1. ELEMENTELE CLIMATICE  TEMPERATURA  PRECIPITAŢIILE  VÂNTURILE

2. TEMPERATURA  Temperatura medie anuală pe glob este de 13  C  Temperatura scade de la ecuator (20-30  C) spre zonele temperate (10-20  C) şi până la poli (0 - -10  C)  Cele mai mari temperaturi medii anule sunt de peste 28  C în Sahara, Arabia  Cele mai scăzute temeraturi medii anuale sunt de -40 - -50  C în Antarctica  Temperaturile extreme au fost: maximă: 58  C (Tripoli, Libia) maximă: 58  C (Tripoli, Libia) minima: -88,3  C (Antarctica) minima: -88,3  C (Antarctica)

3. REPARTIŢIA TEMPERATURII PE GLOB  Repartiţia temperaturii aerului este redată pe hartă prin linii care unesc puncte cu aceleaşi valori de temperatură numite IZOTERME  IZOTERMELE au trasee mai uniforme pe oceane decât pe continente  IZOTREMELE LUNII IANUARIE au valori mai coborâte la ecuator şi deasupra continentelor, dar se arcuiesc spre poli şi deasupra oceanelor  IZOTERMELE LUNII IULIE urcă spre poli deasupra continentelor şi coboară spre ecuator deasupra oceanelor

4. PRECIPITAŢIILE reprezintă totalitatea particulelor de apă lichide şi solide provenite din atmosferă FORMAREA PRECIPITAŢIILOR Prin răcirea aerului vaporii de apă din atmosferă se condensează sau îngheaţă formându-se norii, din care cad precipitaţii.Prin răcirea aerului vaporii de apă din atmosferă se condensează sau îngheaţă formându-se norii, din care cad precipitaţii. TIPURI DE NORI După formă se disting mai multe tipuri de nori: CIRRUS (la 8-10 km, albi şi transparenţi)CIRRUS (la 8-10 km, albi şi transparenţi) CUMULUS (2-8 km, cu aspect pufos)CUMULUS (2-8 km, cu aspect pufos) STRATUS (sub 2 km, cu aspect de voal cenuşiu)STRATUS (sub 2 km, cu aspect de voal cenuşiu) NIMBUS (sub 1 km, cu aspect neregulat, groşi şi întunecoşi)NIMBUS (sub 1 km, cu aspect neregulat, groşi şi întunecoşi) CUMULONIMBUS (au dezvoltare mare pe verticală, de peste 10 km şi dau cele mai multe precipitaţii)CUMULONIMBUS (au dezvoltare mare pe verticală, de peste 10 km şi dau cele mai multe precipitaţii) TIPURI DE PRECIPITAŢII 1.Precipitaţii formate în cădere liberă: ploaie, ninsoare, lapoviţă, burniţă, măzăriche, grindină. 2.Precipitaţii care se formează la suprafaţa terestră: rouă, brumă, chiciură, polei. A)Precipitaţii convective (aerul cald încărcat cu vapori se ridică, se răceşte şi formează norii, ce dau precipitaţii) B)Precipitaţii orografice (atunci când aerul întâlneşte munţi, se ridică, se răcşte şi se condensează) C)Precipitaţii frontale (când aerul cald şi umed întâlneşte un aer rece alunecă deasupra acestuia, iar vaporii se condensează şi dau precipitaţii)

5. REPARTIŢIA PRECIPITAŢIILOR TIPURI DE REGIM AL PRECIPITAŢIILOR Regim ecuatorial (precipitaţii bogate tot timpul anului: 2000- 3000mm/an) Regim ecuatorial (precipitaţii bogate tot timpul anului: 2000- 3000mm/an) Regim subecuatorial (precipitaţii doar 6 luni pe an în anotimpul ploios) Regim subecuatorial (precipitaţii doar 6 luni pe an în anotimpul ploios) Regim deşertic (precipitaţii reduse, neregulate, sub 200mm/an) Regim deşertic (precipitaţii reduse, neregulate, sub 200mm/an) Regim musonic (precipitaţii bogate doar vara, aduse de musoni – 3000-4000mm/an) Regim musonic (precipitaţii bogate doar vara, aduse de musoni – 3000-4000mm/an) Regim mediteraneean (precipitaţii mai bogate iarna) Regim mediteraneean (precipitaţii mai bogate iarna) Regim temperat Regim temperat oceanic (precip întoate anotimpurile, mai bogate iarna ) oceanic (precip întoate anotimpurile, mai bogate iarna ) continental (precip cu ploi în averse) continental (precip cu ploi în averse) Regim polar (precipitaţii rduse sub formă de ninsoare) Regim polar (precipitaţii rduse sub formă de ninsoare)

6. REPARTIŢIA PRECIPITAŢIIILOR PE GLOB Repartiţia precipitaţiilor este redată pe hartă prin linii care unesc puncte cu aceleaşi valori ale precipitaţiilor numite IZOHIETE Repartiţia precipitaţiilor este redată pe hartă prin linii care unesc puncte cu aceleaşi valori ale precipitaţiilor numite IZOHIETE Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii sunt în zonele cu regim deşertic, polar, subtropical (sub 250mm/an) Cele mai reduse cantităţi de precipitaţii sunt în zonele cu regim deşertic, polar, subtropical (sub 250mm/an) Cea mai mică cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în ATAKAMA (1,8mm la 10 ani) Cea mai mică cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în ATAKAMA (1,8mm la 10 ani) Cele mai mari cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în zonele cu regim musonic (3000- 4000mm/an) Cele mai mari cantităţi de precipitaţii s-au înregistrat în zonele cu regim musonic (3000- 4000mm/an) Cea mai mare cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în ASSAM, în India (12000mm/an). Cea mai mare cantitate de precipitaţii s-a înregistrat în ASSAM, în India (12000mm/an).

7. VÂNTURILE sunt forme de mişcare a aerului determinate de forţa gradientului baric TIPURI DE VÂNTURI VÂNTURIPERMANENTEVÂNTURIPERIODICEVÂNTURI LOCALE LOCALE ALIZEELE – vânturi care bat dinspre tropice spre poli BRIZELE MARINE au caractern diurn; ziua bat dinspre mare spre uscat, iar noaptea dinspre uscat spre mare FÖHNUL - vânt cald şi uscat (Subcarpaţi) SIROCCO – se formează în N Africii şi transportă praful Saharei până în Europa de Sud VÂNTURILE DE VEST – bat în regiunile temperate, între 40-60  lat N şi S – bat în regiunile temperate, între 40-60  lat N şi S BRIZELE MONTANE Au caracter diurn; ziua bat dinspre vale spre munte, iar noaptea bat dinspre culme spre vale BORA – este un vânt neperiodic rece, ce bate pe ţărmul Mării Adriatice MISTRALUL – suflă dinspre Masivul Central Francez spre Marea Mediterană VÂNTURILE POLARE – bat dinspre poli spre cercurile polare – bat dinspre poli spre cercurile polareMUSONII Sunt vânturi care îşi scimbă direcţia de la sezonul cald la cel rece. Se formează datorită diferenţelor termice şi de presiune de pe oceane şi continente HARMATTANUL – vânt neperiodic rece care bate dinspre Sahara spre Coasta Guineei CRIVĂŢUL - este un vânt de E şi NE care suflă în sudul Moldovei şi Cp Română

8. TEST DE EVALUARE I. Completaţi propoziţiile de mai jos: 1. Temperatura aerului scade de la ecuator spre......................................... 2. Cea mai scăzută temperatură s-a înregistrat în.................................... 3. Cele mai mari cantităţi de precipitaţii se înregistrează în zonele cu regim......................................................................................................... 4. Liniile care unesc puncte cu aceleşi valori de temperatură se numesc............................................................................................... 5. Liniile care unesc puncte cu aceleaşi valori ale precipitaţiilor se numesc.......................................................................................................... II. Completaţi tabelul de mai jos cu informaţii însuşite în cadrul lecţiei de astăzi: FORME DE PRECIPITAŢII TIPURI DE VÂNTURI PLOAIE VÂNTURI DE VEST