Varianta de lectie Chimie, clasa VIII ALUMINIUL Varianta de lectie Chimie, clasa VIII

ISTORIC Aluminiul a fost descoperit de către Friedrich Wöhler în anul 1827. Originea denumirii provine din latină. Friedrich Wöhler Wöhler a fost şi co-descoperitorul beriliului şi siliciuliui, precum şi a sintezei carburii de calciu, printre altele

Răspândire cel mai raspandit metal din scoarta Pamantului(7,45%) se gaseste sub forma de oxizi de aluminiu: a) bauxita, in muntii Padurea Craiului (la noi in tara)

b)argile(caolin), in Campia Dunarii , la noi in tara Există două forme de zăcăminte (depozite) de caolin: Caolinul primar din depozite hidrotermale reziduale, granitul şi riolitul vor fi în situ (pe loc) prin acţiunea chimică a apelor de suprafaţă, sau cele subterane degradate. Caolinul secundar, ia naştere din caoline primare depozitate, care prin procesele de eroziune sunt transportate cu alte roci şi vor fi depuse sub formă de depozite lenticulare. Unele caoline secundare iau naştere prin procesele hidotermale de degradare, procesele chimice produse de apele subterane a arcozelor (un sediment cu un procent de peste 25 % feldspat). incaolin

Caolin primar - varietati Granit tipic cu granulaţie fină şi uniformă Riolit (Cuarţ porfiric)

Zacaminte de caolin in lume Zăcăminte mai impotante de caolin sunt în Germania, Anglia, SUA, Japonia, China şi India. Rezervele estimate de caolin pe glob sunt 14,2 miliarde de tone, caolinul exploatat în anul 2003 a fost 46,6 milioane de tone, rezerva existentă de caolin ar ajunge pe o perioadă de 300 de ani. Ţările cu producţia cea mai mare de caolin sunt Columbia, SUA, Uzbekistan şi Germania din aceste ţări se exploatează o treime din cantitatea totală exploatată în anul 2003.

c) corindon(incolor), safir, rubin, smarald, şmirghel.

- cele mai importante zacaminte de bauxita se afla in Jamaica, Surinam, Rusia, Australia, SUA, Franta etc - in tara noastra , zacaminte de bauxita sunt in Muntii Apuseni, in regiunea cuprinsa intre Crisul Negru, Crisul Repede si Aries

STRUCTURA 27;13 Al nucleoni = A = 27; p+ = 13; n0 = 13; e- = 13; 1s2 2s2 2p6 3s2 3p1 => perioada 3; gr III-A straturi – 3 substraturi – 5 orbitali – 7 Al -3e Al3+ Valenta 3; electrovalenta +3 Metal; electropozitiv

PROPRIETATI FIZICE - solid,argintiu - usor( densitatea 2,7g/cm3) - capacitate mare de reflexie a luminii - bun conducator de caldura si electricitate( al 4-lea) - se topeste la ~ 660oC -este maleabil si ductil - formeaza aliaje( cel mai important duraluminiul)

PROPRIETATI CHIMICE - rezistent la coroziune, datorita formarii unui strat de oxid la suprafata - prezinta fenomenul de pasivare fata de acidul azotic - prezinta o afinitate mare fata de oxigen 2Al + Fe2O3 Al2O3 +2 Fe ( aluminotermie) - arde in prezenta oxigenului din aer 4Al +3 O22Al2O3

OBTINERE - La Oradea si Tulcea se obtine din bauxita respectiv argile, alumina La Slatina din alumina se obtine aluminiul

UTILIZARI la fabricarea automobilelor La fabricarea aeronavelor si astronavelor

Obiecte din aluminiu - calorifere calorifere

realizator: Prof. Cristea Marinela Sc. Gen. “Dominic Stanca” Loc. Orastie Jud. Hunedoara