Investitia in copii in Romania – Cadrul Europa 2020 si sprijinul fondurilor europene Bucuresti, 20 octombrie 2014 Dana Verbal, DG EMPL

Structura prezentarii: Cadrul Europa 2020 Semestrul European – Provocari si Recomandari specifice de tara Sprijin financiar prin: FSE 2007-2013 FSE 2014-2020 FEAD Voi incepe cu o scurta descriere a cadrului Strategiei Eurropa 2020 si apoi ma voi concentra mai mult pe semestrul european si pe provocarile si recomandarile de tara pe care Romania le-a primit anul acesta. Apoi colega mea, IS, va va spune mai multe despre Politica de coeziune a UE si despre oportunitatile de finantare prin FESI. Iulia va descrie mai in detaliu investitiile prin FEDR, iar eu va voi spune mai multe despre FSE si despre noul FEAD.

Cadrul Europa 2020 Tintele Europa 2020 Obiectiv Europa 2020 Tinta nationala Progres inregistrat pana in 2013 Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii 11,3 % 17,3 % Reducerea numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie 580 000 de persoane 211 000 persoane Coleva mea CA v-a descris deja mai in detaliu strategia Europa 2020 de dimineata. Eu am sa va spun doar ca aceasta este strategia pe zece ani prin care Uniunea Europeană își propune să sprijine creșterea economică și ocuparea forței de muncă, lansată în 2010. Pentru a realiza acest lucru până la sfârșitul anului 2020, UE şi-a fixat cinci obiective esenţiale referitoare la: ocuparea forței de muncă, cercetare și dezvoltare, energie/climă, educație, incluziune socială și reducerea sărăciei. Obiectivul privind riscul de sărăcie și de excluziune socială: Romania si-a propus sa reduca cu 580 000 numarul persoanelor aflate in risc de saracie sau excluziune sociala pana in 2020. Pentru a monitoriza acest obiectiv, România a ales să recurgă la unul dintre cei trei subindicatori ai indicatorului principal, „rata expunerii la riscul de sărăcie”, care a evidențiat o ușoară ameliorare de la 4,988 milione de persoane în 2008 la 4,777 milioane de persoane în 2013. În termeni absoluți, 211 000 de persoane nu mai sunt expuse riscului de sărăcie în 2013 față de 2008. Pragul sărăciei relative este stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent. In 2011 conform calculelor Ministerului muncii, pragul saraciei se situa la 530 lei/luna

Parasirea timpurie a scolii In ceea ce priveste obiectivul reducerii ratei de părăsire timpurie a școlii, acesta a fost fixat la 11,3 %, iar la sfarsitul anul 2013 rata de PTS se situa la 17,3% (fata de media UE de 11,9%) . Asadar, nu s-a înregistrat niciun progres în direcția îndeplinirii obiectivului stabilit. Rata a stagnat in ultimii ani, Romania fiind inca departe de atingerea tintei nationale. Lucrul cel mai alarmant este acela ca rata PTS ramane la niveluri foarte ridicate in randul populatiei rome. Conform unui studiu al FRA, aceasta se ridica la 93%. Romania a adoptat legea privind reforma in educatie, insa masurile trebuie sa continue, in special in conditile in care performantele Romaniei in clasamentele internationale sunt destul de scazute (al doilea cel mai prost performer PISA la lectura si stiinte si al treilea cel mai slab la matematica). Speram ca strategia de combatere a parasirii timpurii a scolii sa fie finalizata cat mai curand si sa fie sustinuta de un sistem eficient de monitorizare. Early leavers from education and training by sex - % of the population aged 18-24 with at most lower secondary education and not in further education or training Short Description: Early leavers from education and training refers to persons aged 18 to 24 fulfilling the following two conditions: first, the highest level of education or training attained is ISCED 0, 1, 2 or 3c short, second, respondents declared not having received any education or training in the four weeks preceding the survey (numerator). The denominator consists of the total population of the same age group, excluding no answers to the questions "highest level of education or training attained" and "participation to education and training". Both the numerators and the denominators come from the EU Labour Force Survey.

Cadrul Europa 2020 Tintele Europa 2020 Obiectiv Europa 2020 Tinta nationala Progres inregistrat pana in 2013 Reducerea ratei de părăsire timpurie a școlii 11,3 % 17,3 % Reducerea numărului persoanelor expuse riscului de sărăcie 580 000 de persoane 211 000 persoane Obiectivul privind riscul de sărăcie și de excluziune socială: Romania si-a propus sa reduca cu 580 000 numarul persoanelor aflate in risc de saracie sau excluziune sociala pana in 2020, fata de anul 2008. Pentru a monitoriza acest obiectiv, România a ales să recurgă la unul dintre cei trei subindicatori ai indicatorului principal, si anume „rata expunerii la riscul de sărăcie”. Acest indicator a evidențiat o ușoară ameliorare, numarul persoanelor expuse riscului de saracie scazand de la 4,988 milione de persoane în 2008 la 4,777 milioane de persoane în 2013. În termeni absoluți, 211 000 de persoane nu mai sunt expuse riscului de sărăcie în 2013 față de 2008. Un amanunt interestant este faptul ca in Romania, ca si in toate celelalte tari UE, pragul sărăciei relative folosit pentru calcului acestui indicator este stabilit la 60% din mediana veniturilor disponibile pe adult echivalent. In 2011 conform calculelor Ministerului muncii, pragul saraciei se situa la 530 lei/luna.

Rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială (% din populație) media UE28 Dupa cum se vede din acest grafic, Romania are unul dintre cele mai mari procente de persoane aflate in risc de saracie sau excluziune sociala, dupa Bulgaria. Ca si in cazul raatei de parasire timpurie a scolii, situatia este deosebit de grava in randul persoanelor de etnie Roma. Conform studiului FRA, 84% dintre cetatenii de etnie Roma spunand ca nu au acces la apa, canalizare sau electricitate. Sursa: Eurostat, 2012

Semestrul European Ciclu anual de coordonare a politicilor economice Comisia analizează în detaliu planurile statelor membre în materie de reforme bugetare, macroeconomice și structurale Pe baza analizei, Comisia oferă recomandări pentru următoarele 12-18 luni Consiliul adoptă oficial recomandările specifice fiecărei țări Toate statele membre s-au angajat să atingă obiectivele Strategiei Europa 2020, transpunându-le în obiective naționale. Dar, pentru a obține impactul dorit asupra creșterii, este necesar ca eforturile individuale ale tuturor țărilor să fie coordonate și concertate. Prin urmare, Uniunea Europeană a creat semestrul european, un ciclu anual de coordonare a politicilor economice. În fiecare an, Comisia analizează în detaliu planurile statelor membre în materie de reforme bugetare, macroeconomice și structurale și le oferă recomandări pentru următoarele 12-18 luni. Semestrul european începe în momentul în care Comisia adoptă analiza anuală a creșterii  , de obicei către sfârșitul anului. Acest document stabilește prioritățile UE pentru anul următor în vederea stimulării creșterii economice și creării de locuri de muncă. În aprilie, statele membre își prezintă planurile privind consolidarea finanțelor publice (programele de stabilitate sau de convergență), precum și planurile de reformă și măsurile pe care intenționează să le ia pentru a realiza progrese către o creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii, în domenii precum ocuparea forței de muncă, cercetarea, inovarea, energia sau incluziunea socială (programele naționale de reformă). În perioada mai-iunie, Comisia evaluează aceste programe și, dacă este cazul, formuleazărecomandări specifice fiecărei țări. La sfârșitul lunii iunie sau la începutul lunii iulie, Consiliul adoptă oficial recomandările specifice fiecărei țări. Dacă recomandările nu sunt urmate în termenul indicat, UE le poate adresa statelor membre avertismente politice. În cazul în care se înregistrează dezechilibre macroeconomice sau bugetare excesive, se pot aplica stimulente și sancțiuni.

Semestrul European – Provocari in domeniul reducerii saraciei: 40,4% - ponderea persoanelor la risc de saracie sau excluziune sociala in 2013 22,4% au un venit sub pragul saraciei 28,5% se confrunta cu lipsuri materiale severe 6,4% traiesc in gospodarii cu o intensitate foarte scazuta a muncii Rata de saracie a persoanelor incadrate in munca a fost 18% in 2012 (nivelul cel mai ridicat din UE) Impactul transferurilor sociale (excluzând pensiile) asupra reducerii sărăciei a scăzut semnificativ în 2012 – 19,3% (media UE: 34,4%) Reducerea sărăciei rămâne o provocare majoră, o sursă de îngrijorare fiind situația lucrătorilor săraci. În 2012, rata persoanelor expuse riscului de sărăcie sau de excluziune socială a continuat să fie a doua ca mărime din UE. Acesta situatie persistaa si in anul 2013. Aproape 30 % din populația României este într-o situație de deprivare materială severă. Rata de sărăcia a persoanelor încadrate în muncă a continuat să crească. Veniturile brute ale gospodăriilor sunt în scădere, iar inegalitățile rămân extrem de acute, având în vedere numărul redus de locuri de muncă create, numărul mare de persoane care desfășoară activități independente în agricultura de subzistență și ponderea ridicată a lucrătorilor familiali neremunerați. Familiile cu copii sunt deosebit de expuse. Impactul transferurilor sociale (excluzând pensiile) asupra reducerii sărăciei a scăzut semnificativ în 2012, rămânând cu mult sub media UE și fiind extrem de scăzut în cazul copiilor.

Semestrul European – Provocari cu privire la situatia copiilor in Romania: Pondere foarte ridicata a copiilor la risc de saracie sau excluziune sociala - 48,5% in 2013 Impactul transferurilor sociale (excluzând pensiile) asupra reducerii sărăciei este extrem de scăzut în cazul copiilor – 18% in 2012 (media UE in 2012: 39,4%) Una dintre cele mai ridicate rate de părăsire timpurie a școlii din UE - 17,3% în 2013 Un nivel alarmant de ridicat al ratei de părăsire timpurie a școlii în rândul romilor – estimata la 93% Acces limitat la infrastructuri de îngrijire a copiilor de calitate și accesibile ca preț (în special pentru copiii cu vârsta mai mică de 3 ani) Rata mortalității infantile este cea mai ridicată din UE – 9/1000 in 2012 De altfel, este interesant de vazut si care este situatia copiilor. Pe baza analizei datelor statistice, Comisia a identificat copii ca fiind grupul de varsta cel mai expus riscului de saracie. Astfel, aproape jumătate dintre copiii români se află în risc de sărăcie sau excluziune socială, di nou cel mai ridicat nivel din UE, dupa Bulgaria. Rata cea mai mare a copiilor la risc de saracie sau excluziune sociala se inregistraza in numarul celor cu varste intre 12 si 18 ani (52,1%). De asemenea, riscul sărăciei și excluziunii sociale este mai mare în gospodăriile cu mulți copii (72,5% în cazul gospodăriilor cu 2 adulți și 3 sau mai mulți copii) şi în cele monoparentale (60,7%).   Dupa cum spuneam, impactul transferuriilor sociale (precum venitul minim garantat, alocatia pentru cresterea copilului sau alocatia fimiliala) este extrem de scazut in cazul copiilor romani. Abandonul şcolar rămâne ridicat, cu o tendinţă de creştere în perioada 2008-2010 (de la 15,9% la 18,4%) în contextul crizei economice și o relativă stabilizare în perioada 2011-2012 (la nivelul de 17,4%). Categoriile cu cel mai mare risc sunt reprezentate de copiii din comunităţile dezavantajate, elevii din mediul rural şi copiii de etnie romă. Astfel, 1 din 4 copii provenind din familiile sărace din comunităţile dezavantajate abandonează şcoala înainte de a termina cursurile învăţământului primar şi doar jumătate dintre copiii înscrişi în clasa a 5-a reuşesc să termine cursurile învăţământului secundar. Disparităţi semnificative privind accesul şi participarea la educaţie pot fi observate începând cu învăţământul preşcolar. Astfel, în 2011, doar 2% dintre copiii cu vârste cuprinse între 0-3 ani au fost înscrişi în creşe, în contextul unei disponibilităţi reduse a unor astfel de servicii (în anul școlar 2012-2013 erau active doar 7,44% din numărul total de creșe înregistrat la nivel național), în special în mediul rural. Rata de înscriere creşte semnificativ pentru copiii cu vârste de peste 4 ani şi până la vârsta şcolară, însă rămâne încă sub media UE. Rata scăzută de ocupare în rândul femeilor este explicată de disponibilitatea redusă și de accesul limitat la infrastructuri de îngrijire a copiilor de calitate și accesibile ca preț (în special pentru copiii cu vârsta mai mică de 3 ani) Un alt motiv de ingrijorarea este starea de sanatate a mamei si a copilului, Romania avand cea mai ridicata rata a mortalitatii din UE. Segregarea romilor în școli continuă să fie o problemă majoră, în ciuda interzicerii clare a acestei practici. Au continuat programele existente de incluziune a romilor în sistemul educațional, care au în vedere învățământul preșcolar, utilizarea limbii romani în școli și formarea de mediatori școlari romi. Îmbunătățirea accesului la un învățământ de calitate și favorabil incluziunii și intensificarea și consolidarea măsurilor de sprijin pedagogic pentru a spori rata de frecventare și rezultatele școlare ale romilor sunt, în continuare, aspecte problematice. 93% - conform FRA (2014), Educație: Situația romilor în 11 state membre ale UE. Roma Survey - Data in Focus (urmează să fie publicat). Infant mortality (per 1000 live births) - The ratio of the number of deaths of children under one year of age during the year to the number of live births in that year. The value is expressed per 1 000 live births.

Recomandari specifice de tara: RST 3 - Să accelereze reformele în sectorul sănătății în scopul de a spori eficiența, calitatea și accesibilitatea acestuia, inclusiv pentru persoanele defavorizate și pentru comunitățile îndepărtate și izolate. […] RST5 – […] Să asigure un acces mai bun la serviciile de educație și de îngrijire a copiilor preșcolari. RST 6 - În vederea combaterii sărăciei, să sporească eficiența și eficacitatea transferurilor sociale, în special pentru copii, și să continue reforma asistenței sociale, consolidând legăturile acesteia cu măsurile de activare. Să intensifice eforturile în vederea punerii în aplicare a măsurilor preconizate pentru a favoriza integrarea romilor pe piața forței de muncă, pentru a crește rata de școlarizare și pentru a reduce rata de părăsire timpurie a școlii, prin intermediul unei abordări bazate pe parteneriat și a unui mecanism solid de monitorizare.

Fondul Social European 2007-2013 Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) Copii se afla printre grupurile tinta sprijinite de interventiile realizate pe axele prioritare: Educatia si formarea profesionala in sprijinul cresterii economice si dezvoltarii societatii bazate pe cunoastere 2. Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii 6. Promovarea incluziunii sociale Investitia in copii este sprijinita prin Programul Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) Acest program a avut o alocare de aproximativ 3,47 miliarde euro.

POSDRU 2007-2013 Axe prioritare Grupuri tinta Interventii sprijinite 1. Educatia si formarea profesionala Elevi si studenti, in special din comunitatile sarace si rurale, roma şi persoane cu dizabilităţi Profesori şi personal didactic Instructori şi formatori din învatamantul profesional si tehnic Consilieri pentru orientare in cariera Mentori, mediatori, tutori, personal din gradinite Accesul la educatie si formare profesionala initiala de calitate 2. Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii Elevi din zonele rurale, din comunitatile sarace, de etnie roma, precum si cei care au un nivel scazut de performanta scolara Persoane care au parasit de timpuriu scoala si familiile lor Tranzitia de la scoala la viata activa Prevenirea si corectarea parasirii timpurii a scolii 6. Promovarea incluziunii sociale Persoane cu dizabilitati Tineri care parasesc sistemul de stat de protectie a copilului Familii cu mai mult de doi copii Familii monoparentale Copii in situatii de risc Imbunatatirea accesului si participarii grupurilor vulnerabile pe piata muncii AP1 DMI Accesul la educaţie şi formare profesională iniţială de calitate − sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de orientare şi consiliere în scopul creşterii performanţelor şcolare şi a ratelor de tranziţie către nivele superioare de educaţie − sprijin pentru dezvoltarea şi diversificarea ofertelor educaţionale şi de formare profesională iniţială − sprijin pentru inovare şi pentru dezvoltarea instrumentelor şi mecanismelor pentru îmbunătăţirea accesului la educaţie şi formare profesională iniţială pentru toţi − sprijin pentru dezvoltarea educaţiei antreprenoriale şi a cetăţeniei active AP2 DMI1 Tranziţia de la şcoală la viaţa activă - Sprijinirea programelor de învăţare la locul de muncă pentru elevi şi studenţi - Sprijinirea iniţiativelor de parteneriat între şcoli,universităţi şi întreprinderi - Dezvoltarea şi furnizarea serviciilor de orientare, consiliere şi îndrumare în sprijinul tranziţiei de la şcoală la viaţa activă - Monitorizarea inserţiei tinerilor absolvenţi pe piaţa muncii - Dezvoltarea acţiunilor inovative în vederea îmbunătăţirii tranziţiei de la şcoală la viaţa activă DMI2 Prevenirea şi corectarea părăsirii timpurii a şcolii - Sprijinirea şi dezvoltarea de programe pentru menţinerea elevilor în educaţie şi prevenirea părăsirii timpurii a şcolii - Dezvoltarea de programe integrate pentru creşterea accesului şi participării în învăţământul primar şi secundar pentru persoanele aparţinând grupurilor vulnerabile, inclusiv sprijin financiar pentru familiile acestora - Promovarea unor servicii integrate şi soluţii alternative pentru învăţământul preşcolar - Implementarea programelor de tip „şcoala după şcoală”, educaţie remedială şi învăţare asistată - Reintegrarea în educaţie a celor care au părăsit timpuriu şcoala (inclusiv programe de educaţie de „a doua şansă”) - Furnizarea serviciilor integrate de orientare şi consiliere pentru persoanele expuse riscului de părăsire timpurie a şcolii PA 6 DMI Îmbunătăţirea accesului şi participării grupurilor vulnerabile pe piaţa muncii - Dezvoltarea programelor specifice, inclusiv stimulente pentru angajatori, pentru (re)integrarea pe piaţa muncii a grupurilor vulnerabile, în special a populaţiei rome, persoanelor cu dizabilităţi şi tinerilor peste 18 ani care au părăsit sistemul de stat de protecţie a copilului - Programe de formare pentru dezvoltarea competenţelor şi calificărilor de bază pentru grupurile vulnerabile - Măsuri de acompaniere în vederea identificării şi menţinerii unui loc de muncă (sprijin pentru membrii de familie aflaţi în îngrijire, servicii de asistenţă şi alte activităţi asociate care permit individului să participe pe piaţa muncii) Sprijin special pentru dezvoltarea unor noi locuri de muncă protejate în întreprinderi

POSDRU 2007-2013 Axe prioritare Participanti la sfarsitul anului 2013 1. Educatia si formarea profesionala - 90.801 prescolari/elevi - 920 consilieri scolari 2. Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii - 86.691 tineri (15-24) - 29.241 elevi inmatriculati in sistemul national de invatamant - 5.325 prescolari - 45.233 elevi cu risc de parasire timpurie a scolii - 875 persoane care au parasit de timpuriu scoala - 12.957 parinti/tutori ai elevilor cu risc de parasire timpurie a scolii 6. Promovarea incluziunii sociale - 3.399 tineri peste 18 ani care parasesc sistemul institutionalizat de protectie a copilului - 2.459 familii care au mai mult de 2 copii, inclusiv familiile monoparentale - 2.061 persoane care au parasit timpuriu scoala - 5.138 persoane care traiesc din venitul minim garantat - 2.811 persoane care locuiesc în comunitati izolate - 1.259 lucratori sociali, asistenti personali, asistenti comunitari - 268 personal al Centrelor de Incluziune Sociala sursa: RAI 2013

Oportunitati noi in perioada 2014-2020 – Fondurile Europene Structurale si de Investitii Corelare cu strategia Europa 2020 si cu Recomandarile specifice de tara 20% din FSE dedicat incluziunii sociale Accent mai puternic pe parasirea timpurie a scolii Se va sprijini mai puternic inovaţia socială Conditionalitati ex ante: incluziunea romilor, incluziunea activa, parasirea timpurie a scolii Principiul parteneriatului (Codul de conduita, ianuarie 2014) FSE ar trebui să contribuie la realizarea strategiei Europa 2020, asigurând o mai mare concentrare a sprijinului pentru prioritățile Uniunii. FSE ar trebui, în special, să își intensifice sprijinul în favoarea combaterii excluziunii sociale și a sărăciei, prin asigurarea unei alocări minime de 20 % din resursele totale FSE. Alocarea a cel puțin 20 % din Fond pentru incluziunea socială asigură un sprijin sporit persoanelor aflate în dificultate și celor care fac parte din grupuri defavorizate, astfel încât aceste persoane să se bucure de aceleași oportunități de integrare în societate de care beneficiază și ceilalți. Se va sprijini mai puternic inovaţia socială, adică testarea şi creşterea amplorii soluţiilor inovatoare ca răspuns la nevoile sociale și la cele privind ocuparea forței de muncă și educația. Prin conditionalitatile ex ante, fiecare stat membru UE garanteaza existenta conditiilor prealabile necesare pentru utilizarea eficienta a fondurilor europene structurale si de investitii. Conform prevederilor regulamentelor europene, toate conditionalitatile ex-ante trebuie indeplinite pana cel tarziu la sfarsitul anului 2016. Astfel, fiecare stat membru evalueaza daca sunt indeplinite conditionalitatile ex-ante aplicabile, iar pentru cele care nu sunt indeplinite la data transmiterii Acordului de Parteneriat sau a programelor operationale, se stabilesc actiunile care urmeaza sa fie realizate, organismele responsabile si calendarul de implementare a actiunilor in cauza.  "Codul de conduita european privind principiul parteneriatului" adoptat de Comisie in ianuarie 2014 solicita statelor membre sa consolideze cooperarea intre autoritatile nationale responsabile pentru cheltuirea fondurilor structurale si de investitii ale UE si partenerii de proiect (precum parteneri socialii si organismele care reprezintă societatea civilă la nivel național, regional și local) pentru a facilita schimbul de informatii, de experienta, de rezultate si de bune practici in perioada de programare 2014-2020, contribuind astfel la garantarea faptului ca aceste fonduri sunt cheltuite in mod eficient. Codul de conduita, care ia forma unui regulament al Comisiei cu caracter obligatoriu din punct de vedere juridic.

Investitii FSE: prioritati 2014-2020

Ocupare (Obiectivul tematic 8) Accesul la locuri de muncă pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă și pentru persoanele inactive Integrarea durabilă pe piața forțelor de muncă a tinerilor OT 8. Promovarea sustenabilității și calității locurilor de muncă și sprijinirea mobilității forței de muncă ERDF: Local development and neighbourhood services (ERDF) Desi actiunile sprijinite prin acest OT nu vizeaza in mod direct copiii, aceasta ii pot viza in mod indirect deoarece gradul de saracie al acestore este strans legar de riscul de saraciei al parintilor. Astfel pot fi sprijinite actiuni menite sa creasca ocuparea cu accent pe şomerii pe termen lung, lucrătorii vârstnici (55-64 ani), persoanele din rândul minorităţii rome, persoanele cu dizabilităţi, persoanele cu nivel redus de educație, persoanele din mediul rural, în special cele din agricultura de subzistență și semisubzistență

Incluziune sociala (Obiectivul tematic 9) Incluziune activa Integrarea socio-economică a comunităților marginalizate, cum ar fi romii Combaterea discriminarii și promovarea egalității de șanse Servicii accesibile, durabile și de înaltă calitate, inclusiv asistență medicală și servicii sociale de interes general Strategii de dezvoltare locală elaborate la nivelul comunității OT 9. Promovarea incluziunii sociale, combaterea sărăciei și a oricărei forme de discriminare (cele in bold sunt +FEDR) Sprijinirea dezvoltării de servicii sociale, precum si de servicii comunitare integrate medico-sociale furnizate la nivelul comunității (acoperirea costurilor aferente funcţionării, inclusiv cheltuieli de personal aferente înrolării graduale a asistenților sociali, asistenţi medicali comunitari şi a mediatorilor sanitari Roma, cele cu formarea personalului), inclusiv prin aplicarea de soluții inovatoare în furnizarea serviciilor (de ex. sistem de vouchere, utilizare forță de muncă locală). Sprijinirea dezvoltării de servicii (sociale/medicale etc.) destinate diferitelor grupuri vulnerabile în concordanţă cu nevoile specifice (acoperirea costurilor aferente funcţionării adecvate a acestora, dotări, inclusiv a cheltuielilor de formare, de personal etc. ) Actiuni care sa sprijine, îmbunătăţirea calității și accesului la servicii sociale si la servicii medicale, precum si asigurarea tranziției de la sistemul de îngrijire de tip instituționalizat către servicii oferite la nivelul comunității. De exemplu, in contextul unei rate ridicate a mortalitatii invantile, pot di sprijinite actiuni privint actualizarea cadrului metodologic, monitorizarea, evaluarea nevoilor şi performanţei personalului implicat în îngrijirea gravidei şi copilului (ex. medici, asistente, alt personal relevant) - De asemenea, in ceea ce priveste nevoie de dezinstitutionalizare, se poate sprijini dezvoltarea rețelei de asistenți maternali; dezvoltarea cu prioritate a asistenței maternale pentru copii cu dizabilități; sprijin pentru dezvoltarea serviciilor de plasament familial

Educatie (Obiectivul tematic 10) Reducerea și prevenirea abandonului școlar timpuriu Promovarea accesului egal la învățământul preșcolar, primar și secundar de calitate Investitile in acest domeniu pot (si de fapt trebuie) sa fie complementate de investitii de tip FEDR in infrastructura educationala. OT 10. Investițiile în educație, formare și formare profesională pentru competențe și învățare pe tot parcursul vieții POCU: Îmbunătățirea accesului și participării la educație preuniversitară (în special cea obligatorie)   • Măsuri preventive și compensatorii pentru reducerea abandonului școlar, inclusiv sprijin individualizat pentru copiii cu risc de abandon școlar, precum și elaborarea și implementarea unor programe de tip FPI, care să le ofere tinerilor competențele și abilitățile necesare pentru o integrare de succes pe piața muncii, precum și susținerea înființării și dezvoltării programelor de tip Scoala Dupa Scoala și A Doua Sansa. • Acțiuni care vizează creșterea participării, accesibilității și calității educației preșcolare, cu accent pe acele grupuri pentru care se înregistrează un risc mai mare de abandon școlar (cei provenind din zonele rurale și populația Roma). - Servicii funcționale integrate (pilot) de educație și îngrijire de calitate pentru învățământul antepreșcolar, în special pentru zone/comunități dezavantajate Exemple de actiuni: Încurajarea mobilităţii personalului didactic în educația ECEC, în zonele rurale/ dezavantajate pentru a asigura disponibilitatea acestor servicii și în aceste zone (prin scheme de mobilitate profesională, recunoașterea competențelor obținute prin rute de formare alternative, asigurarea unor programe de mentorat inclusiv acordarea de subvenţii etc.); Activitate care vizează prevenirea PTS, precum elaborarea şi implementarea unor mecanisme de asistenţă în vederea extinderii accesului şi participării la educaţie, pentru prevenirea PTS îndeosebi prin programe de tip şcoală după şcoală, cu accent pe zonele şi comunităţile defavorizate, cu accent pe populația roma, programe care integrează abordări de educaţie alternativă cu accent pe dobândirea de competenţe cheie, dezvoltare de noi abordări curriculare locale, resurse şi materiale noi de învăţare, servicii de consiliere şi mentorat destinat, atât al elevilor, cât şi al părinţilor etc.), - Implementarea unor programe integrate de tip a doua şansă focalizate pe nevoile de formare ale persoanelor, cu accent pe zonele rurale şi comunităţile defavorizate, prin care se urmăreşte sprijinul pentru: - Acţiuni şi campanii de conştientizare în vederea creşterii ratelor de menţinere în sistemul de educaţie iniţială şi pentru asigurarea înţelegerea a beneficiilor pe care le oferă educaţia cu privire la şansele de ocupare a unui loc de muncă.

Fondul de ajutor european pentru cele mai defavorizate persoane (FEAD) €441 milioane alocate in perioada 2014-2020 pentru sprijinirea celor mai sarace categorii ale populatiei prin asistenta materiala. Grupuri tinta: includ copii care provin din familii dezavantajate Investitii: in sprijin material (rechizite scolare si ghiozdane) si alimente Cum vine FEAD în completarea Fondului social european (FSE)? FEAD va ajuta persoanele defavorizate să facă primii pași pentru a scăpa de sărăcie și excluziune socială. Fondul va contribui la satisfacerea celor mai elementare nevoi ale acestor persoane, o condiție esențială pentru a le permite să obțină un loc de muncă sau să urmeze un curs de formare, precum cele sprijinite de FSE. Grupuri tinta: copii care sunt in intretinerea familiilor al caror venit mediu net lunar pe membru de familie este de maximum 50% din salariul de baza minim brut si care sunt inscrisi la invatamantul de stat, primar sau gimnazial, la cursuri de zi Investitii: În funcție de propria lor situație, țările UE aleg tipul de asistență pe care doresc să îl furnizeze (alimente, sprijin material sau o combinație a celor două) și stabilesc modul în care sunt obținute și distribuite ajutoarele. In Romania proiectul de PO prevede ajutoare atat sub forma de pachete cu alimente de baza, cat si ajutor material (rechizite scolare si ghiozdane). Sprijinul material (rechizite scolare si ghiozdane) va fi oferit in scoli. Asistența materială trebuie să meargă mână în mână cu măsurile de incluziune socială, în special cu serviciile de consiliere și sprijin care își propun să ajute persoanele afectate să iasă din sărăcie. Autoritățile naționale pot sprijini și asistența nematerială acordată categoriilor celor mai defavorizate, pentru a le ajuta să se integreze mai bine în societate Autoritățile naționale pot achiziționa ele însele alimente și bunuri pe care le pun apoi la dispoziția organizațiilor partenere sau pot finanța aceste organizații pentru a le permite să se ocupe singure de achiziții. Organizațiile partenere care cumpără alimente și bunuri le pot distribui direct sau pot solicita sprijin din partea altor organizații partenere. (In cazul Romaniei, se vor ocupa inspectoratele scolare).

Platforma europeana pentru investitia in copii www.europa.eu/epic Cateva exemple concrete de proiecte care pot fi sprijinite de FESI si care au avut un impact pozitiv Website European Platform for Investing in Children Este vorba de o platforma online care furnizeaza informatii despre polici care pot ajuta atat copii cat si familiile lor in a face fata provocariilor actuale. Platforma recomanda politici bazate pe evidenta si vrea sa sprijine statele membre in eforturile lor de a implementa recomandarea privind investitia in copii. De asemenea, platforma are rolul de a culege si disemine acele practici din SM care au dovedit ca au un impact positiv asupra copiilor si a familiilor acestora.