BEHAVIORISMUL John Watson Burrhus Skinner Eduard Tolman John Dollard Neal Miller Albert Bandura Walter Mischel Julian Rotter

Behaviorismul Inspirat de filosofia pragmatică Apare ca reacţie împotriva introspecţionismului Unul dintre cele mai importante curente din istoria psihologiei D.p.v. filosofic – inspirat de pragmatism O idee “devine” adevărată în cursul acţiunii umane, dacă “dă randament”

!!Sâmburele behaviorismului în psihologie!! Preocupările timpurii ale lui Thorndike Lucrare de licenţă pe inteligenţa puilor de găină Observarea comportamentului acestora în labirint În general, animalele încercau să scape prin încercare şi eroare Eliminarea mişcărilor de prisos Întărirea legăturii dintre comportament şi scopul dorit legea efectului – consecinţele unei acţiuni determină dacă aceasta va deveni răspuns standard la stimuli daţi legea exerciţiului – asocierea stimul – răspuns: frecvenţă, intensitate, durabilitate

!!Contribuţia lui Pavlov!! Descrierea formării reflexului condiţionat Studii privind reflexul gastric Salivarea – efect natural al hranei Stimul necondiţionat Răspuns necondiţionat hrană salivare Stimul condiţionat Răspuns condiţionat lumină/sunet salivare Manipularea ulterioară a variabilelor asociere

Formularea manifestului behaviorist 1913 - J. Watson – Psychology as the Behaviorist Views It (Psychological Review) Evită câteva dintre problemele insolvabile ale abordărilor anterioare Behaviorismul clasic Se concentrează exclusiv asupra comportamentelor observabile Perspectiva foarte populară în anii 1920 Este şi astăzi o forţă în psihologie Personalitatea – sumă de răspunsuri învăţate la stimuli

John Broadus Watson (1878-1958) Născut într-o familie săracă În copilărie la un pas de delincvenţă Criză de identitate la 15 ani Se înscrie la Universitatea din Chicago Se îndreaptă spre psihologie S-a întreţinut în timpul facultăţii 1902 – cădere nervoasă severă (frica de întuneric)

1913 – articolul manifest al behaviorismului „Aşa cum o vede un comportamentalist, psihologia este o ramură obiectivă, experimentală, a ştiinţelor naturale. Scopul său teoretic este predicţia şi controlul comportamentului. Introspecţia nu este una dintre metodele ei […] În efortul său de a descrie o schemă unitară a răspunsului animal, comportamentalistul nu recunoaşte nicio linie de demarcaţie între om şi animal…” (Watson, 1913, p. 158).

Posibilitatea anticipării comportamentului uman Scopul psihologiei nu este descrierea fără finalitate a stărilor de conştienţă, ci utilizarea practică a datelor Toată lumea trebuia să fie capabilă să utilizeze “noua psihologie practică” Comportamentul „ansamblu de reacţii obiectiv-observabile pe care un organism echipat cu un sistem nervos le execută ca răspuns la stimulările mediului, obiectiv observabile”.

!!1919 – iniţiază unul dintre cele mai controversate experimente din psihologie!! Condiţionarea fricii la un copil Stimulul necondiţionat: un zgomot puternic în spatele capului copilului „Daţi-mi un copil şi îl voi face să se caţere sau să-şi folosească mâinile pentru a construi clădiri din piatră sau lemn… Îl voi face hoţ, răufăcător sau toxicoman. Posibilităţile în orice direcţie sunt nenumărate… Oamenii se construiesc şi nu se nasc.”

Alte idei promovate de Watson: O lume care să fie supusă legilor behaviorismului Combaterea tendinţelor supraponderale Acceptarea eutanasiei în cazurile grave Behavioristul trebuie să înţeleagă trecutul subiectului Importanţa mediului în dezvoltarea personalităţii Pericolul asociaţiilor de tip boy-scout şi YMCA

Burrhus Frederic Skinner (1904-1990) Între 1945-1975 – cel mai cunoscut psiholog pe plan mondial 1970 – desemnat de APA psihologul cu cea mai mare influenţă în psihologia contemporană Obiectul psihologiei: ceea ce poate fi văzut şi manipulat în laborator Şi-a bazat studiile asupra comportamentului pe animale (şoareci şi porumbei) (diferenţele dintre om-animal ar fi doar de complexitate)

!!Părinţii i-au indus un puternic sentiment al comportamentului corect (D-zeu, Poliţie, ce cred oamenii) A dorit să ajungă scriitor A urmat un singur curs de psihologie, dar nu l-a impresionat Citeşte cartea lui Watson, Behaviorism, hotărând că viitorul său este în psihologie La susţinerea lucrării de licenţă nu reuşeşte să aducă nicio critică behaviorismului S-a retras din activitatea de profesor de la Harvard în 1974, dar a continuat să scrie

Întăririle – baza comportamentului Comportament respondent – răspuns solicitat de un stimul specific Comportament operant – natura şi frecvenţa se modifică în funcţie de întăririle care îi urmează Exemple: Plânsul copilului Bufonul la şedinţe etc. “superstiţia” la porumbei

Eduard Tolman (1866-1959) Introduce variabile intermediare între S-R, relaţia devenind S-O-R Numele este legat mai ales de conceptul de hartă mintală (cognitivă) Sugerează că învăţarea motorie pune în joc şi alte mecanisme decât înlănţuirea de mişcări

John Dollard (1900-1980) şi Neal Miller (1919-2002) Se cunosc la Universitatea Yale Publică împreună în 1939 Frustration and Aggression Au încercat să explice din prisma teoriilor învăţării concepte psihanalitice: principiul plăcerii,importanţa experienţelor din copilărie în formarea personalităţii adulte Au cules informaţii prin studiul animalelor şi nevroticilor

Albert Bandura (1925-) Comportamentul normal şi cel deviant ar fi învăţate Îl critică pe Skinner pentru insistenţa de a studia individul şi nu interacţiunea Comportamentul este format şi dezvoltat social Aproape orice fel de comportament poate fi dobândit în absenţa întăririlor CUM???

Walter Mischel (1930-) S-a născut în Viena la distanţă foarte mică de locuinţa lui Freud În timpul facultăţii nu a fost foarte încân- tat de teoria behavioristă A lucrat ca asistent social în domeniul delincvenţei juvenile Studiază în Caraibe cultele religioase care practicau posesiunea spiritelor

Julian Rotter (1916-) Locus of control