CARP Farmecul discret al rezistenței civile de peste 60 ani

Slides:



Advertisements
Similar presentations
Politici publice Definirea problemelor Curs 3. Perceperea problemelor de politic ă public ă Problemele = nevoi umane care necesit ă rezolvare Problemele.
Advertisements

Batalia sexelor O lume dominata de barbati vs o lume dominata de femei.
“O mai bună protecţie şi asistenţă copiilor, în sistemul de Justiţie. Dejudiciarizarea cauzelor penale cu implicarea copiilor” 10 aprilie 2014 Cahul.
-Modelul Entitate-Legatura (ER)-
Subinterogări multiple
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
5 Mituri privind sistemul de pensii din Romania
HEPATITA CRONICA CU VIRUS C
Îmbătrânirea activă pe piața muncii: implicații și intervenții psihologice Dr. Roxana ALDEA-CAPOTESCU (Centrul de Studii Organizaționale Avansate), Dr.
Prezentare 1.
Posibilităţi de analiză în timp real a parametrilor de calitate a apei cu ajutorul sistemului informatic de management SIVECO Business Analyzer September.
Mobile Apps Economy ZF Mobilio - Bucuresti, 24 aprilie 2012
De ce reprezintă Bauspar un sprijin de viaţă pentru gospodărie
Primii 10 ani de pensii private obligatorii (Pilonul II) în România
5 Mituri privind sistemul de pensii din Romania
Centrul de Dezvoltare Managerială
Managementul serviciilor IT
FINANŢE PUBLICE. DEFINIŢIE, FUNCŢII, MECANISM FINANCIAR
Aparatura auxiliară Generalităţi, clasificare
Participarea DTM la dezvoltarea INIS
SISTEM INFORMATIC SPITALUL CLINIC JUDEŢEAN DE URGENŢĂ TIMIŞOARA
Organizația Națiunilor Unite (ONU)
De la calitatea serviciilor la o bună guvernanţă
METODA BACKTRACKING Examenul de bacalaureat 2012
PROGRAMUL OPERAŢIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE
Incluziunea socială în Uniunea Europeană Ovidiu Haidu, Expert în incluziune socială Conferinţă regională, Promovarea dialogului în domeniul incluziunii.
DIRECŢIA DE MUNCĂ ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ CONSTANŢA
Problema rucsacului lacom
Tipuri structurate Tipul tablou
CERCETĂRI DE MARKETING MARKETING RESEARCH
REPETATE ŞI REPARABILE
Dreptul la apă – un drept fundamental al omului
Finanțarea creativității
PIAŢA INSTITUTIILOR FINANCIARE NEBANCARE ÎN 2010 UNDE NE AFLĂM?
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Impulsul mecanic Impulsul mecanic. Teorema conservarii impulsului mecanic.
Sistem de monitorizare şi control prin Internet cu procesor ARM
Finanţarea universităţilor din alocaţii bugetare
Temperamentul.
Citește-mă Acest slide are rolul de a-ți explica modul în care să folosești umătoarele slide-uri. Șterge-l din prezentarea finală. În următoarele slide-uri.
Misiune şi indicatori de performanţă
Prima intilnire a Retelei locale de implementare a proiectului EU
ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA
Universitatea POLITEHNICA din București - Curs de 16 ore – Curs 11
TIENS KANGLI.
Îmbunătăţirea serviciilor publice prin intermediul Chartelor de Servicii: Elaborarea şi implementarea Planurilor de Acţiune pentru Îmbunătăţirea Serviciilor.
Piata romaneasca a asigurarilor Dinamică şi potenţial
A great way to create a channel of communication
Ce este SenioriNet? O rețea informală formată din 57 de ONGuri, acreditate ca furnizori de servicii sociale si socio-medicale pentru persoane varstnice,
SECŢIUNE: Modele de bună-practică în școala românească
Administrarea reţelelor de calculatoare
Situația în România Comparație cu Europa CES
Surse de date pentru măsurarea excluderii sociale a populaţiei
Sisteme integrate pentru -business
Utilizarea Internet in România
Corelarea calităţii de strategie: Beneficiile sistemului Balanced Scorecards în sectorul public Seminar on “Quality Manager in the Public Sector” Romania,
ÎNREGISTRAREA SISTEMATICĂ A PROPRIETĂȚILOR
economico - financiare din perspectiva României
ACTIUNEA Programe de Acces Comunitar
SECŢIUNE: Modele de bună-practică în școala românească
Aplicaţii specializate pentru realizarea unei prezentări – PowerPoint
MANAGEMENTUL INFORMAŢIILOR. – DE LA FICŢIUNE LA REALITATE –
Maria Vremiş, Viorica Craievschi-Toartă, consultanţi naţionali
Configurarea metodelor de management al calităţii în sectorul public
Diferența dintre guvernare și management
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE PROGRAM DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI
Cross Border Seminar (CBS) Euroguidance
Comisia blocajelor și neputința legiuitorului
SISTEMUL BANCAR ROMANESC INTRE CRIZA FINANCIARA INTERNATIONALA SI CRIZA DOMESTICA A SECTORULUI REAL Dr. Aurelian DOCHIA Managing Partner, SC CONCEPT –
CONTRACTUL-CADRU EFET ȘI PIAȚA CU NEGOCIERE DUBLĂ CONTINUĂ
Presentation transcript:

CARP Farmecul discret al rezistenței civile de peste 60 ani

Societatea civilă Furnizor de servicii = economie socială servicii financiare – incluziune financiară Servicii sociale, socio-medicale, medicale Alte servicii 2 Reprezentare, activism în favoarea vârstnicilor Apărător al vârstnicilor fără de putere și câinele lor de pază în relația cu autoritățile 3 Partener al autorităților publice - în formularea de politici – co-decizie (CES, Consiliul Vârstnicului, Comisia Națională a Economiei Sociale) - În furnizarea de servicii – parteneriat public privat PPP

CARP - Un tip aparte de organizație a societății civile Parte din economia solidară și socială Membri = consumatori = deținători ai părților sociale (proprietari) Rețea de siguranță socială bazată pe auto-ajutorare De jos în sus (top bottom) inovație

CARP – o forță economică Creșterea de 39 ori a activelor în perioada 2005-2012 - 768 milioane lei în 2012 - în cea mai mare parte prin contribuția membrilor - surse proprii Reziliență - au rezistat foarte bine și în anii crizei financiare, spre deosebire de alte instituții financiare Creșterea înregistrată la celelalte AF în aceiași perioadă a fost de 4,6 ori – acestea beneficiind într-o măsură mai mare de fondurile europene CARP dețin aprox 10% din totalul activelor AF din România Organizații mari și stabile financiar – media activelor / organizație în 2012 de 3,8 Mil lei față de AF 213 mii lei

CARP – o forță socială Nr total al membrilor CARP 1811 mii în 2012 – organizația cu cea mai mare bază de membri din România Mișcarea CAR în ansamblu – posibil în scădere ca nr de membri în perioada 2011-2012 CARP membre ale Federației indicatori mai buni decât cele care nu sunt membri – spre deosebire de situația din CARS

CARP Servicii financiare – incluziune socială prin incluziunea financiară

Excluziunea financiară Supra-îndatorarea Afectează lucrătorii săraci și pe șomeri, care au acumulat facturi neplătite pentru servicii indispensabile, precum utilitatile - energie și apă, telefonie, precum și întârzieri în plata chiriei Afectează și persoane din clasa mijlocie, deseori în urma unui eveniment neprevăzut în viață, dar și pensionari ale căror pensii au fost diminuate în urma politicilor de austeritate sau care trebuie să acorde sprijin financiar apropiaților lor Excluziunea financiară Mulţi oameni întâmpină dificultăţi în accesarea sau utilizarea serviciilor financiare corespunzătoare pe piaţa adresată marelui public Persoanelor sărace sau excluse social le este, în general, refuzat accesul la servicii financiare, acestea fiind considerate ne-bancabile iar lipsa accesului la aceste servicii accentuează riscul de excluziune socială

Excluziunea financiara IN CIFRE Romania, ţara membră UE cu cel mai mic acces la servicii financiare din UE – aproape 40% din cetățenii români nu au acces la servicii financiare Excluziunea financiara In anul 2013 România se afla pe locul 4 în UE în ceea ce priveşte arieratele (ipotecă sau chirie, facturi de utilitate sau leasing) - 30,7% din total populaţie, cu multe peste media UE 28 - 11,6% Supra - indatorarea Risc crescut de EXCLUZIUNE SOCIALĂ

Excluziunea financiara în România Romania, ţara membră UE cu cel mai mic acces la servicii financiare din UE – aproape 40% din cetățenii români nu au acces la servicii financiare

Excluziunea financiară lipsa unui cont bancar lipsa economiilor lipsa activelor lipsa accesului la educaţie financiară lipsa asigurărilor lipsa creditului accesibil

CARP Servicii financiare – incluziune socială prin incluziunea financiară CARP sunt Instituții Financiare Nonbancare IFN Diferențe față de alte IFN CARP sunt, alături de CARS, singurele IFN non-profit (înregistrate ca asociații OG 26/2000), deținute de clienți (deponenți) Ce înseamnă asta? Pot păstra costurile mici – ex pot folosi voluntari - Prețuri mici la servicii pt clienți – ex dobânda la împrumuturi mică Pot deservi și clienți săraci de la “baza piramidei” – valoarea împrumutului mediu și al contului/fond social mediu deținut sunt mici CARP cf Legii proprii poate avea ca membrii pensionari și asistați sociali

CARP/CARS IFN non-profit – incluziune socială prin incluziunea financiară

CARP Servicii financiare – incluziune socială prin incluziunea financiară CARP Instituții Financiare Nonbancare IFN Diferențe față de celelalte IFN 2 Împrumuturi responsabile – Economisire și împrumut Împrumuturile se acordă cel mai adesea pe baza fondului social – se încurajează economisirea Fondul social mediu al unui membru CARP a fost în 2012 de 545 lei la 1,811 mil membri - CARP Spre comparație depozitul mediu în bănci a fost de 9492 lei, iar numărul deponenților de 13,8 mil în 2015

CARP Servicii financiare – incluziune socială prin incluziunea financiară CARP Instituții Financiare Nonbancare IFN Diferențe față de celelalte IFN 2 Împrumuturi responsabile – Economisire și împrumut Împrumuturile se acordă cel mai adesea pe baza fondului social – se încurajează economisirea Fondul social mediu al unui membru CARP a fost în 2012 de 545 lei la 1,811 mil membri - CARP Spre comparație depozitul mediu în bănci a fost de 9492 lei, iar numărul deponenților de 13,8 mil în 2015

CARP Servicii financiare – incluziune socială prin incluziunea financiară 3 CARP Instituții Financiare Nonbancare IFN - parte din mișcarea globală a uniunilor de credit Cf World Council of Credit Unions WOCCU în 2010 erau 52,945 uniuni de credit în 100 țări din toată lumuea cu 188 mil membrii și US$15 trilioane USD în active   Sursa WOCCU Member Credit Unions Members Savings Loans Assets Penetration* Great Britain 375 1,121,461 €1,204,992,749 €858,350,999 €1,434,817,498 247% Ireland 469 3,300,000 €11,948886,325 €4,252,113,576 €14,224,446,441 7474% Poland 53 2,527,000 €3,777,636,507 €2,826,819,905 €4,160,235,782 1067%

CARP Servicii financiare CARP sunt Instituții Financiare Nonbancare IFN dar Spre deosebire de alte IFN nu sunt supravegheate de BNR – Se așteaptă să aibă sistem de auto-supraveghere – rețea / federație/uniune/casă centrală? (la CARS auto-supravegherea cf Legii proprii este realizată de Uniuni / Federații) - Supraveghere BNR – instituție bancară – bancă cooperatistă

Sistem financiar incluziv Instituţiile financiare răspund la nevoile tuturor, inclusiv ale celor mai săraci, ajutându-i să își folosească banii cât mai productiv pentru a-și asigura securitatea financiară Într-un sistem financiar incluziv toţi oamenii pot: Să economisească bani în siguranță Să efectueze tranzacții financiare Să se împrumute pentru consum sau pentru a investi în dezvoltarea personală Să se asigure împotriva riscurilor

SISTEM FINANCIAR INCLUZIV Banca centrală Bănci comerciale Casele de economii si imprumuturi Sistemul de economii poştale Uniunile de credit Fondurile de pensii Societatile de asigurare Case de ajutor reciproc Cooperative de credit

Teme de reflecție / acțiune Vîrstnicii și sărăcia Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020 În 2008, în rândul vârstnicilor s-a înregistrat cea de-a doua rată a sărăciei ca mărime, după copii – un sfert din persoanele cu vârste de peste 65 de ani se aflau în sărăcie relativă Persoanele vârstnice singure sunt expuse unui risc de sărăcie mult mai mare decât alte persoane Aproximativ 1,2 milioane de persoane cu vârste egale sau mai mari de 65 de ani trăiesc singure (dintre care trei sferturi sunt femei) - 25,8 % dintre persoanele vârstnice singure trăiesc în sărăcie Grup țintă Persoane vârstnice care locuiesc singure și/sau sunt dependente şi/sau care au nevoi complexe de îngrijire

Teme de reflecție / acțiune Provocări demografice și de pe piața muncii Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei 2015-2020 Până în 2020, se prognozează că numărul persoanelor de vârstă activă va scădea cu 4,5 %, în timp ce numărul vârstnicilor va creşte cu 13% România va trebui să-şi mobilizeze toţi lucrătorii potenţiali şi să investească în educaţia şi abilităţile lor pentru a-i face mai productivi mai ales adulţi de vârstă activă din cea mai săracă chintilă, care în prezent nu lucrează, deşi sunt apţi de muncă (asistați sociali) Îmbătrânirea demografică pune presiune considerabilă pe sistemele de pensii, de sănătate și de îngrijire a vârstnicilor Lucrătorii vârstnici, îmbătrânirea activă, pensii, servicii de sănătate și îngrijire

Teme de reflecție / acțiune Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015–2020 Obiective naţionale 1. Prelungirea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii active a persoanelor vârstnice (reforma sistemului public de pensii, o mai bună integrare a lucrătorilor vârstnici - Crearea locurilor de muncă favorabile vârstnicilor, Îmbunătățirea abilităților, a capacității de angajare și a independeței populației vârstnice) 2. Promovarea participării sociale active și demne a persoanelor vârstnice (Promovarea participării sociale, prevenirea abuzurilor asupra populației vârstnice și a excluziunii) 3. Obținerea unei independențe și a unei siguranțe mai mari pentru persoanele vârstnice cu necesități de îngrijire de lungă durată - Crearea sistemului unificat de îngrijire de lungă durată și asigurarea de resurse financiare, umane și fizice suficiente pentru sistemul de Îngrijiri de Lungă Durată

Teme de reflecție / acțiune Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015–2020 O singură mențiune referitoare la CARP - la subiectul participare socială Existenţa Consiliului Naţional pentru Persoane Vârstnice/Consiliului Judeţean pentru Persoane Vârstnice, comitetelor de dialog civic ale persoanelor vârstnice, Caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor, în cadrul cărora sunt activi aproximativ 35% din pensionari, a diferitelor consilii consultative ale pensionarilor, precum și activitatea în cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor, promovează pe de o parte participarea socială a persoanelor vârstnice, iar pe de altă parte susține implementarea măsurilor de protecţie a persoanelor vârstnice.

Teme de reflecție / acțiune Raport CE privind România 2016 Accesul la servicii medicale și sociale Lipsa asigurărilor de sănătate - În ciuda unui sistem obligatoriu de asigurări de sănătate numai 86 % din populație era asigurată în 2014 - 76 % în mediul rural. 10,4 % din români relatează că au avut nevoi medicale nesatisfăcute din cauza costurilor, a distanței sau a timpului de așteptare - media UE de 3,7 % (împrumuturi pentru cheltuieli medicale) România încă nu dispune de un sistem integrat de îngrijire pe termen lung - probleme de guvernanță diferitele componente (îngrijire în centre specializate și la domiciliu), fiind gestionate de autorități diferite. Finanțare redusă. ÎTL sunt un potențial angajator al forței de muncă puțin calificată – lucrători vârstnici. POCU Fond Social European - Dezvoltarea serviciilor de ÎTL – deschiderea pieței operatorilor economici - finanțare europeană

Teme de reflecție / acțiune Raport CE privind România 2016 Situația zonelor rurale 46 % din populația României trăiește în zonele rurale În 2014, activitățile independente și cele casnice neremunerate – agricultura de (semi)subzistență – au reprezentat 60 % din ocuparea forței de muncă în zonele rurale, munca salariată reprezenta doar 39 %, față de 92 % în zonele urbane Ponderea ridicată a sectorului informal și neparticiparea la sistemul de pensii de tip contributiv - perspective defavorabile în materie de pensii.

Serviciile sociale - Unde ne aflăm? Noul stat al bunăstării Autorităţi publice Furnizori publici Furnizori privaţi forprofit Sectorul nonprofit CARP

CARP ONG societate civilă / întreprindere socială Partener al autorităţilor publice – elaborarea politicilor publice - reprezintă clienții beneficiarii unora din servicii Instrument pentru furnizarea serviciilor Piatță mixtă de servicii

Context legislativ Legea contractării Legea subvenţiilor Legea granturilor