse. Investiţii Buget (central/local); Taxe de utilizare; Alte surse interne; Surse Externe: Investiţii străine; Împrumuturi externe; Donaţii/granturi (PHARE, BM etc.)

Fondul de Mediu (FM) Fondul de Mediu poate fi considerat un Instrument Economic (IE ) IE: orice măsură necoercitivă care urmăreşte să inducă o schimbare în comportamentul agenţilor economici prin internalizarea costurilor de mediu sau de epuizare a resurselor naturale, prin intermediul unor schimbări în structura de stimulente cu care se confruntă aceşti agenţi (mai degrabă decât prin impunerea unor standarde sau tehnologii) este calificată ca instrument economic (Panayotou, 1998). FM este instrumentul prin care se facilitează finanţarea proiectelor de investiţii cu obiective ecologice, în ţările în tranziţie. FM sunt necesare deoarece, în marea parte a cazurilor, nu este disponibilă finanţarea comercială a proiectelor pentru controlul poluării, protecţiei şi refacerii mediului deoarece: pieţele de capital funcţionează defectuos; dobânzi ridicate; aport de numerar insuficient; garanţii mari cerute de bănci.

SURSELE de VENITURI pentru FM Veniturile Fondurilor de Mediu pot fi: Externe: Venituri din surse diverse cum ar fi: instrumente economice de protecţie a mediului (impozite şi taxe “verzi“), amenzi, taxe de autorizare, suprataxe pe exploatarea resurselor naturale etc.; Alocaţii bugetare; Donaţii; Împrumuturi, donaţii din străinătate, conversia datoriei externe etc. Interne: Dobânzi; Beneficii din investiţii efectuate de FM.

Impozitele şi taxele ecologice importantă sursă de venituri Impozitele şi taxele ecologice pot avea două funcţii: Stimulare a poluatorilor să reducă poluarea; Colectarea de venituri. În cazul în care impozitele şi taxele sunt prea mici, deci efectul de stimulare este redus, este bine de a se utiliza funcţia de colectare de venituri. OECD recomandă ca, la proiectarea unui sistem de instrumente economice, fie că este vorba de influenţarea poluatorilor fie de colectarea de venituri, să fie avute în vedere câteva criterii de bază: maximizarea efectului pozitiv asupra mediului; eficienţa economică şi administrativă (minimizarea costurilor de conformare şi a costurilor administrative); echitatea; acceptabilitatea.

Conversia datoriei externe în investiţii de mediu (I) Tipuri de Conversii: A debitelor comerciale (faţă de bănci private): această schemă are 2 faze o instituţie donatoare furnizează banii cu care o altă instituţie (de obicei o ONG) cumpără de pe piaţa secundară, cu un anumit discont, o parte din debitul comercial al unei ţări; Debitul comercial este negociat cu ţara debitoare care se angajează să aloce resurse interne la o valoare negociabilă între valoarea nominală a debitului şi valoarea cu care a fost cumpărat. A debitelor bilaterale (faţă de guverne): implică guvernele ambelor ţări şi se poate desfăşura tot prin intermediul unei ONG sau a altui contractor selectat. Conversia datoriei externe în investiţii de mediu constă în anularea debitului extern al unei ţări în schimbul mobilizării resurselor interne pentru protecţia mediului. Scopul acestei conversii este de a genera resurse pentru protecţia mediului sau alte domenii care s-au bucurat mai puţin de atenţie (educaţie, sănătate etc.).

Conversia datoriei externe în investiţii de mediu (II) 100% 75% 85% Debitul comercial negociat cu ţara debitoare care se angajează să aloce resurse interne pentru protecţia mediului Debitul comercial al unei ţări deţinut de bănci comerciale Debitul comercial al unei ţări cumpărat cu discont de către un donator

Situaţia în Europa Centrală şi de Est privind Fondurile de Mediu Slovenia: The Environmental Development Fund Belarus: The Republican and Regional/Local Environmental Funds Kazakhstan: The National Environmental Protection Fund Kyrgyzstan: The Republican and Local Environmental Funds Moldova: The National and Local Environmental Funds Russia: The Federal Environmental Fund Russia: The National Pollution Abatement Facility Russia: The Novgorod Regional Environmental Fund Ukraine: The State Environmental Protection Fund Uzbekistan: The Republican and Sub-National Environmental Protection Funds Bulgaria: The National Environmental Protection Fund Bulgaria: The National Trust EcoFund Czech Republic: The State Environment Fund Estonia: The Environmental Fund Hungary: The Central Environmental Protection Fund Latvia: The Environmental Investment Fund Lithuania: The Environmental Investment Fund Poland: The National Fund for Environmental Protection and Water Management Poland: The EcoFund Poland: The Cracow Provincial Fund for Environmental Protection and Water Management Slovakia: The State Environmental Fund Bulgaria: The National Environmental Protection Fund Bulgaria: The National Trust EcoFund Czech Republic: The State Environment Fund Estonia: The Environmental Fund Hungary: The Central Environmental Protection Fund Latvia: The Environmental Investment Fund Lithuania: The Environmental Investment Fund Poland: The National Fund for Environmental Protection and Water Management Poland: The EcoFund Poland: The Cracow Provincial Fund for Environmental Protection and Water Management Slovakia: The State Environmental Fund

Surse de Venituri utilizate de FM din ECE (I)

Surse de Venituri utilizate de FM din ECE (II)

Surse de Venituri utilizate de FM din ECE (III)

FONDUL DE MEDIU ÎN ROMÂNIA CADRUL LEGAL Legea nr. 73/2000 privind crearea Fondului de Mediu Amendată de OU nr. 93/ 2001 Aprobată din nou de Parlament de Legea nr. 293/Junie 2002

FM din România Surse de Venituri

FM din România Mecanisme de Finanţare Proiecte finanţate prin împrumuturi sau alocaţii nerambursabile; Co-finanţarea unor proiecte finanţate din surse externe Subvenţionarea totală sau parţială a dobânzii Garanţii la împrumuturi în limita a 60% din valoarea proiectului