economico - financiare din perspectiva României Lecţiile crizei economico - financiare din perspectiva României Sinaia, 10 noiembrie 2010 Valentin Lazea

Active financiare ale gospodăriilor, 2008 (mld.euro) În comparaţie cu ţări având un nivel comparabil al PIB nominal total (Cehia, Ungaria), România prezintă un volum al activelor financiare ale populaţiei de 2-3 ori mai mic, în termeni nominali. Rusia Turcia Polonia Cehia România Ungaria Slovacia Croaţia Bulgaria PIB nominal,2008 (mld.euro) 977,3 443,0 306,5 137,7 125,2 100,0 67,2 46,4 33,9 Active financiare ale gospodăriilor, 2008 (mld.euro) 207,1 175,4 190,9 93,5 33,3 65,4 33,6 15,8 Active fin/PIB (%) 21,2 39,6 62,3 67,9 26,6 65,5 50,0 73,2 Sursa: Unicredit Group, op.cit. Posibile explicaţii: - decalajul istoric existent dinainte de 1945; - deposedarea mai agresivă a populaţiei din România de către regimul comunist 1945-1989; - o tranziţie întârziată şi ezitantă (1989 -); - preferinţa populaţiei pentru active imobiliare (?)

Contribuţii la scăderea PIB, pe categorii de surse – sem. I 2010 / sem. I 2009 – Serviciile deţin peste 50% din structura formării PIB; o tendinţă uşoară de creştere Industrie: fluctuaţii ale ponderii între 24% şi 27%, cu revenire în 2010 Tendinţă continuă de creştere a ponderii construcţiilor şi serviciilor până în 2009, urmată de o scădere în 2010 Agricultură: tendinţă de scădere a ponderii în PIB

Investiţii străine directe (ISD) Investiţiile străine directe s-au redus cu 29% în semestrul I 2010 faţă de semestrul corespunzător din 2009 În semestrul I 2010, investiţiile străine au acoperit 50,4% din deficitul de cont curent Participaţii la capital: peste 70% din volumul ISD Credite intra-grup: peste 23% din volumul ISD

Structura investiţiilor pe ramuri ale economiei naţionale Dinamica şi structura investiţiilor realizate în economia naţională Structura investiţiilor pe ramuri ale economiei naţionale - sem. I 2010 -

Factorii determinanţi ai ISD pe sectoare Într-un studiu publicat recent de către FMI*), Walsh şi Yu observă diferenţierea între factorii instituţionali şi cei macroeconomici care atrag ISD în sectorul secundar (industrie + turism, respectiv bunuri comercializabile) şi cel terţiar (servicii, respectiv bunuri necomercializabile): Factori macroeconomici (cu relevanţă statistică) Sectorul secundar: soldul FDI, PIB pe locuitor, deprecierea în termeni reali a cursului de schimb Sectorul terţiar: gradul de deschidere a economiei, creşterea PIB real, aprecierea în termeni reali a cursului de schimb Factori instituţionali (cu relevanţă statistică) Sectorul secundar: flexibilitatea pieţei forţei de muncă, adâncimea financiară Sectorul terţiar: sistemul juridic, calitatea infrastructurii *) “Determinants of Foreign Direct Investment: a Sectoral and Institutional Approach”, James P. Walsh şi Jiangyan Yu, FMI, Working Paper 10/187.

15 episoade de după al doilea război mondial. Creditul bancar intern/PIB 10 ani înainte şi după crize financiare severe: 15 episoade de după al doilea război mondial. Ţara şi anul crizei Creşteri ale creditului intern Raportul minim de credit Raportul maxim de credit în 10 ani înainte de criză, în jurul crizei nivelul anul nivelul anul (1) (2) (3) (4) Descreşteri post criză Cel mai mic raport atins în în 10 ani după criză nivelul anul (6) (7) Economii dezvoltate Spania, 1977 65.6 1967 102.5 1976 94.2 1980 Norvegia, 1987 130.0 162.4 1988 123.7 1994 Finlanda, 1991 46.4 1981 92.9 1991 54.9 1997 Suedia, 1991 56.1 1985 72.9 1989 45.0 1996 Japonia, 1992 193.8 1982 260.5 221.9 Economii în curs de dezvoltare: criza asiatică, 1997 Indonezia 23.6 1987 62.1 1999 40.6 2007 Coreea de Sud 50.5 64.1 Nicio descreştere post criză 2008 Malaezia 72.7 1990 163.4 113.8 Filipine 19.5 78.5 40.9 Tailanda 84.1 177.6 104.2 Economii în curs de dezvoltare: alte episoade Argentina, 2001 22.3 1992 61.9 2002 23.8 2008 Chile, 1981 31.1 1971 114.7 60.5 Columbia, 1998 29.2 42.5 1998 35.7 Mexic, 1994 37.3 53.0 33.2 2005 Turcia, 2001 22.5 52.7 2001 41.4 2004 Sursa: After the Fall, August 2010 Carmen Reinhart şi Vincent Reinhart

Contul curent (pondere în PIB) Deficitul bugetar (pondere în PIB) INDICATORI MACROECONOMICI PENTRU ŢĂRILE DIN ZONA EURO (2009) Nr. Ţara IPC Rata şomajului Contul curent (pondere în PIB) Deficitul bugetar (pondere în PIB) Europa Centrală şi de Nord 1 Germania 0,2 7,5 5,0 -3,3 2 Olanda 1,0 3,4 5,4 -5,3 3 Belgia 0,0 7,9 0,5 -6,0 4 Austria 0,4 4,8 2,1 -4,3 5 Finlanda 1,6 8,2 1,3 -2,3 6 Luxemburg 5,6 -0,7 Europa mediteraneană Franţa 0,1 9,5 -2,2 -7,5 Italia 0,8 7,8 -3,2 Spania -0,2 18,0 -5,4 -11,2 Grecia -13,6 Portugalia -0,9 9,6 -10,1 -9,4 Cipru 5,3 -8,1 -6,1 Alte ţări Irlanda -1,7 11,8 -2,9 -14,3 Slovacia 12,0 -6,8 Slovenia 5,9 -1,0 -5,7 Malta 1,8 6,9 -3,8 Sursa: Oxford Economics

Distribuţia unor ţări în funcţie de soldul contului curent (2008) Sursa: Eurostat, FMI