RISC ŞI PERCEPŢIE CATASTROFELE NATURALE ÎN ROMÂNIA Daniela GHEŢU

Slides:



Advertisements
Similar presentations

Advertisements

Exemple de bune practici în domeniul SCMI Endre-Sandor ERDŐDI, Manager public, Direcţia de politici publice.
Prof.coord. IOANA KADAR Elev. CRISTIAN ADRIAN. Apa o sursa de viata pentru animale Apa o sursa de viata pentru animale.
Cele mai frecvente probleme de sănătate la locul de muncă din Europa  O pătrime din numărul lucrătorilor declară că suferă de dureri de spate şi o proporţie.
Noua generaţie de clienţi. Noua generaţie de clienţi este aici.
Succesul antreprenorial – formule magice sau strategii sustenabile ? Sibiu 4 octombrie Ionut Simion Partener, PwC Romania.
ASIGURAREA DE VIAŢĂ ÎN CONFRUNTAREA CU CRIZA ECONOMICĂ FIAR 2011 Ziua Asigurărilor de Viaţă şi Sănătate 24 mai 2011 În parteneriat cu.
Odata cu aplicarea sistemului de asigurare obligatoriu, fara a fi bazat pe fonduri guvernamentale, s-a oferit o protectie concreta prin compensarea.
În general exist ă 2 forme mari de conservare : “in situ” şi “ex situ” 1. Conservarea “ in situ” Aceast ă metod ă de conservare const ă în.
Alerta Fiscala Nr. 110 din Alerta Fiscala Nr. 110 din Cabinet Consultant Fiscal Adrian Benta.
Vreţi mai cald în locuinţă? Vreţi cheltuieli mai mici pentru încălzire? Noi vă arătăm cum!
Rezultate si concluzii dupa primele apeluri din 2007 Dana Gheorghe ANCS 8 februarie 2008.
ASIGURAREA PRIVATĂ DE SĂNĂTATE ÎN CONFRUNTAREA CU CRIZA ECONOMICĂ FIAR 2011 Ziua Asigurărilor de Viaţă şi Sănătate 24 mai 2011 În parteneriat cu.
ASIGURĂRI ÎN ROMÂNIA DINAMICĂ ŞI POTENŢIAL ZIUA ASIGURĂRILOR LA IAŞI - 8 iulie 2008.
Caracteristici ale corpurilor cu viata
“Platformă multifuncţională pentru optimizarea metodelor de diagnostic şi decizie în serviciile medicale – PROMED” DOMENIU APLICARE “ Platformă multifuncţională.
ICF Capitol Local Bine ati venit. Ore de Pregatire Continua Sesiunea 1.
SĂNĂTATE ȘI SECURITATE în domeniul transportului rutier prin instruirea personalului Perspective privind creşterea siguranţei rutiere programul “PREVENT.
1. Strategia naţional ă de dezvoltare a societ ă ții informaționale Moldova Digital ă
Ziua Asigurarilor Auto 22 Mai 2013,Sinaia Prezentare realizata de: Artur BOROWINSKI.
Florian Gaba FIAR Agenda Situatia actuala din piata Eficientizarea procesului de invatare Perspective de dezvoltare.
1 InfraStruXure Tendinte in IT si probleme cu climatizarea in centre de date Mirela Danciu APC Distribution Manager Romania.
Oportunitati si riscuri pentru fondurile de pensii in Romania Adrian Codirlasu, CFA, PhD Bucuresti, 19 ianuarie 2015.
ASIGURĂRI AGRICOLE CULTURI şi ANIMALE Bogdan Pirvu – Director General.
POSTA ELECTRONICA Ana-Maria Tache Ioana Cristina Ciufu.
Romania – real convergence on the way to euro adoption Ionut Dumitru President of the Fiscal Council, Professor at Academy of Economic Studies Bucharest,
GESTIONAREA DAUNELOR ASIGURATE: CAZUL HAZARDURILOR NATURALE
Funcţii Excel definite de utilizator (FDU) în VBA
Posibilităţi de analiză în timp real a parametrilor de calitate a apei cu ajutorul sistemului informatic de management SIVECO Business Analyzer September.
Adrian Codirlasu, CFA, PhD Bucuresti, 10 octombrie 2017
Cuprins Partea 1 – Comportamentul financiar al romanilor in anul 2009 vs Contractarea de credite in anul anterior Utilizarea de carduri in anul.
Ionuț Dobre SSA Value co-creation from the consumer perspective Steve Baron Gary Warnaby Ionuț Dobre SSA
Paxos Made Simple Autor: Puşcaş Radu George
Piata romaneasca a asigurarilor DINAMICĂ ŞI POTENŢIAL
CURSUL 4 ECONOMETRIE TESTUL HI PATRAT.
Sistemul de salarizare pentru funcţionarii publici şi cele mai recente tendinţe ale reformei Germania.
Software product management
Tipuri structurate Tipul tablou
Grasu leonard ionut Trifu gabriel
Conferința Națională de Risk Management
studiu de caz – adwords campanie servicii
Before It’s Too Late… (Inainte sa fie prea tarziu) Trebuie sa schimbam viitorul celor mai saraci copii ai Romaniei si sa crestem astfel sansele pentru.
Conf.univ.dr. Silvia Mărginean Universitatea ”Lucian Blaga” din Sibiu
Lab. 6 Asist Dr Mihaela Chraif
Biletul la ordin internațional – explicații
AUTOMOBILUL ELECTRIC UNIVERSITATEA POLITEHNICA
Piata romaneasca a asigurarilor DE UNDE PORNIM?
Eclipsele de soare si de luna
Piata romaneasca a asigurarilor DINAMICĂ ŞI POTENŢIAL
Piata romaneasca a asigurarilor Dinamică şi potenţial
EFECTUL LASER Achim Anamaria,Vlad Lenuta Clasa a XII a D
A great way to create a channel of communication
ACNEEA - O BOALA TRATABILĂ
Profilul absolventului
Utilizarea Internet in România
Strategia energetică a României: Implicaţii pentru dezvoltarea economică şi piaţa de capital Martie 2015 Erste Group Research Romania
Software open source in industria software
PARE IMPOSIBIL! GENERALUL DWIGHT D. EISENHOWER A AVUT
Beneficii pentru membrii Sindicatului UNIPOL – Produse oferite de
Farmexpert Partener pentru farmaciile independente.
CMMI- Arii de proces: Inginerie si managementului proiectelor
CECUL INTERNAȚIONAL.
Piata romaneasca a asigurarilor DINAMICĂ ŞI POTENŢIAL
Sistemul de control intern managerial
Refracţia luminii.
XIII. Regimurile politice postbelice
SISTEMUL BANCAR ROMANESC INTRE CRIZA FINANCIARA INTERNATIONALA SI CRIZA DOMESTICA A SECTORULUI REAL Dr. Aurelian DOCHIA Managing Partner, SC CONCEPT –
Comunicare in medii electronice
Targeting (NOT ONLY) the Bucharest citizens.
Presentation transcript:

RISC ŞI PERCEPŢIE CATASTROFELE NATURALE ÎN ROMÂNIA Daniela GHEŢU Director Editorial Revista PRIMM – Asigurări & Pensii daniela.ghetu@mxp.ro

► Riscurile de catastrofă naturală specifice României Sumar ► Riscurile de catastrofă naturală specifice României ► Asigurările de proprietăţi pentru riscuri catastrofice ► Percepţia publică ► Soluţii posibile

CUTREMURUL – principalul risc de catastrofă naturală Riscurile de catastrofă naturală specifice României Bucureşti, 1977 CUTREMURUL – principalul risc de catastrofă naturală

CUTREMURUL – principalul risc de catastrofă naturală Riscurile de catastrofă naturală specifice României Bucureşti, 1977 Istorie selectivă ► 26 Octombrie 1802 - 7,9 Mw / 150 km ► 5 Martie 1812 – 6,5 Mw / 130 km ► 26 Noiembrie 1829 – 7,3 Mw / 150 km ► 23 Ianuarie 1838 – 7,5 Mw / 150 km ► 6 Octombrie 1908 – 7,1 Mw / 125 km ► 10 Noiembrie 1940 - 7,7 Mw / 150 km ► 4 Martie 1977 – 7,4 Mw / 94 km ► 30 August 1986 – Mw 7,1 / 131,4 km ► 30 Mai 1990 – Mw 6,4 / 86,9 km ► 27 Octombrie 2004 – Mw 6 / 98,6 km CUTREMURUL – principalul risc de catastrofă naturală

CUTREMURUL – principalul risc de catastrofă naturală Riscurile de catastrofă naturală specifice României Bucureşti ► Unul dintre cele 6 oraşe ale lumii caracterizate de efectul “Mexico City” ► Capitala europeană cu cel mai înalt grad de expunere la riscul de seism ◘ ≈ 9% din populaţia României ◘ ≈ 17% din populaţia urbană a ţării ◘ > 13% din totalul mijloacelor fixe ale economiei naţionale ◘ 383 clădiri clasa I risc seismic ◘ 125 clădiri supraetajate considerate pericol public ◘ ≈ 50% din spitale necesită consolidări ◘ scenariile de seism > 7MSK prevăd circa 95.000 persoane “captive” în locuinţe grav avariate CUTREMURUL – principalul risc de catastrofă naturală

CUTREMURUL – principalul risc de catastrofă naturală Riscurile de catastrofă naturală specifice României România ► > 50% din teritoriu afectat de mişcări seismice de Vrancea, de adâncime intermediară ► cca. 15% din teritoriu afectat de cutremure crustale ► cca. 40 oraşe dens populate - în zonele cu seismicitate ridicată (peste 7MSK) ► 66% din populaţia urbană - în zona predispusă la cutremure de Vrancea ► 60 – 70% din PIB este produs în zonele cu expunere seismică ridicată ► 45% din infrastructura critică se află în perimetre seismice expuse la cutremure de intensitate >7 MSK Harta de zonare seismică din codul P.100/1-2004 (UTCB) - ag pentru seisme cu IMR = 100 ani CUTREMURUL – principalul risc de catastrofă naturală

CUTREMURUL – principalul risc de catastrofă naturală Riscurile de catastrofă naturală specifice României România – vulnerabilitatea fondului construit 4.848.100 clădiri = 8.107.114 locuinţe Din care: Sursa: INSSE, Recensământul locuinţelor martie 2002 CUTREMURUL – principalul risc de catastrofă naturală

INUNDAŢIILE – al doilea risc important Riscurile de catastrofă naturală specifice României România – >30% din teritoriu expunere ridicată la inundaţii Potrivit BĂNCII MONDIALE ► între 1997 şi 2001, pierderile materiale totale s-au ridicat la cca. 529 mil. USD ► în 1999, pierderile au fost estimate la 132 mil. USD ► în 2000, pierderile au fost estimate la 98 milioane USD ► 1,3 milioane ha de pământ şi 500.000 de persoane sunt expuse în fiecare an unui risc major de inundaţii „Romania - Hazard Risk Mitigation and Emergency Preparedness Project” , World Bank, 2002 INUNDAŢIILE – al doilea risc important

INUNDAŢIILE – al doilea risc important Riscurile de catastrofă naturală specifice României România – >30% din teritoriu expunere ridicată la inundaţii 1969, 1970, 1975, 1991, 1995, 1997, 1999, 2000, 2002 ... 2005, 2006 INUNDAŢIILE – al doilea risc important

INUNDAŢIILE – al doilea risc important Riscurile de catastrofă naturală specifice României România – bilanţul inundaţiilor 2005 - 2006 ► 76 victime Daune : ► 93.976 case si anexe gospodăreşti ► 1.063 obiective sociale/economice ► peste 656.000 ha teren agricol ► 9.860,63 km drumuri judeţene şi comunale ► > 5600 km drumuri naţionale, străzi, drumuri forestiere ► 9.113 poduri şi podeţe ► 23,8 km cale-ferată ► reţele de alimentare cu apă, reţele electrice şi telefonice ► 630 construcţii hidrotehnice cu rol de apărare împotriva inundaţiilor, grav avariate INUNDAŢIILE – al doilea risc important

INUNDAŢIILE – al doilea risc important Riscurile de catastrofă naturală specifice României România – bilanţul inundaţiilor 2005 - 2006 ► 5,5 miliarde lei (≈ 1,5 miliarde euro) ► 1,9% din PIB 2005 ► 1% din daunele înregistrate la nivel mondial în urma catastrofelor naturale ► DAUNE ASIGURATE ≈ 16 milioane euro ► DAUNE ASIGURATE ≈ 1% din total daune plătite în 2005 de piaţa românească de asigurări INUNDAŢIILE – al doilea risc important

INUNDAŢIILE – al doilea risc important Riscurile de catastrofă naturală specifice României Alte riscuri la proprietăţi ► alunecări de teren ► inundaţii “necatastrofale” ► furtuni, grindină, secetă ► incendiu INUNDAŢIILE – al doilea risc important

INUNDAŢIILE – al doilea risc important Riscurile de catastrofă naturală specifice României Alte riscuri la proprietăţi ► alunecări de teren ► inundaţii “necatastrofale” ► furtuni, grindină, secetă ► incendiu INUNDAŢIILE – al doilea risc important

Percepţia publică Sondajele Ce tip de catastrofă este cel mai periculos pentru România?

Percepţia publică Sondajele Vor impulsiona furtunile şi seceta din vara anului 2007 cererea de asigurări agricole?

Asigurări facultative de proprietate - subscrieri Asigurările de proprietăţi pentru riscuri catastrofice Asigurări facultative de proprietate - subscrieri Pondere 12 – 13% din total asigurări 14% -17% din non-life Densitate 2006 ≈ 8,3 euro/capita (< 0,3% din venitul mediu net anual/capita)

Asigurări facultative de proprietate – daune plătite Asigurările de proprietăţi pentru riscuri catastrofice Asigurări facultative de proprietate – daune plătite Pondere Max. 7% din daunele plătite pentru non-life

Asigurări facultative de proprietate Asigurările de proprietăţi pentru riscuri catastrofice Asigurări facultative de proprietate Ponderea daunelor în primele subscrise a depășit ușor 20% numai în 2005

Asigurări facultative de proprietate Asigurările de proprietăţi pentru riscuri catastrofice Asigurări facultative de proprietate Clasa asigurărilor de incendii şi calamităţi naturale domină net asigurările de proprietate

Asigurări facultative de proprietate Asigurările de proprietăţi pentru riscuri catastrofice Asigurări facultative de proprietate Clasa asigurărilor de incendii şi calamităţi naturale domină net asigurările de proprietate

Asigurări facultative de proprietate 2005 – anul daunelor maxime Asigurările de proprietăţi pentru riscuri catastrofice Asigurări facultative de proprietate 2005 – anul daunelor maxime DAUNE PLĂTITE - 31,81 mil. euro din care, DAUNE ASIGURATE PRODUSE DE INUNDAŢII = cca. 16 milioane euro 4,3% din locuinţele din România sunt asigurate 6,2% din gospodăriile din mediul urban 1,8% dintre gospodăriile din mediul rural locuinţele construite înainte de 1940 - 3% locuinţele construite după anul 1989 – aprox. 8% Sursa: Institutul Naţional de Statistică, mai 2005

Opinia publicului neavizat Percepţia publică Opinia publicului neavizat 160 repondenţi domiciliaţi în 15 localităţi rurale din zona Dealurilor Clujului şi Dejului > 68% repondenţi au casele situate în zonă cu expunere maximă la riscul de inundaţii Sunt asigurate viaţa şi bunurile dvs. pentru riscul de inundaţii? 55% nu consideră inundaţiile un risc suficient de important pentru a părăsi regiunea la recomandarea autorităţilor > 25% preferă să înfrunte inundaţia cca. 21% se bazează numai pe intervenţia autorităţilor totuşi, cca. 60% sunt nemulţumiţi de prestaţia autorităţilor

Soluţii Accelerarea programului de consolidare a clădirilor cu risc seismic important Măsuri de amenajarea teritoriului şi protecţie la inundaţii, alunecări de teren etc. Adaptarea standardelor tehnice la modificările produse de încălzirea climei Îmbunătăţirea capacităţii şi mecanismelor de avertizare timpurie privind producerea riscurilor Adoptarea unui program naţional de asigurare pentru riscuri catastrofale

Percepţia publică Sondajele Consideraţi necesară introducerea unei franşize deductibile în cazul asigurării obligatorii a locuinţelor? ÎN GENERAL, DA: scade numărul dosarelor de daună, ceea ce creşte eficienţa desdăunării se reduc fraudele pe daune mai vechi si reduse ca valoare scade DAR NU PENTRU ASIGURAREA OBLIGATORIE este instrumentul prin care asigurătorul cointeresează clientul să nu producă el însuşi riscul asigurat; intrebare : cum poate clientul plătitor de servicii de asigurare să nu producă un fenomen natural catastrofal? este afectat însuşi caracterul de măsură de protecţie socială al legii

Percepţia publică Sondajele Credeţi că asigurarea obligatorie a locuinţelor va fi funcţională începând cu:

Soluţii Adoptarea unui program naţional de asigurare pentru riscuri catastrofale Desfăşurarea unei intense campanii de educare a populaţiei cu privire la: comportamentul în caz de catastrofă naturală autorităţile şi instituţiile competente în situaţii de urgenţă necesitatea sistemului de asigurări de catastrofă condiţiile asigurării obligatorii procedurile de desdăunare Încurajarea asigurării facultative a proprietăţii – locuinţe şi proprietăţi agricole – astfel încât să fie acoperite şi riscurile care nu fac obiectul asigurării obligatorii

► statutul economic şi social ► exemplele din societate Soluţii Atitudinea faţă de risc şi disponibilitatea pentru o atitudine proactivă depind de percepţia individuală Contează ► educaţia ► statutul economic şi social ► exemplele din societate ► experienţele personale anterioare ► calitatea și coerența mesajelor receptate