1. TEHNICI DE COMUNICARE - suport de curs – Partea II Comunicarea în marketing
Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale a administraţiei publice locale şi a instituţiilor deconcentrate din judeţul Alba prin furnizare de programe de instruire pentru dezvoltarea şi perfecţionarea abilităţilor de comunicare în sfera publică şi comunicare în limba străină ale angajaţilor, cu scopul atingerii unor cerinţe şi standarde impuse de Uniunea Europeană, cod SMIS
Beneficiar proiect: Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative
- Inovație în administrație

2. Introducere în comunicarea de marketing
Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale a administraţiei publice locale şi a instituţiilor deconcentrate din judeţul Alba prin furnizare de programe de instruire pentru dezvoltarea şi perfecţionarea abilităţilor de comunicare în sfera publică şi comunicare în limba străină ale angajaţilor, cu scopul atingerii unor cerinţe şi standarde impuse de Uniunea Europeană, cod SMIS 22763
Beneficiar proiect: Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative
- Inovație în administrație

3. COMUNICAREA ÎN MARKETING
Comunicare reprezintă procesul prin care informațiile despre organizație și despre produsele sale sunt diseminate către piețele țintă. Scopul comunicării nu este doar acela de a determina o primă achiziționare a produsului, ci și de a genera satisfacție post – cumpărare și de a determina cumpărări repetate ale acestuia. 3

4. COMUNICAREA ÎN MARKETING
- Elaborarea mesajului comunicațional reprezintă una dintre cele mai subiective decizii privitoare la comunicare.
Chiar dacă mesajul poate fi dezvoltat cu ajutorul cercetărilor de marketing, nu există o strategie garantată pentru toate produsele, piețele sau organizațiile. Fiecare situație individuală va determina dacă mesajul este amuzant, informațional sau greu de vândut.
Indiferent de formatul mesajului, acesta trebuie să fie dezirabil de cătrei cei cărora le este adresat.
COMUNICAREA ÎN MARKETING 4

5. Tehnici de comunicare în marketing
Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale a administraţiei publice locale şi a instituţiilor deconcentrate din judeţul Alba prin furnizare de programe de instruire pentru dezvoltarea şi perfecţionarea abilităţilor de comunicare în sfera publică şi comunicare în limba străină ale angajaţilor, cu scopul atingerii unor cerinţe şi standarde impuse de Uniunea Europeană, cod SMIS 22763
Beneficiar proiect: Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative
- Inovație în administrație

6. COMUNICAREA ÎN MARKETING
Managerii de marketing au la dispoziție mai multe tehnici / instrumente de comunicare:
Publicitatea Mixul
Promovarea vânzărilor comunicării
Vânzarea personală de marketing
Relațiile publice
Manifestările promoționale
COMUNICAREA ÎN MARKETING 6

7. Publicitatea PUBLICITATEA :
a fost definită sub diverse forme, dintre care amintim în cele ce urmează doar câteva:
arta de a convinge consumatorii;
orice formă de transmitere impersonalăşi remunerată a informaţiei, efectuată prin intermediul mediilor de comunicare, îndreptată către un public ţintăşi în care se identifică un emitent al cărui scop este stimularea cererii faţă de un produs sau schimbarea opiniei / comportamentului consumatorilor în legătură cu acesta;
orice formă plătită de prezentare impersonalăşi promovare a ideilor, bunurilor sau serviciilor de către un „anunţător” identificat.
Publicitatea 7

8. Publicitatea Obiectivele publicităţii: de informare de persuasiune
de reamintire
Publicitatea 8

9. Publicitatea Mediile publicităţii: presa scrisă radioul televiziunea
publicitatea directă
publicitatea exterioară
Publicitatea 9

10. Promovarea vânzărilor
poate fi definită drept un ansamblu de activităţi, îndreptate către intermediari, vânzători sau consumatori, în scopul stimulării creşterii vânzărilor, pe termen scurt
Promovarea vânzărilor 10

11. Promovarea vânzărilor
Promovarea vânzărilor se poate adresa următoarelor grupuri distincte:
- vânzătorilor, care alcătuiesc reţeaua de vânzări şi care pot fi controlaţi în mod direct de către producători;
- intermediarilor, care facilitează transferul produsului de la producător la consumatorul final;
- prescriptorilor, care recomandă, cu autoritate şi în cunoştinţă de cauză, produsul;
- consumatorilor finali, în cazul cărora cele mai cunoscute instrumente de promovare a vânzărilor sunt: cupoanele, soldurile, concursurile, mostrele, degustările, demonstraţiile etc.
Promovarea vânzărilor 11

12. Relaţiile publice RELAŢIILE PUBLICE
pot fi definite drept un ansamblu de activităţi desfăşurate de o întreprindere în scopul câştigării încrederii, sprijinului, respectiv acceptării publicului vizat, în legătură cu produsele sau activităţile acesteia
Relaţiile publice 12

13. Relaţiile publice Instrumente ale relaţiilor publice:
publicaţii speciale pentru clienţi;
publicaţii speciale cu ocazia anumitor aniversări, inaugurări;
organizarea de conferinţe, colocvii, seminarii;
organizarea unor călătorii de studii;
crearea şi difuzarea de filme;
acordarea de interviuri;
înfiinţarea de fundaţii şi susţinerea unor acţiuni de caritate;
onferinţe şi declaraţii de presă;
cultivarea relaţiilor cu: personalităţi, lideri de opinie;
sponsorizarea anumitor activităţi şi altele.
Relaţiile publice 13

14. MARKETING DIRECT - poate fi definit drept un sistem interactiv de marketing prin intermediul căruia întreprinderea îşi vinde produsele fără a apela la intermediari, făcând apel la publicitatea directăşi la comunicarea directă cu consumatorul final.
Marketingul direct 14

15. Avantajele practicării sistemului de marketing direct pentru vânzător sunt:
permite selectarea clienţilor;
oferă posibilitatea utilizării unor mesaje personalizate;
facilitează estimarea eficienţei, prin intermediul răspunsurilor obţinute.
Marketingul direct 15

16. Instrumentele utilizate cu cea mai mare frecvenţă în marketingul direct sunt:
cataloagele
vânzarea prin corespondenţă
vânzarea prin telefon
vânzarea prin televiziune
vânzarea prin internet
vânzarea prin radio
reviste şi alte publicaţii.
Marketingul direct 16

17. Primele minute ale contactului direct cu clientul sunt capitale
A. Prezentarea
”Bună ziua, domnule…….Sunt……(numele și funcția) de la firma…..
B. Gestionarea spațiului
- Pot fi definite 4 zone concentrice în jurul unei persoane, corespunzătoare următoarelor distanțe: distanța intimă, distanța personală, distanța socială, distanța publică.
Vânzarea 17

18. Vânzarea C. Frazele de începere
- Prin intermediul acestora trebuie captat imediat interesul clientului (= orice l-ar face pe client să câștige ceva)
- După formulele de prezentare, vânzătorul își anunță scopul vizitei după care va trece la faza de ”descoperire” a nevoilor clienților.
Vânzarea 18

19. Vânzarea I. Prezentarea ofertei:
Se realizează pornind de la nevoile reale ale consumatorului
Etapele prezentării:
Prezentarea generală a produsului (trăsăturile generale ale mărcii sau mărcilor pe care le recomandă)
Prezentarea trăsăturilor particulare ale mărcilor (design, capacitate, consum de energie etc.)
Prezentarea avantajelor produsului (se pune accentul pe avantajele pe care produsul le are pentru utilizator)
Prezentarea avantajelor căutate de client (în funcție de preferințele și criteriile de selecție utilizate de către acesta).
Vânzarea 19

20. Vânzarea II. Tratarea obiecţiilor clienţilor: Clasificarea obiecțiilor
Obiecții nesincere – ascund altceva decât ceea ce exprimă clientul. Apar mai ales la începutul sau la sfârșitul întrevederii.
Obiecții sincere - țin de evoluția normală a procesului de înțelegere de către client și de calitățile produsului. Pot să apară în orice fază a întrevederii.
Obiecțiile pretext – sunt obiecții de principiu, care ascund, de obicei, un motiv de refuz, fără legătură cu obiectul vânzării.
Vânzarea 20

21. Vânzarea Atitudinea față de obiecții Nu vă temeți de obiecții!
Nu-l întrerupeți pe client!
Evitați cu orice preț confruntarea!
Încercați să înlocuiți în dicuții pe ”nu” cu ”da..dar”
Nu dramatizați situația, rămâneți calm, degajat
Nu vă blocați pe o obiecție dificilă, nu căutați soluții disperate
Preveniți obiecțiile.
Vânzarea 21

22. - Dacă obiecțiile sunt sincere, vânzătorul va trebui să-și continue demonstrația. Poate fi utilizată ”tehnica transformării obiecției în argument”, arătând, de exemplu, care ar fi fost dezavantajele dacă produsul ar fi avut în plus ceea ce voia clientul.
Vânzarea 22

23. Vânzarea Finalizarea: Semnale de decizie
- Pot fi semnale non – verbale - dacă până atunci clientul era rezervat și începe să se agite, dacă studiază singur produsul fără să-l mai întrebe pe vânzător sau cere altei persoane să asiste la demonstrație sunt semne că a luat o decizie favorabilă.
- Alte semnale pot fi:
afirmațiile favorabile sau foarte entuziaste
clientul începe să aducă el însuși argumente
cererile suplimentare de ultim moment
Vânzarea 23

24. Vânzarea III. Terminarea întrevederii
După luarea deciziei de cumpărare, clientul se află într-o stare de ”disonanță cognitivă”, încercând să se convingă singur că a făcut cea mai bună alegere.
Vânzătorul trebuie să-l ajute în acest sens, spunându-i exact ce vrea să audă în acel moment. Îl poate felicita simplu, calm, fără excese.
Vânzătorul trebuie să-i mulțumească pentru încrederea acordată, mai degrabă decât pentru comandă.
Vânzarea 24

25. Vânzarea – tipuri de clienţi
Fricosul
Mod de abordare:
Stabiliţi întâlnirile telefonic
Folosiţi întrebări cu alternative
Stimulati-i increderea personala
Identificati-va cu problemele acestuia
Asumati-va riscuri impreuna cu el si pentru el
Caracteristici:
Acceptă cu greu întâlnirile
Ia foarte greu o decizie
Nu isi asuma riscuri
Caută garanţii asiguratorii
Amână luarea deciziei la nesfârşit
Vânzarea – tipuri de clienţi 25

26. Vânzarea – tipuri de clienţi
Dezorganizatul
Caracteristici:
Vă ţin în aşteptare mult timp
Va agreseaza verbal
Nu va lasa sa finalizati prezentarea
Are foarte multe obiectii
In general nu mai au buget
Mod de abordare:
Menţineţi controlul asupra discuţiei
Pregătiţi materiale clare despre preţuri si oferiti date tehnice
Nu îl lăsaţi să sară de la un subiect la altul
Recapitulati ori de cate ori aveti ocazia
Asigurati-l de perspectivele colaborarii
Vânzarea – tipuri de clienţi 26

27. Vânzarea – tipuri de clienţi
Nehotărâtul
Caracteristici:
Afiseaza nesiguranţă si nehotarare
Nu e capabil să ia o decizie de unul singur
Trebuie sa se mai consulte si cu altii
Lasă decizia în seama altora
Mod de abordare:
Amintiţi beneficiile colaborarii pe termen lung
Puneţi-l în faţa faptului împlinit
Folosiţi întrebări cu alternative sau închise
Evitaţi fraze sau formulări neclare
Inoculati-i ideea de siguranta si parteneriat
Vânzarea – tipuri de clienţi 27

28. Vânzarea – tipuri de clienţi
Atotştiutorul
Mod de abordare:
Nu îl întrerupeţi şi nu îl contraziceţi in timp ce vorbeste
Nu pierdeţi controlul asupra discuţiei
Aflaţi-i nevoile folosind uşurinţa lui de a vorbi
Lăsaţi-l să creadă că decizia îi aparţine
Incercati sa obtineti mai intai acordul celorlalti membrii ai echipei acestuia si veti vedea ca se aliniaza la decizia voastra
Recapitulati ori de cate ori aveti ocazia
Caracteristici:
Este autoritar şi atoateştiutor
Pune multe întrebări
Îi plac datele şi cifrele
Are impresia ca stie absolut totul
Nu-i place să fie contrazis
Vânzarea – tipuri de clienţi 28

29. Vânzarea – tipuri de clienţi
Zgârcitul
Caracteristici:
Îl interesează în primul rând preţul
Are senzaţia că este înşelat
Nu are încredere în nimeni
E brutal în exprimare, lipsindu-i politeţea
Se plânge mereu că nu are buget, resurse etc
Mod de abordare:
Nu începeţi niciodată prezentarea produsului cu preţul ci cu avantajele acestuia
Nu pierdeţi controlul asupra discuţiei, nu uitaţi obiectivul principal al intalnirii
Încercaţi să înţelegeţi afacerea lui
Identificati-va cu problemele lui
Nu reacţionaţi la agresiunile lui verbale
Vânzarea – tipuri de clienţi 29

30. Clienţi dificili Modul general de abordare a clienților dificili:
ascultați cu atenție atunci când un client critică
nu întrerupeți imediat
țineți fișe cu clienții cu probleme și notați ce pași ați urmat pentru a rezolva problemele
încercați să vedeți lucrurile din perspectiva clientului, indiferent cât de irațional sau nerezonabil pare să fie
evitați certurile
fiți încurajator
rămâneți calm
Clienţi dificili 30

31. Manifestările promoţionale
MANIFESTĂRILE PROMOŢIONALE Una din formele activităţii promoţionale utilizate de întreprindere se concretizează prin participarea acesteia la târguri, saloane, expoziţii etc., altfel spus la manifestări promoţionale.
Manifestările promoţionale 31

32. Manifestările promoţionale
Scopurile urmărite pot fi următoarele:
prezentarea unor noi produse;
stabilirea de contacte cu diferiți parteneri economic;
lansarea de produse noi;
pătrunderea pe o nouă piaţă Etc.
Manifestările promoţionale 32

33. Strategii de comunicare
Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale a administraţiei publice locale şi a instituţiilor deconcentrate din judeţul Alba prin furnizare de programe de instruire pentru dezvoltarea şi perfecţionarea abilităţilor de comunicare în sfera publică şi comunicare în limba străină ale angajaţilor, cu scopul atingerii unor cerinţe şi standarde impuse de Uniunea Europeană, cod SMIS
Beneficiar proiect: Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative
- Inovație în administrație

34. COMUNICAREA ÎN MARKETING
Comunicarea integrată de marketing = presupune combinarea, în practică, a mai multor elemente ale mixului comunicării de marketing.
În acest context, atenția managerului de marketing este direcționată către:
punerea accentului pe o anumită tehnică de comunicare
intensitatea aplicării acestei tehnici
modul în care tehnicile de comunicare pot fi cel mai eficient combinate și coordonate.
COMUNICAREA ÎN MARKETING 34

35. COMUNICAREA ÎN MARKETING
Dintr-o perspectivă managerială, formularea strategiei comunicării integrate de marketing, necesită 6 decizii majore:
Care sunt informațiile de care au nevoie consumatorii din segmentul țintă în cadrul procesului decizional de cumpărare?
Ce obiective sunt vizate prin strategia de comunicare?
Cum pot fi combinate activitățile mixului comunicațional pentru ca informațiile să ajungă la segmentul țintă vizat?
Care este bugetul destinat comunicării și în ce manieră vor fi alocate resursele între diferitele instrumente de comunicare?
Cum va fi programată în timp comunicarea?
Cum poate fi evaluat procesul de comunicare din punctul de vedere al eficienței și cum ar putea fi controlat?
COMUNICAREA ÎN MARKETING 35

36. COMUNICAREA ÎN MARKETING
Nevoia de informații în cadrul procesului decizional de cumpărare
Determinarea nevoii de informații presupune utilizarea modelului procesului de cumpărare. Potrivit acestui model consumatorii se pot afla în stadii diferite în cadrul acestui proces. Fiecare stadiu necesită adoptarea unei anumite strategii de comunicare.
Necunoaștere Cunoaștere Preferință Cumpărare
COMUNICAREA ÎN MARKETING 36

37. COMUNICAREA ÎN MARKETING
De asemenea, decidenții în marketing trebuie să aibă în vedere, în elaborarea strategiei comunicării integrate de marketing și rolul pe care îl poate avea o anumită persoană în cadrul procesului decizional:
Cumpărător
Influențator
Decident și/sau
Consumator
COMUNICAREA ÎN MARKETING 37

38. COMUNICAREA ÎN MARKETING
Pentru a comunica eficient cu segmentul țintă, organizația trebuie, de asemena, să cunoască: - Care sunt acele informații pe care consumatorii le consideră ca fiind necesare (preț, caracteristici, accesibilitate etc.) - Unde vor căuta aceștia informțiile (ziare, internet, prieteni, surse de marketing etc.) - Când vor căuta aceștia informațiile - Cum vor folosi informațiile culese.
COMUNICAREA ÎN MARKETING 38

39. COMUNICAREA ÎN MARKETING
2. Stabilirea obiectivelor comunicării
Obiectivele comunicării depind de strategia produs – piață adoptată și de faza ciclului de viață în care se află produsul.
Obiectivele comunicării de marketing trebuie să fie:
Intercorelate unele cu altele, precum și cu celelalte elemente de marketing
Cuantificabile, pentru a putea fi evaluate și controlate
Să poată fi atinse, printr-un efort și o cheltuială adecvate și în cadrul unei anumite perioade de timp.
COMUNICAREA ÎN MARKETING 39

40. COMUNICAREA ÎN MARKETING
3. Dezvoltarea mixului comunicației integrate de marketing
Constă în desemnarea unei importanțe relative fiecărei tehnici de comunicare, în funcție de obiectivele stabilite anterior
Elaborarea mixului comunicației integrate de marketing este influențată de următorii 4 factori:
nevoia de informații a consumatorilor potențiali
natura produsului / serviciului
caracteristicile pieței țintă
capacitatea organizației.
COMUNICAREA ÎN MARKETING 40

41. COMUNICAREA ÎN MARKETING
Nevoia de informații a consumatorului potențial
Managerul de marketing va contribui la elaborarea unui mix eficient al comunicării, numai dacă a înțeles pe deplin nevoia de informații a consumatorilor potențiali astfel încât să poată satisface această nevoie prin tehnici de comunicare adecvate.
COMUNICAREA ÎN MARKETING 41

42. COMUNICAREA ÎN MARKETING
b) Natura produsului
- Tehnica de comunicarea adoptată depinde de complexitatea produsului / serviciului oferit. De exemplu, dacă produsul este complex se recomandă vânzarea personală, iar dacă complexitatea produsului este redusă este recomandată publicitatea.
COMUNICAREA ÎN MARKETING 42

43. COMUNICAREA ÎN MARKETING
c) Caracteristicile pieței țintă
Unui segment țintă format dintr-un număr redus de consumatori potențiali, foarte puțin dispersați în spațiu și care achiziționează fiecare cantități însemnate din produs, organizația i se poate adresa prin vânzare personală.
Către un segment țintă dispersat din punct de vedere geografic, comunicarea se poate realiza cu ajutorul publicității sau a marketingului direct.
COMUNICAREA ÎN MARKETING 43

44. COMUNICAREA ÎN MARKETING
d) Capacitatea organizației
Se referă la abilitatea și disponibilitatea organizației de a implementa cu forțe proprii anumite instrumente de comunicare (decizie ”cumpără sau fă”).
Această decizie impune luarea în considerare a două aspecte:
a unui aspect legat de costuri
a unui aspect comportamental (control, flexibilitate, efort, disponibilitate).
COMUNICAREA ÎN MARKETING 44

45. TIPURI DE STRATEGII DE COMUNICARE
Strategia de comunicare ”push”
- Un produs este ”împins” în cadrul unui canal de distribuție într-o manieră secvențială, iar fiecare nivel al canalului de distribuție reprezintă un segment țintă distinct.
- O astfel de strategie se concentrează pe intermediarii unui canal de distribuție și pe construirea unor relații cu consecințe benefice pe termen lung.
- O astfel de strategie presupune inserții publicitare în ziare și reviste comerciale, oferirea de stimulente sau organizarea de concursuri cu scopul de a obține spații avantajoase pe raft sau o poziție favorabilă în distribuirea produsului.
TIPURI DE STRATEGII DE COMUNICARE 45

46. TIPURI DE STRATEGII DE COMUNICARE
Strategia de comunicare „push” se recomandă a fi utilizată atunci când:
organizația își poate identifica cu ușurință consumatorii
produsul este complex
consumatorii percep un risc crescut asociat deciziei de cumpărare a produsului
produsul / serviciul se află într-o fază inițială a ciclului de viață și / sau
organizația dispune de fonduri limitate pentru organizarea unor campanii de publicitate directă.
TIPURI DE STRATEGII DE COMUNICARE 46

47. TIPURI DE STRATEGII DE COMUNICARE
II. Strategia de comunicare „pull”
Urmărește să stimuleze interesul inițial al consumatorilor potențiali pentru oferta organizației; cererea lor este adresată intermediarilor care „trag” oferta prin circuitul canalului de distribuție.
O astfel de strategie presupune utilizarea publicității adresate direct consumatorilor finali, a mostrelor gratuite, a cupoanelor etc., cu scopul de a favoriza creșterea gradului de cunoaștere a produsului în rândul consumatorilor finali și interesul acestora.
TIPURI DE STRATEGII DE COMUNICARE 47

48. TIPURI DE STRATEGII DE COMUNICARE
Strategia de comunicare „pull” se recomandă a fi adoptată atunci când:
există cerere primară favorabilă pentru acea categorie de produse / servicii
produsul sau serviciul ce urmează a fi promovat diferă semnificativ de cele ale concurenților
produsul / serviciul are calități sau beneficii ascunse care pot fi subliniate într-un mod eficient prin publicitate
există motive de cumpărare de natură emoțională (preocuparea privind sănătatea, frumusețea, siguranța).
TIPURI DE STRATEGII DE COMUNICARE 48

49. Media, creativitatea şi suportul de producţie
Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale a administraţiei publice locale şi a instituţiilor deconcentrate din judeţul Alba prin furnizare de programe de instruire pentru dezvoltarea şi perfecţionarea abilităţilor de comunicare în sfera publică şi comunicare în limba străină ale angajaţilor, cu scopul atingerii unor cerinţe şi standarde impuse de Uniunea Europeană, cod SMIS 22763
Beneficiar proiect: Universitatea “1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Programul Operațional Dezvoltarea Capacității Administrative
- Inovație în administrație

50. Mesajul şi creativitatea
Creativitate= calitatea sau puterea de a crea; rezultă din originalitatea gândirii; imaginaţie
Mesajul:
Trebuie să fie captivant, convingător
“Just do it!”
Relevanţa
Vizarea audienţei
Mesajul şi creativitatea 50

51. Mesajul şi creativitatea 51

52. Mesajul şi creativitatea
Pentru ca mesajul să-şi atingă obiectivele cu privirea la audienţa ţintă trebuie:
Descrisă audienţa ţintă cât de precis este posibil (geografic, demografic, psihografic)
Cunoscă acea problemă pe care produsul o va rezolva pentru consumator (INSIGHT)
Descris rolul în funcţie de ierarhia efectelor
Mesajul şi creativitatea 52

53. Mesajul şi creativitatea
Descris rolul în funcţie de implicarea audienţei ţintă
Descris rolul în funcţie de beneficiile brandului
Descris rolul în comparaţie cu concurenţa.
Descris tonul general al publicităţii.
Mesajul şi creativitatea 53

54. Mesajul şi creativitatea
În concluzie, mesajul trebuie să cuprindă:
Cui vindem?
Ce vindem?
Suportul pentru vânzare
Tonul general
Mesajul şi creativitatea 54

55. Mesajul şi creativitatea
Pentru ca mesajul să fie eficient, trebuie:
Să atragă atenţia
Să fie uşor de înţeles
Să fie relevant
Să fie acceptabil!
Mesajul şi creativitatea 55

56. Mesaje raţionale VS. Mesaje emoţionale
Balanţa dintre raţional şi emoţional depinde de:
- Importanţa a ceea ce trebuie spus
Cât de familiar este mesajul
De câte ori va fi repetat mesajul.
Mesaje raţionale VS. Mesaje emoţionale 56

57. Mesaje raţionale VS. Mesaje emoţionale
2. Partea raţională a mesajului este întotdeauna importantă 3. Dacă sunt utilizate emoţiile, trebuie să fie relevante pentru strategia de marketing 4. TV se pretează mai mult pentru emoţii, iar printul pentru raţional
Mesaje raţionale VS. Mesaje emoţionale 57

58. Mesaje raţionale VS. Mesaje emoţionale
5. Un element emoţional puternic se recomandă atunci când:
Când nu există nimic important de spus
Pentru a crea diferenţiere atunci când beneficiul este generic
Pentru a sugera superioritate într-un mediu subiectiv
Pentru a oferi continuitate mesajelor în cadrul unei campanii
Mesaje raţionale VS. Mesaje emoţionale 58

59. Editorul materialului: Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
 Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a Guvernului României
Titlul proiectului: „Îmbunătăţirea eficacităţii organizaţionale a administraţiei publice locale şi a instituţiilor deconcentrate din jud. Alba prin furnizarea de programe de instruire pentru dezvoltarea şi perfecţionarea abilităţilor de comunicare în sfera publică şi comunicare în limba străină ale angajaţilor, cu scopul atingerii unor cerinţe şi standarde impuse de Uniunea Europeană”, Cod SMIS
Editorul materialului: Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba Iulia
Data publicării: 59