CDS.

Slides:



Advertisements
Similar presentations
Exemple de bune practici în domeniul SCMI Endre-Sandor ERDŐDI, Manager public, Direcţia de politici publice.
Advertisements

7 Flori pentru coala mea. “Flori pentru coala mea” este o activitate în cadrul Concursului Implic ă -te, fii voluntar!
Propuneri pentru managementul SPA- urilor in favoarea speciei – m ă suri pentru p ă duri şi m ă suri pentru pajişti Alex Nicoar ă, Tamas Papp „Conservarea.
ŞCOALA CU CLASELE I- VIIICĂLUGĂRI com.CĂRPINET, sat CĂLUGĂRI BIHOR prof. înv.primar, ŢIGAN MIHAELA- MARIA.
Noua generaţie de clienţi. Noua generaţie de clienţi este aici.
AN ŞCOLAR  Prof. Dr. Tudor Daniel Pavelea  Prof. consilier Luciana Maria Sidor  Prof. consilier Cristina Iuliana Harap  Prof consilier.
Politici publice Definirea problemelor Curs 3. Perceperea problemelor de politic ă public ă Problemele = nevoi umane care necesit ă rezolvare Problemele.
 Ce e bravenet.COM ?  De ce bravenet.COM ?  Avantaje si dezavantaje in folosirea bravenet.COm Grupa 6: Lucian-Eduard Barticel Eduard Giurgiu Iany Ionut.
1 Am pornit in realizarea materialului nostru de la lectiile din manualul de Stiinte ale naturii si din cel de Geografie. 2.
Batalia sexelor O lume dominata de barbati vs o lume dominata de femei.
Proiect cofinanat din Fondul Social European prin Programul Operaional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane Investete în oameni! Elaborarea.
Present Perfect Continuous prezentare. schema Afirmativ: S + have/has + been + V-ing… Negativ: S + have/has + not + been + V-ing… Interogativ: have/has.
Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane Axa prioritară 1 „Educaţia.
Extras din Ordinul nr. 4292/ cu privire la structura anului şcolar 2011 – 2012.
(passive voice) -prezentare -
-Modelul Entitate-Legatura (ER)-
ACTIVITATEA 1 -,, PROFESOR IT LA PAPI’’
Subinterogări multiple
Posibilităţi de analiză în timp real a parametrilor de calitate a apei cu ajutorul sistemului informatic de management SIVECO Business Analyzer September.
sistemului de formare continuă
SOFTWARE Tipuri de software.
Dezvoltarea dimensiunii europene a școlii prin creșterea competențelor cadrelor didactice ERASMUS+, KA 1.
TEMA VII CURRICULUM 11/7/2018.
CDS.
Paxos Made Simple Autor: Puşcaş Radu George
Popiţiu Bogdan Epm An III
De la calitatea serviciilor la o bună guvernanţă
METODA BACKTRACKING Examenul de bacalaureat 2012
Cadrul normativ privind organizarea
Conducător ştiinţific Prof. Dr. Ing. Radu VASIU
WebSite Social Tema 2 WebSite Social.
Problema rucsacului lacom
Tipuri structurate Tipul tablou
Grasu leonard ionut Trifu gabriel
CONSFATUIRE JUDETEANA INVATAMANT PRIMAR VRANCEA - 15 septembrie 2014
“Teachers' initial training - Recruitment and evaluation"Group:173
MANAG_EU_LPS RO01-KA Slatina, 29 ianuarie 2016.
Modificarea structurii unei tabele
CONSFĂTUIRILE JUDEȚENE ARAD LIMBI MODERNE septembrie 2016
Cadrul normativ privind organizarea
Funcții C/C++ continuare
Burse de formare Grundtvig- Educaţia Adulţilor
ERASMUS CLUJ-NAPOCA 25 martie 2014.
Eclipsele de soare si de luna
Un proiect dedicat elevilor de liceu care
în domeniul managementului de program
Îmbunătăţirea serviciilor publice prin intermediul Chartelor de Servicii: Elaborarea şi implementarea Planurilor de Acţiune pentru Îmbunătăţirea Serviciilor.
A great way to create a channel of communication
Managementul Proiectelor Informatice
SECŢIUNE: Modele de bună-practică în școala românească
Administrarea reţelelor de calculatoare
SALONIC 29 MARTIE - 4 APRILIE 2016
Profilul absolventului
Speranţa Ţibu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Bucureşti
Proiect KA 1- Educatia adultilor
Software open source in industria software
School Without Walls Erasmus + Strategic partenerships project
SECŢIUNE: Modele de bună-practică în școala românească
Student:Dvornic Mihaela Grupa:342 C5
Aplicaţii specializate pentru realizarea unei prezentări – PowerPoint
CMMI- Arii de proces: Inginerie si managementului proiectelor
Programul de formare „Asigurarea internă a calităţii”
Sistemul de control intern managerial
Refracţia luminii.
Configurarea metodelor de management al calităţii în sectorul public
Componenta Managementul Investitiilor
- calitatea serviciului de internet -
Comisia blocajelor și neputința legiuitorului
Funcții NULL.
Despre lamaie.net De ce sunt lamaile acre? Realizatori: Cristina Cazan
Presentation transcript:

CDS

TIPURI DE CURRICULUM ELABORAT ÎN ŞCOALĂ Curriculum-ul la decizia scolii (CDS) poate fi de mai multe tipuri: Aprofundare - numărul maxim de ore prevăzut în Planul-cadru pentru o disciplină este utilizat pentru formarea competentelor minimale obligatorii prevăzute (recuperări); acesta nu implică elaborări speciale. Extindere - presupune formarea unor noi competente specifice si predarea unor noi continuturi, care le extind pe cele prevăzute de trunchiul comun.

Optionalul ca disciplină nouă - presupune noi competente specifice, diferite de cele ale programei de trunchi comun si noi continuturi; noii discipline i se deschide o rubrică nouă încatalog, pentru notare. Optionalul ca temă integratoare - asemănător cu tipul precedent, cu deosebirea că vizează formarea unor competente de integrare si transfer, iar unitătile de continut cuprind informatii din mai multe discipline

Specificatii aprofundare si extindere Conform Ordinului 3638/11.04.2001 (vezi ANEXA 5), aprofundarea este posibilă numaiîn cazuri de recuperare- respectiv lipsa atingerii standardelor minimale de către anumiti elevi prin parcurgerea programei disciplinare în timpul alocat la trunchiul comun. Desi această prevedere este si în Notificarea11667/26.07.1999, sunt multe cazurile în care aprofundarea se operează în bloc la oclasă, ceea ce reprezintă o abordare gresită chiar din momentul ofertării (este greu de presupus că oîntreagă clasă se află în situatie de ratrapaj).

Extinderea se recomandă mai ales elevilor cu performante bune la o anumită materie, întrucât acest tip de CDS presupune parcurgerea obiectivelor si continuturilor marcate cu asterisc (*) în programa disciplinei. Aprofundările si extinderile primesc alocare de timp din plaja orară a disciplinei, deci, aceste două tipuri de CDS nu sunt aplicabile si nu pot fi propuse pentru disciplinele cu număr fix deore în planul cadru.

Tipologia opţionalelor în învăţământul obligatoriu: 1. Optionalul la nivelul disciplinei constă fie în activităti, module, proiecte care nu sunt incluse în programa scolară avansată de autoritatea centrală, fie dintr-o disciplină care nu esteprevăzută în planul-cadru deloc sau pentru o anume clasă/ciclu curricular (de exemplu, limba modernă în clasa I); 2. Optionalul la nivelul ariei curriculare presupune alegerea unei teme care implică cel putin două discipline dintr-o arie. În acest caz, pornind de la obiectivele cadru ale disciplinelor, vor fi formulate obiective de referinŃă din perspectiva temei pentru care s-a optat. 3. Optionalul la nivelul mai multor arii curriculare implică cel putin două discipline apartinând unor arii curriculare diferite (permite dobândirea de achizitii cognitive de ordin înalt, de tipul generalizării, transferului).

Diferente denumire gimnaziu-liceu Numai denumirea diferă la toate tipurile de optionale din învătământul preuniversitar, pentru clasele I – VIII fată de clasele IX – XII/XIII. I. Optionalul la nivelul disciplinei (*) = Optional ca disciplină nouă (A) II. Optional la nivelul ariei (**) = Optional integrat (B) III. Optional crosscurricular (***) = Optional integrat cross/transcurricular (C)

Cine poate preda discipline opţionale? pe baza deciziei Consiliului de administratie al scolilor, orele de optional fac parte din norma didactică a profesorilor si învătătorilor/institutorilor care îsi pot dovedi, potrivit reglementărilor în vigoare, competenta în domeniul ales

Consiliul de administratie al scolii va decide, pe baza foii matricole, a diplomelor obtinute prin cursuri de formare continuă sau pe baza unui portofoliu de activitate, care vor fi cadrele didactice titulare care vor preda discipline optionale ca: astronomia, rezolvarea de conflicte,educatia interculturală, etc. Informatica poate completa norma didactică a profesorului de matematică si fizică. · Norma didactică poate fi completată cu discipline care figurează în foaia matricolă anexată diplomei de studii (licentă sau absolvire), discipline al căror studiu a fost finalizat cu examen si notă (nu cu colocviu). · În mediul rural, disciplinele optionale pot fi predate si de persoane cu competentă si experientă în domeniu, stabilită prin atestate profesionale, cu avizul inspectoratului scolar. · Lectiile pot fi organizate si de către echipe de cadre didactice.

Statutul disciplinelor opţionale Disciplina optională are aceeasi semnificatie, atât la învătământul primar cât si la învătământul gimnazial si ea este obiect/materie de sine stătătoare si obligatorie. Disciplinele optionale fac parte din Curriculum-ul la decizia scolii (CDS), reprezentând Curriculum-ul elaborat în scoală; · Disciplinele optionale sunt predate după programele scolare realizate de propunător (profesori/învătători/ institutori) si care au fost aprobate si avizate (de scoală/liceu, respectiv inspectorii de specialitate din ISJ/ ISMB). Programele scolare, după aprobare, devin documente oficiale si sunt obligatorii, respectarea si realizarea lor integrală fiind subiect al inspectiei scolare;

· Vor fi avizate acele optionale pentru care scoala dispune de cele mai bune resurse umane (profesori/ învătători/ institutori) si materiale, potrivit intereselor si aptitudinilor elevilor si nu numai pentru completare de normă; · Disciplinele optionale se recomandă a fi realizate în scoli si licee, în primul rând, de către cadrele didactice titulare, performante, cu experientă, cu gradul didactic I /II sau cu cel putin definitivat (în nici un caz de către debutanti, suplinitori sau pensionari), care au realizat un suport de curs/manual si o programă de disciplină optională aprobată avizată de ISJ (ISMB); eventual, au urmat cursuri de formare si/sau au predat mai multi ani consecutiv discipline optionale, cu succes.

Durata opţionalului Disciplinele optionale pot fi realizate pe parcursul unui: semestru; an scolar; ciclu curricular; si/sau pe parcursul unei trepte de scolaritate.

Numărul de ore alocate disciplinelor optionale la clasele I - VIII Cls/ Nr ore I II III IV V VI VII VIII Disc opt 1-4 1-3 1-2

Numărul de ore CDS alocate la clasele liceale IX X XI XII FILIERA TEORETICĂ Specializarea: - Filologie - Stiinte sociale - Matematică informatică - Stiinne ale naturii 1 5 - 6 3 - 4 4 - 5 6 - 7 FILIERA VOCAłIONALĂ Profil: Arte vizuale Specializarea - Arhitectură, Arteambientale si Design - Arte plastice si decorative - Coregrafie - Muzică - Teatru (Arta actorului) 1* 2* 2 - 3 2 – 3 2 - 4 3 - 5

Profil: Pedagogic - Bibliotecar - documentarist - Instructor - animator; - Instructor pentru activităti extrascolare; - Pedagog; -Învătător/educatoare Profil: Teologic - Liceul teologic reformat 1 2*** 4 - 5 3 - 4 1 – 2 3 – 4 1 - 2

Etapele aprobării disciplinelor opţionale Colectivele de catedră: Propunerile pentru disciplinele optionale, din CDS vor fi discutate încolectivele de catedră, care vor stabili: natura optionalului, perioada pentru care este prevăzut si dacă este cazul, programa disciplinei respective; Programele orientative pentru disciplinele optionale pot fi propuse de Ministerul Educatiei Nationale si/sau de colectivele de catedră din scoli. Consiliile profesorale: Propunerile colectivelor de catedră privind disciplinele optionale se vor discuta în Consiliile profesorale, care vor stabili prin vot disciplinele optionale ce vor figura în oferta scolii precum si durata lor.

Consiliul de administratie: - Programele pentru disciplinele din CDS alcătuite în scoală vor fi avizate de Consiliul de administratie al scolii si aprobate de Inspectoratul scolar judetean. – - Vor fi alese acele optionale care pot fi realizate în condiŃii de maximă calitate. Inspectoratele scolare judetene (ISJ si ISMB): - Aprobarea programelor scolare pentru disciplinele din CDS se face pentru fiecare an scolar până la data de 30 iunie a anului scolar precedent. - După aprobarea lor, programele devin document oficial si sunt obligatorii, respectarea si realizarea lor integrală fiind subiect al inspectiei scolare.