Curs 5. Promovarea sănătăţii şi prevenirea maladiilor

Slides:



Advertisements
Similar presentations
Politici publice Definirea problemelor Curs 3. Perceperea problemelor de politic ă public ă Problemele = nevoi umane care necesit ă rezolvare Problemele.
Advertisements

“O mai bună protecţie şi asistenţă copiilor, în sistemul de Justiţie. Dejudiciarizarea cauzelor penale cu implicarea copiilor” 10 aprilie 2014 Cahul.
Subinterogări multiple
Prof. Elena Răducanu, Colegiul Naţional Bănăţean,Timişoara
HEPATITA CRONICA CU VIRUS C
Îmbătrânirea activă pe piața muncii: implicații și intervenții psihologice Dr. Roxana ALDEA-CAPOTESCU (Centrul de Studii Organizaționale Avansate), Dr.
Prezentare 1.
Posibilităţi de analiză în timp real a parametrilor de calitate a apei cu ajutorul sistemului informatic de management SIVECO Business Analyzer September.
Sisteme Informatice pentru Managementul Proiectelor
Ziua Naţională Fără Tutun - 15 noiembrie 2012-
Centrul de Dezvoltare Managerială
Managementul serviciilor IT
FINANŢE PUBLICE. DEFINIŢIE, FUNCŢII, MECANISM FINANCIAR
Organizația Națiunilor Unite (ONU)
De la calitatea serviciilor la o bună guvernanţă
AUSTRIA.
METODA BACKTRACKING Examenul de bacalaureat 2012
ASIRA COMMUNICATION.
Software product management
Ministerul Economiei si Comertului -Autoritate de Management-
“Dezvoltarea competentelor profesionale în domeniul reţelelor de calculatoare” PROIECT - LEONARDO DA VINCI COLEGIUL NAŢIONAL DE INFORMATICĂ PIATRA-NEAMŢ,
INSPECTORATUL GENERAL AL POLIŢIEI ROMÂNE
Tipuri structurate Tipul tablou
CERCETĂRI DE MARKETING MARKETING RESEARCH
Proiect Erasmus+ Student Talent Bank (STB)
ARBIO THE ROMANIAN ASSOCIATION OF BIOMASS AND BIOGAS
Modificarea structurii unei tabele
REPETATE ŞI REPARABILE
Dreptul la apă – un drept fundamental al omului
Finanțarea creativității
Ministerul Educaţiei şi Cercetării
Riscul de securitate a informației
Office of Assessment and Accountaility
Sistem de monitorizare şi control prin Internet cu procesor ARM
Finanţarea universităţilor din alocaţii bugetare
Temperamentul.
Citește-mă Acest slide are rolul de a-ți explica modul în care să folosești umătoarele slide-uri. Șterge-l din prezentarea finală. În următoarele slide-uri.
Ziua Mondială a Sănătăţii (ZMS) 7 aprilie 2012
Misiune şi indicatori de performanţă
STRATEGIE DE MARKETING
ASOCIAŢIA DE STANDARDIZARE DIN ROMÂNIA
în domeniul managementului de program
TIENS KANGLI.
Îmbunătăţirea serviciilor publice prin intermediul Chartelor de Servicii: Elaborarea şi implementarea Planurilor de Acţiune pentru Îmbunătăţirea Serviciilor.
ÎNVĂȚĂMÂNTUL PROFESIONAL TEHNIC Seminare de lansare/inițiere
Căutarea şi regăsirea informaţiei
SECŢIUNE: Modele de bună-practică în școala românească
Administrarea reţelelor de calculatoare
Energy, Education, Governance and Schools.
Speranţa Ţibu Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei Bucureşti
Proiect KA 1- Educatia adultilor
Euroguidance 20 E-networking in contextul mobilitatii pentru educatie si munca.
Surse de date pentru măsurarea excluderii sociale a populaţiei
Utilizarea Internet in România
Corelarea calităţii de strategie: Beneficiile sistemului Balanced Scorecards în sectorul public Seminar on “Quality Manager in the Public Sector” Romania,
ÎNREGISTRAREA SISTEMATICĂ A PROPRIETĂȚILOR
ACTIUNEA Programe de Acces Comunitar
SECŢIUNE: Modele de bună-practică în școala românească
Locuri de muncă sănătoase pentru toate vârstele
Aplicaţii specializate pentru realizarea unei prezentări – PowerPoint
MANAGEMENTUL INFORMAŢIILOR. – DE LA FICŢIUNE LA REALITATE –
Rolul NATO în combaterea terorismului internaţional
Configurarea metodelor de management al calităţii în sectorul public
Managementul performanţei
Diferența dintre guvernare și management
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE PROGRAM DE STUDIU: FINANȚE ȘI BĂNCI
Cross Border Seminar (CBS) Euroguidance
Ziua Mondiala de Luptă Împotriva Bolii Pulmonare Cronice Obstructive
Comisia blocajelor și neputința legiuitorului
Railway PRO Investment Summit 11 – 13 Octombrie 2016 | Bucureşti
Presentation transcript:

Curs 5. Promovarea sănătăţii şi prevenirea maladiilor Con. Univ. Dr. Daina Lucia

Promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor (I) Modificarea continuă a mortalităţii şi morbidităţii de-a lungul timpului, în diferite ţări, indică faptul că majoritatea cauzelor bolilor pot fi prevenite. Alte dovezi legate de acest fapt rezultă din variaţia geografică a frecvenţei bolilor în cadrul aceleiaşi ţări şi între ţări şi din observaţia că imigranţii dezvoltă treptat patologia caracteristică populaţiei primitoare. Promovarea sănătăţii urmăreşte să ofere populaţiei o înţelegere pozitivă a sănătăţii, astfel încât aceasta să-şi poată folosi în totalitate capacităţile fizice, mintale şi emoţionale.

Promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor (II) Termenul de profilaxie a cunoscut o reactualizare în ultimii ani, devenind o preocupare dominantă a multor societăţi şi guverne. Prin profilaxie se înţelege ansamblul măsurilor luate de individ, familie, societate şi stat, având drept scop promovarea şi ocrotirea sănătăţii, prevenirea bolilor şi a consecinţelor acestora, evitarea deceselor premature. În medicina clinică conceptul de profilaxie este cunoscut şi sub numele de medicină preventivă.

Factorii care au condus la reactualizarea profilaxiei au fost: 1. Observaţia că tehnologiile medicale noi, de vârf, dezvoltarea unei medicini supraspecializate nu au avut efectul scontat în îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei. 2. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii au crescut mult, într-un ritm mai mare decât produsul naţional brut al ţărilor, iar rezultatele în domeniul sănătăţii nu au fost pe măsura investiţiilor. Ţările nu mai puteau face faţă creşterii cheltuielilor datorate îmbătrânirii populaţiei, creşterii supravieţuirii bolnavilor cu afecţiuni cronice, factori care au dus la creşterea volumului îngrijirilor medicale care au devenit şi mai costisitoare.

3. Unele ameliorări ale stării de sănătate au apărut înainte de introducerea în practică a unor tehnologii foarte scumpe (presupunându-se rolul altor factori decât cei sanitari în ameliorarea stării de sănătate). 4. Inechităţi ale stării de sănătate între diferite populaţii definite geografic sau socio-economic, medicina modernă neavând o influenţă satisfăcătoare.

Obiectivele principale in medicina preventivă A da viaţă anilor (prin măsuri de control a morbidităţii şi incapacităţii); A da sănătate vieţii (prin promovarea sănătăţii); A da ani vieţii (prin reducerea numărului deceselor premature şi prin creşterea duratei medii a vieţii).

Dezvoltarea conceptului de promovarea sănătăţii Evoluţia conceptului şi principiilor s-a realizat în urma mai multor conferinţe OMS: Ottawa 1986 Adelaide 1989 Sundsvall 1993 Jakarta 1997 Mexico City 2000 Bangkok 2005

CARTA DE LA OTTAWA 1986 Potrivit Cartei de la Ottawa, sănătatea este creată şi trăită de oameni în locurile unde îşi desfăşoară activitatea zilnică: locul în care învaţă, muncesc, se joacă şi iubesc.

Fişa tehnică de la Ljubljana (1996) Alegerea unor metode de finanţare viabile a serviciilor de asistenţă medicală Limitarea costurilor Descentralizarea Acordarea atenţiei cuvenite opiniilor cetăţenilor şi dreptului de a alege Îmbunătăţirea situaţiei sănătăţii

STRATEGII NAŢIONALE 1. Circumstanţe favorabile: Un ecosistem stabil şi condiţii viabile Locuinţe sigure şi propice sănătăţii Alimentaţie sănătoasă Nivel educaţional corespunzător Venituri potrivite Dreptate socială şi echitate 2. Implicarea întregii comunităţi 3. Începerea reformei sistemelor de sănătate

ORGANIZAREA ŞI INFRASTRUCTURA Crearea şi susţinerea centrelor de promovarea sănătăţii Crearea şi susţinerea echipelor locale în domeniul promovării sănătăţii Definirea competenţei şi a calificărilor în promovarea sănătăţii Dezvoltarea unui sistem educaţional adecvat

ACTIVITĂŢI PREGĂTIREA EDUCAŢIONALĂ ŞI PROFESIONALĂ PRIN MĂSURI CE CUPRIND URMĂTOARELE TEME: alimentaţie consumul de alcool, tutun şi droguri exerciţii fizice sănătate mintală comportament sexual folosirea medicamentelor

Definiţia Promovării Sănătăţii Promovarea Sănătatea “A susţine, a sprijini făcând să progreseze, să dezvolte” (DEX) “Activitate de îmbunătăţire sau dezvoltare constantă a unui domeniu” (dicţionarul Webster) Grecia Antică India China Europa occidentală OMS 1946 Dubos 1968

Promovare şi Prevenţie: o abordare de-a lungul vieţii Comisia Europeană susţine activităţi legate de îmbătrânire precum ‘Healthy Ageing Project’ Dar sănătatea precară la vârste înaintate este adesea rezultatul unei nutriţii deficitare de-a lungul vieţii, al fumatului, lipsei de activitate fizică etc – avem nevoie de o abordare pe tot parcursul vieţii Exemple de acţiuni – European Platform for Action on Diet and Physical Activity – cu implicarea populaţiei, sectorului privat şi voluntarilor Strategii ale UE privind Nutriţia, Consumul de Alcool, Sănătatea Mintală Tobacco HELP! campanie de conştientizare a riscului De asemenea sunt necesare activităţi de intensificare a promovării sănătăţii la vârstnici.

Definiţia Promovării Sănătăţii “Promovarea sănătăţii este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a mări controlul asupra determinanţilor sănătăţii şi prin aceasta de a-şi îmbunătăţii starea de sănătate”. Organizaţia Mondială a Sănătăţii Carta de la Ottawa, 1986

American Journal of Health Promotion, 1986 Definiţia Promovării Sănătăţii “Promovarea sănătăţii reprezintă ştiinţa şi arta de a ajuta oamenii pentru a-şi schimba stilul de viaţă în vederea apropierii de starea optimă de sănătate”. Michael O’Donnell American Journal of Health Promotion, 1986

Definiţia Promovării Sănătăţii “Ansamblul de diverse activităţi menite să îmbunătăţească sănătatea individului şi a publicului printr-o combinaţie de strategii incluzând: implementarea competentă a strategiilor de schimbare comportamentală, educaţia pentru sănătate, măsurile de protecţie sanitară, detectarea factorilor de risc, îmbunătăţirea sănătăţii şi menţinerea ei” 1991 Joint Committee on Health Education Terminology

Sigla promovării sănătăţii (OMS)

Principiile Promovării sănătăţii potrivit OMS Iniţiativele de promovare a sănătăţii ar trebui planificate şi implementate potrivit următoarelor principii: Împuternicire: Iniţiativele de promovarea sănătăţii ar trebui să le permită indivizilor şi comunităţilor să aibă o putere mai mare asupra factorilor personali, socioeconomici şi de mediu care le afectează sănătatea.

Principiile Promovării sănătăţii potrivit OMS Participare: Iniţiativele de promovarea sănătăţii ar trebui să implice pe toţi cei preocupaţi în toate etapele de planificare, implementare şi evaluare. Abordare holistică: Iniţiativele de promovarea sănătăţii ar trebui să stimuleze sănătatea fizică, mintală, socială şi spirituală. Abordare intersectorială: Iniţiativele de promovarea sănătăţii ar trebui să implice colaborarea între agenţii din diferite sectoare de activitate.

Principiile Promovării sănătăţii potrivit OMS Echitate: Iniţiativele de promovarea sănătăţii ar trebui să se ghideze după echitate şi justiţie socială. Susţinere: Iniţiativele de promovarea sănătăţii ar trebui să aducă modificări care să se menţină la nivel individual şi comunitar şi după terminarea finanţării iniţiale.

Principiile Promovării sănătăţii potrivit OMS Strategie multiplă: Iniţiativele de promovarea sănătăţii ar trebui să folosească abordări variate care să cuprindă dezvoltarea unor politici, modificări organizaţionale, dezvoltare comunitară, legislaţie, pledoarie, educaţie şi comunicare în diferite combinaţii.

Carta de la Ottawa identifică trei strategii de bază pentru promovarea sănătăţii: pledoarie în favoarea sănătăţii pentru a crea condiţii ideale pentru sănătate (pace, resurse economice adecvate, alimentaţie şi locuinţe, ecosistem stabil, folosirea susţinută a resurselor) împuternicirea tuturor oamenilor să-şi realizeze întregul potenţial de sănătate medierea între diferite interese ale societăţii în urmărirea sănătăţii

Construirea de politici de sănătate publică Acţiuni prioritare stabilite de Carta de la Ottawa : Construirea de politici de sănătate publică Crearea de medii de susţinere Întărirea acţiunii comunitare pentru sănătate Dezvoltarea abilităţilor personale Reorientarea servicilor de sănătate

Construirea de Politici de Sănătate Publică (exemple): Mobilizarea tuturor sectoarelor comunităţii pentru a da posibilitatea alegerii hranei sănătoase în locuri precum: locuri de muncă, arene sportive şi cantine şcolare. Reducerea costurilor facilităţilor publice pentru activităţile fizice aducându-le la “îndemâna” copiilor, tinerilor şi a familiilor. Ajutor pentru asigurarea disponibilităţii de hrană de calitate la preţ accesibil în localităţi rurale sau izolate prin: colaborarea cu comercianţii locali înfiinţarea de asociaţii locale pentru asigurarea hranei

Declaraţia de la Jakarta, iulie 1997 abordarea multilaterală pentru dezvoltarea sănătăţii este cea mai eficientă există o eficienţă mai mare atunci când se folosesc concomitent cele 5 acţiuni prioritare stabilite de Carta de la Ottawa unităţile sanitare oferă oportunităţi practice pentru implementarea unor strategii cuprinzătoare participarea – element esenţial; oamenii trebuie să fie în centrul acţiunilor de promovare a sănătăţii şi a proceselor de luare a deciziilor cultura/educarea în domeniul sănătăţii amplifică participarea; accesul la educaţie şi informare este esenţial pentru participarea efectivă şi responsabilizarea oamenilor şi comunităţilor.

Declaraţia de la Jakarta – priorităţi: promovarea responsabilităţii sociale pentru sănătate creşterea investiţiilor pentru dezvoltarea sănătăţii extinderea parteneriatelor pentru promovarea sănătăţii creşterea capacităţii la nivel comunitar şi a responsabilităţii la nivel individual asigurarea unei infrastructuri pentru promovarea sănătăţii

Locuri în care se poate face promovarea sănătăţii: Unităţi de învăţământ Familie Loc de muncă Unităţi sanitare Comunităţi etc. Healthy cities (oraşe sănătoase) primul proiect OMS început în 1986.

Intervenţii în promovarea sănătăţii Individual Populaţional Screening Evaluarea riscului individual Informaţii privind sănătatea Educaţia pentru sănătate, Consiliere şi dezvoltarea de abilităţi Marketing social Dezvoltare organizaţională Acţiune comunitară Activităţi economice şi de reglementare Abordarea medicală Abordarea comportamentală Abordare socială & mediu

Bangkok – A VI-a Conferinţă Globală pentru Promovarea Sănătăţii, August 2005 Carta de la Bangkok se adresează persoanelor, grupurilor şi organizaţiilor care sunt esenţiale pentru realizarea sănătăţii: • guverne şi politicieni de la toate nivelurile • societatea civilă • sectorul privat • organizaţii internaţionale • comunitatea specialiştilor de sănătate publică.

Bangkok – A VI-a Conferinţă Globală pentru Promovarea Sănătăţii, August 2005 Contextul mondial pentru promovarea sănătăţii s-a schimbat în mare măsură după Conferinţa de la Ottawa. Câţiva dintre factorii critici care influenţează astăzi sănătatea sunt: • creşterea inegalităţilor între ţări şi în cadrul aceleiaşi ţări • apariţia de noi modele de consum şi comunicare • globalizarea comerţului • modificări ale mediului • urbanizarea.

Bangkok – A VI-a Conferinţă Globală pentru Promovarea Sănătăţii, August 2005 Angajamente cheie Promovarea sănătăţii: va deveni element central pe agenda dezvoltării globale va deveni principala responsabilitate a tuturor guvernelor va deveni un element cheie în rândul comunităţii şi societăţii civile va deveni o cerinţă pentru o bună practică corporatistă