Screening-ul oncologic in ginecologie

DEFINITIA S C R E E NI I N G - ului Folosirea regulată, de manieră preventivă, a unor examinări , teste, la persoane care nu au nici un simptom de cancer dar au risc crescut pentru cancer ( Oncology Resource Center-2007)

Diferiti pentru fiecare Risc-crescut pentru un tip de cancer: Diferiti pentru fiecare tip de cancer Anumite caracteristici expuneri Factori de risc Persoane mai expuse la un tip de cancer decăt altele

Testele de depistare: diferenţa între persoanele aparent sănătoase dar probabil bolnave persoanele sănătoase

Rezultate pozitive Rezultate dubioase Medicul specialist Confirmare Tratament

de sănătate publică tematic Screening-ul implică un program de sănătate publică tematic

Modificarea unor factori Constientizarea factorilor de risc Modificarea unor factori de risc Dieta Fumatul Control regulat

Cancerul de sân

poate face cancer de sân Orice femeie poate face cancer de sân

S U A anual 185.000 noi îmbolnăviri 44.000 mor American Cancer Society

Mama/ sora cu cancer de sân Factorii de risc Mama/ sora cu cancer de sân Gene moştenite Menstruaţia înainte de 12 ani Menopauza după 50 ani Nuliparitate sau naştere după 30 ani Antecedente de iradiere în zona sânului

Vârsta mai mare C A N C E R S Â N !

1 din 8 femei 1 din 4 femei care face cancer de sân face cancer de sân nu are nici un factor de risc

Factorii genetici gene mostenite BRCA 1 BRCA 2

BRCA 1 Breast Cancer 1 –clasa genelor ,,supresori tumorali’’ Mentine integritatea genomică pentru prevenirea proliferării necontrolate

BRCA 2 Breast Cancer Type 2 susceptibility protein – clasa genelor,,supresori tumorali’’

Triplul test în screening-ul cancerului de sân Palparea manuală (autopalparea) Mamografia Biopsia ecoghidată cu ac fin

Palparea Examinarea clinicã Medicul Autoexaminare Alt profesionist medical

Mamografia Examinarea sânului cu raze X -dimensiunile tumorii Depistarea cancerului de sân prin mamografie depinde de: -dimensiunile tumorii -densitatea sânului -experienţa imagistului

Recomandãrile pentru mamografie 40 de ani sau mai mult Guvernul federal al SUA Secretarul pentru sănătate 40 de ani sau mai mult Mamografie la 1-2 ani

U.S.Preventive Services Task Force femeia peste 40 ani mamografie cu sau fără examinare clinică prealabilă Profilaxie la 1-2 ani

U.S. Services of Health Human Services aceleaşi recomandări valoarea mamografiei

Mamografia digitală

Computer-Aided Detection (CAD)

ECOGRAFIA Complementară mamografiei

FIBROADENOM MAMAR

Puncţia-biopsie ecoghidată cu ac fin

CANCERUL DE COL UTERIN

MTS / parteneri multipli Factorii de risc Debutul precoce al vieţii sexuale Parteneri sexuali multipli Contraceptive orale ? Partener cu risc MTS / parteneri multipli Fumatul Scăderea imunităţii DES Antecedente de displazie scuamoasă a vaginului Vârsta Infecţia cu HPV Dieta

Vârsta ≤16

Cancerul de col uterin localizare Localizat cel mai frecvent la zona de transformare dintre epiteliul malpighian pluristratificat al exocolului şi cel cilindric unistratificat al endocolului

Niciodată înainte de 15 ani Incidenţa creşte după 30 de ani Cancerul in situ - la vârsta de 25-35 ani Cancerul invaziv -vârsta medie la care se diagnostichează este 55 ani(rar la vârsta <25 ani) Niciodată înainte de 15 ani

Este con siderată o maladie transmisă sexual

H I V Scăderea imunităţii Poate fi asociat cu infecţia HPV Risc de cancer agresiv H I V

Fumatul Factor de risc- ar fi corelată doza Contraceptia estro-progestativă Direct proporţional cu perioada de administrare creşte riscul de 4 ori

About a dozen HPV types (including types 16, 18, 31 and 45) are called "high-risk" types because they can lead to cervical cancer, as well as anal cancer, vulvar cancer, and penile cancer

Cancerul indus de HPV

Condilomatoză

Verucile tegumentare Tulpinile 6 şi 11

Orice anomalie de citotest H P V peste 120 tulpini Risc de cancer de col : 16, 18, 31, 45 Orice anomalie de citotest Testare HPV Tipare genomică virală

Prezervativul scade riscul Carcinogenii din tutun (inclusiv la fumătoarele pasive) regăsiti în col Prezervativul scade riscul Cresc riscul de displazie de 4-5 ori Dubleazã riscul de cancer Fructe, vegetale, vitamina A,vitamina C, vitamina E, acidul folic, carotenoizi, coenzima Q 10, uleiul de peste Protecţie:

(mai ales administrare în săptămânile Dietilstilbestrol (D E S) Administrat 1940-1971 o,1 % din fiice bolnave (mai ales administrare în săptămânile 1-16 )

Dezvoltat de National Cancer Institute din SUA Sistemul Bethesda PAP-test Clasifică PAP-testul Dezvoltat de National Cancer Institute din SUA Citotest,citologia colului 1988 Facilitează comunicarea între medic şi citolog

Clasificarea Bethesda Normal *Celule glandulare atipice de origine nedeterminată(AGUS) **Celule scuamoase atipice de origine nedeterminată (ASCUS) *** Leziune intraepitelială scuamoasă de grad scăzut (LGSIL) **** Leziune intraepitelială scuamoasă de grad înalt (HGSIL) Adenocarcinom Carcinom invaziv

Displazia de col anomaliile de creştere ale celulelor depistată prin efectuarea Pap-testului

Displaziile sunt clasificate după 2 sisteme 1.Sistemul Bethesda (SIL- squamous intraepithelial neoplasia) se referă numai la aspectul individual al celulelor pe care le clasifică după gradul de anormalitate celulară. ASCUS- aspectul celulelor scuamoasenu este normal dar nici clar displazic. Acest aspect se poate datora modificărilor hormonale, trichomoniazei sau altor infecţii, unor medicamente. AGUS –celule glandulare cu aspect atipic. Având în vedere că de la nivelul celulelor glandulare se dezvoltă adenocarcinomul, acest aspect va fi urmărit. LGSIL- displazie uşoară. Multe dintre leziuni regresează spontan. Practic trebuie repetat Pap-testul după tratament şi după câteva luni HGSIL- displazie de grad înalt a epiteliului scuamos al exocolului. Necesită monitorizare.

2.Sistemul CIN alt sistem de clasificare a displaziilor folosit pentru neoplazia cervicală intraepitelială Acest sistem descrie în plus faţă de sistemul Bethesda profunzimea displaziei identificată la biopsie CIN 1- displazie uşoară; celulele anormale sunt situate numai la suprafaţa epiteliului colului. Majoritatea leziunilor vor regresa spontan în timp, 11% vor progresa spre CIN 3 iar un procent foarte mic va evolua spre cancer. CIN 2 -displazie moderată (HSIL) Aproape ½ din grosimea epiteliului este displazic. Fără tratament cca 43% din cazuri regresează spontan şi cca 20% evoluează spre CIN 3. CIN 3 -displazie severă (HSIL) Epiteliul este aproape în totalitate cu modificări displazice. Uneori CIN 3 regresează spontan, dar practic leziunea trebuie tratată ca având un mare risc de a se transforma în cancer. De altfel, unii autori identifică CIN 3 cu CIS (carcinom in situ)

la 3 ani dupa 2 frotiuri anuale normale Primul citotest în primul an de la debutul vieţii sexuale Anual primii 2 ani la 3 ani dupa 2 frotiuri anuale normale monitorizare până la 65 de ani Femeile cu risc citologie anuală

Colposcopia Colposcopul este un microscop cu putere mică şi este folosit pentru analiza, la vedere a colului. Se poate practica ambulator.

Colul este examinat, apoi este şters cu acid acetic 5%. După această manevră se pot evidenţia unele zone aceto-albe unde ar putea exista focare de displazie.

Aplicarea de soluţie de Lugol utilă prin absenţa colorării în brun a unor zone cu limite mai mult sau mai puţin regulate

LLETZ = Large Loop Excision Transformation Zone LLEP=Large Loop Electric Procedure Conizaţie

în funcţie de rezultatul colposcopiei BIOPSIE în funcţie de rezultatul colposcopiei citotestului