1. BAZE DE DATE ACCESS
ÎNCHIDE APLICAŢIA

2. CUPRINS CONCEPTUL DE BAZE DE DATE-SGBD LUCRUL CU TABELE ÎN ACCESS
CREAREA FORMULARELOR
CREAREA INTEROGĂRILOR
CREAREA RAPOARTELOR
CREAREA MODULELOR
CREAREA MACRO
CREAREA UNEI PAGINI WEB

3. CONCEPTUL DE BAZĂ DE DATE
Organizarea datelor în vederea prelucrării pe calculator este o activitate de mare importanţă .
Din punct de vedere al prelucrării pe calculator, datele sunt definite de trei elemente:
Un identificator (numele atribuit)
Atribut (tipul de dată pe care-l conţine)
Valoare (valoarea propriu-zisă).
Informaţia este rezultatul prelucrării datelor.
Organizarea datelor implică:
Organizarea datelor în memoria internă,care cuprinde structura de tip listă,coadă şi stivă.
Organizarea datelor pe memoria externă, care cuprinde structurile de tip fişier şi baze de date.

4. DIFERENŢA ÎNTRE BAZA DE DATE ŞI SISTEMUL DE GESTIONARE A BAZEI DE DATE
Baza de date – este doar o componentă a SGBD care conţine datele propriu-zise – este un container care stochează date structurate.
Sistemul de gestiune a BD (SGBD) –reprezintă software-ul pentru baze de date care are rolul de a controla organizarea şi integritatea bazei de date, de regăsire a datelor din baza de date , precum şi de a asigura stocarea fizică, securitatea, replicarea şi recuperarea informaţiilor după erori.
Microsoft Access este un SGBD comercial de tip desktop, fiind adecvat administrării bazelor de date mici şi medii.

5. SGBD DE TIP DESKTOP
UN SGBD de tip desktop este instalat şi rulează local. Este o aplicaţie autonomă care stocează o bază de date şi efectuează ea însăşi toate procesările SQL sau se comportă ca şi client al unui server SQL.
SQL este
UN LIMBAJ DE PROGRAMARE
NEPROCEDURAL
ÎNGLOBAT SAU INTERACTIV
STANDARDIZAT
UTILZAT PENTRU A MANIPULA DATELE ŞI OBIECTELE DIN BAZA DE DATE
SGBD execută programul SQL şi afişează rezultatul sau mesajele de eroare.

6. MODELUL RELAŢIONAL AL BAZEI DE DATE
Se bazează pe teoria matematică a mulţimilor, tabelele reprezentând analoagele mulţimilor – colecţii de elemente distincte care au proprietăţi comune.
O bază de date = colecţie formată din unul sau mai multe tabele.
Tabelul reprezintă:
structura bazei de date care stochează datele ;
Conţine date despre un tip de entitate : clasă de obiecte, evenimente sau cocepte cu proprietăţi comune;
Grilă bidimensională : coloane, rânduri;
La intersecţia rând-coloană se află valoarea;
Nume unic în baza de date.

7. MODELUL RELAŢIONAL AL BAZEI DE DATE TERMENI ECHIVALENŢI
SQL
(SGBD)
NE-RELAŢIONAL
RELAŢIE - caracterizează un tip de entitate - o clasă de obiecte, evenimente sau concepte cu proprientăţi comune, care aparţin lumii reale şi care pot fi distinse de alte clase.
TABEL
FIŞIER
ATRIBUT- caracterizează o proprietate specifică tipului entităţii din relaţie.
COLOANĂ
CÂMP
TUPLU- caracterizează o entitate (o instanţă unică) al tipului de entitate inclus în relaţia din care face parte instanţa respectivă.
RÂND
ÎNREGISTRARE

8. NORMALIZAREA BAZEI DE DATE
Prima formă normală 1FN
A doua formă normală 2FN
A treia formă normală 3FN
Are coloane care conţin numai valori atomice (o singură valoare, nedivizată)
Nu conţine grupuri care se repetă (două sau mai multe coloane în relaţie logică unele cu altele)
1FN
Nu există dependenţe funcţionale parţiale. Răspunsul la întrebarea : “Pot determina valoarea coloanei non-cheie dacă nu cunosc decât o parte din valoarea cheii primare ? ”
2FN
Nu există depen-denţe tranzitive. Răspunsul la întrebarea : “ Pot determina valoarea coloanei non-cheie dacă cunosc oricare altă valoare a unei coloane non-cheie ?”

9. CONCEPTE ALE REALIZĂRII UNEI BAZE DE DATE
Nivelul extern - corespunzător utilizatorului, care îşi exprimă cerinţele informaţionale prin aşa numitele scheme externe.
Nivelul conceptual - aferent administratorului bazei de date , care se concretizează în schema conceptuală.
Nivelul intern - corespunzător programatorului, care realizează reprezentarea datelor pe suportul fizic.

10. FUNCŢII ALE SGBD ORGANIZAREA DATELOR:
crearea şi manevrarea tabelelor care conţin date într-un format tabelar convenabil (linii şi coloane)- Datasheet
LEGAREA TABELELOR ŞI EXTRAGEREA DATELOR
legarea mai multor tabele prin relaţiile între date (prin intermediul Interogărilor),în vederea creării unor tabele temporare (Recordset) , stocate în memoria calculatorului sau în fişiere memorate pe disc,care conţin datele alese de programator.

11. FUNCŢII ALE SGBD INTRODUCEREA ŞI EDITAREA DATELOR:
Crearea şi implementarea unor Formulare pentru introducerea, afişarea şi editarea datelor,ca alternativă la prezentarea tabelară.
PREZENTAREA DATELOR:
Crearea de Rapoarte în care să poată fi sintetizate informaţiile din obiectele Recordset pe care le puteţi vedea , tipării şi publica pe Internet sau Intranet. Aceste rapoarte reprezintă scopul final al unei aplicaţii SGBD!

12. SCHEMA LOGICĂ A COLECŢIEI DE OBIECTE ACCESS
TABEL2
TABEL1
TABEL3
INTEROGARE
RAPORT
FORMULAR

13. OBIECTELE ACCESS
Table-obiect definit de utilizator în care sunt stocate datele primare.
Form-obiect care permite introducerea datelor, afişarea acestora sau controlul întregii aplicaţii.
Query-obiect care permite vizualizarea informaţiilor obţinute prin prelucrarea datelor din unul sau mai multe tabele şi / sau interogări.
Report-obiect care permite formatarea şi tipărirea informaţiilor obţinute în urma consultării bazei de date sub formă de document.
Pages-obiect care include un fişier HTML şi alte fişiere suport în vederea furnizării accesului la date prin intermediul browser-ului Internet.
Macro-obiect care conţine o definiţie structurată a uneia sau mai multor acţiuni pe care Access le realizează ca răspuns la un eveniment.
Module-obiect care conţine proceduri definite de utilizator şi scrise în limbajul de programare Visual Basic.

14. CREAREA TABELELOR MODUL DE REALIZARE A STRUCTURII TABELEI
NUMELE CÂMPULUI
TIPUL DE DATE CONŢINUT DE CÂMP
DIMENSIUNEA CÂMPULUI.
SETĂRI SUPLIMENTARE RELATIV LA CÂMPUL DEFINIT.
SETĂRI SPECIFICE CONŢINUTULUI CÂMPULUI

15. STABILIREA INDECŞIROL ŞI A CHEII TABELULUI
STABILIREA MODULUI DE CĂUTARE ,DE SORTARE ÎN TABELĂ CU AJUTORUL CÂMPURILOR INDEXATE.
CHEIA PRIMARĂ A TABELEI CARE TREBUIE SĂ CONŢINĂ ÎNREGISTRĂRI UNICE!

16. CREAREA LEGĂTURILOR ÎNTRE TABELE
CASETĂ DE DIALOG DESCHISĂ PRIN MENIUL RAPID PENTRU ADĂUGAREA TABELELOR ÎN SUPRAFAŢA RELAŢIILOR.
DESCHIDEREA INTERFEŢEI PENTRU CREAREA LEGĂTURILOR.

17. CREAREA LEGĂTURILOR ÎNTRE TABELE
LEGĂTURĂ DE TIP UNU LA MAI MULTE.
NUMELE TABELEI
NUMELE CÂMPULUI CHEIE PRIMARĂ SAU CHEIE EXTERNĂ CARE CREEAZĂ LEGĂTURA.

18. CÂMPURILE TABELEI/INTEROGĂRII SELECTATE.
CREAREA FORMULARELOR
ALEGEREA TABELELOR SAU INTEROGĂRILOR DIN CARE SE PREIAU CÂMPURILE NECESARE.
CÂMPURILE TABELEI/INTEROGĂRII SELECTATE.

19. PRELUAREA CÂMPURILOR CARE VOR FI PREZENTE ÎN FORMULAR.
CREAREA FORMULARELOR
PRELUAREA CÂMPURILOR CARE VOR FI PREZENTE ÎN FORMULAR.

20. CREAREA FORMULARELOR CÂMPURILE DIN FORMULAR.
CÂMPURILE DIN FORMULARUL SUBORDONAT (SUBFORM).
TABELELE CARE AU CONŢIN CÂMPURILE CE VOR APĂREA ÎN FORMULAR. SE VA ALEGE MODUL DE PREZENTARE A DATELOR.

21. MODUL DE AFIŞARE A DATELOR ÎN FORMULAR.
CREAREA FORMULARELOR
MODUL DE AFIŞARE A DATELOR ÎN FORMULAR.

22. CREAREA FORMULARELOR
FORMATUL GRAFIC.

23. NUMELE SUB-FORMULARULUI.
CREAREA FORMULARELOR
NUMELE FORMULARULUI.
NUMELE SUB-FORMULARULUI.

24. FORMULARUL ŞI SUBFORMULARUL INCLUS ÎN FORMA DISPONIBILĂ UTILIZATORULUI

25. CONTROALE ŞI FUNCŢIILE LOR
INSTRUMENT NUME
FUNCŢIE
SELECT OBJECT (indicator)
Pointer-ul de selecţie al obiectelor.
CONTROL WIZARD
Activează/dezactivează programele Control Wizard
LABEL
(etichetă)
Afişează texte fixe ce includ numele unui control de tip text sau instrucţiuni.
TEXT
BOX
Casetă de tip text ,editabilă.
OPTION
GROUP
Grup de controale de tip opţiune. Din grup doar una poate fi selectată.
TOOGLE
BUTTON
Buton cu două stări : ON(selectat) care înseamnă DA (-1) şi OFF(deselectat) care înseamnă NU (0).

26. CONTROALE ŞI FUNCŢIILE LOR
INSTRUMENT NUME
FUNCŢIE
OPTION
BUTTON
Buton opţiune folosit pe formular cu alte butoane pentru a determina care din acţiuni să aibă loc atunci când este selectat.
CHECK
BOX
Casetă de validare care,atunci cănd este selectată comută în starea ON(-1).
COMBO
Casetă combinată.Casetă de text cu o listă derulantă. Ăn caseta de text se poate edita şi găseşte elementul în listă.
LIST
Casetă listă. Conţine o listă de valori al unui câmp din baza de date.
COMMAND
Buton de comandă ,folosit pentru a executa coduri de procedură editate în VBA.
IMAGE
Afişează o imagine statică.Nu poate fi editată în formular.

27. CONTROALE ŞI FUNCŢIILE LOR
INSTRUMENT NUME
FUNCŢIE
UNBOUND
OBJECT
FRAME
Obiect neasociat bazei de date care include un obiect OLE: orice obiect editat într-un program Microsoft Office.
BOUND
Obiect asociat bazei de date şi care conţine un obiect OLE : imagine,grafic,sunete,filme,etc.
PAGE
BREAK
Delimitator de pagină.Determină imprimanta să tracă la o nouă pagină.Nu este vizibil în formular.

28. CONTROALE ŞI FUNCŢIILE LOR
INSTRUMENT NUME
FUNCŢIE
TAB
CONTROL
Schimbător de pagină.Crează o serie de pagini care pot fi schimbate.Fiecare pagină conţine mai multe controale.Se utilizează pentru formulare prea încărcate.
SUBFORM/
SUBREPORT
Introduce în formular , sub formă de subformular sau raport ,un formular sau raport efectuat anterior.
LINE
Crează o linie dreaptă pe care o putem redimensiona şi muta.
RECTANGLE
Crează un dreptunghi pe care îl putem configura cu efecte speciale în moduri diferite.

29. TIPURI DE DATE DATE TIPUL DATELOR DESCRIERE ALFANUMERICE TEXT
Cel mult 255 caractere.Valoarea prestabilită la 50.
MEMO
Cel mult caractere. Nu poate fi cheie primară şi nu putem indexa după el.
NUMERICE
NUMBER
Sunt disponibile mai multe subtipuri.Se alege formatul dorit(nr.zecimale,etc.)
AUTONUMBER
Tip Long Integer ce se autoincrementează.Nu se poate modifica când există înregistrări.
YES/NO
Tip boolean:Yes=-1,No=0.Nu poate fi cheie dar poate fi indexat.

30. TIPURI DE DATE DATE TIPUL DATELOR DESCRIERE NUMERICE CURENCY
Format special,fix ,cu patru zecimale,proiectat să excludă erorile de rotunjire în calcule financiare.
DATE CALENDARISTICE
DATE/TIME
Data calendaristică şi ora sunt stocate într-un format special fix.Se selectează formatul dorit.
OBIECTE MARI
OBJECT OLE
Include elemente grafice,fişiere cu semnale audio şi alte tipuri de date create de o aplicaţie OLE server.Nu poate fi cheie şi nici index.
ADRESE INTERNET
HYPERLINK
Adresă a unei pagini Web.Formată din trei părţi: textul afişat,adresa şi subadresa.
INFORMAŢII LEGATE
LOOKUP WIZARD
Crează cîmpuri care permit utilizatorului să aleagă valori din cadrul altor tabele sau dintr-o listă de valori.

31. SUBTIPURI DE DATE NUMERICE
MĂRIMEA CĂMPULUI
ZECIMALE
INTERVALUL VALORIC
OCTEŢI
BYTE
DE LA 0 LA 256 1
INTEGER
DE LA LA 2
LONG INTEGER
DE LA LA 4
SINGLE 7
DE LA – 3,4*1038 LA + 3,4*1038
DOUBLE 15
DE LA - 1,797*10308 LA ,797*10308 8
REPLICATION ID
IDENTIFICATOR GLOBAL UNIC 16
DECIMAL
DE LA LA

32. SETĂRI CARACTERISTICE CÂMPULUI
FORMAT- permite alegerea unor formate prestabilite sau crearea unui format personalizat pentru tipul de dată ales.
DECIMAL PLACES -stabileşte numărul de zecimale între 0-15.
INPUT MASK -se aplică tipului text şi dată calendaristică un format personalizat de afişare. Ex.Tel.(0262)
CAPTION -nume atribuit cîmpului la vizualizare(diferit de cel intern,deja atribuit).
DEFAULT VALUE -valoarea inclusă implicit ,înainte de actualizarea câmpului(când majoritatea valorilor vor fi aceasta.)

33. SETĂRI CARACTERISTICE CÂMPULUI
VALIDATION RULE - regula de validare testată pe baza criteriului definit sub forma unei expresii. Acestea folosesc:
Operatori: = ,- ,*, /, Mod ,< ,> ,≤ ,≥ ,AND,OR ,BETWEEN ,IN ,IS NULL.
Indentificatori: ]n paranteze drepte [ ].
Funcţii.
Constante.
VALIDATION TEXT -mesajul care apare în cazul nerespectării regulii de validare.
REQUIRED -se stabileşte la yes dacă este strict necesară completarea acestui câmp.
INDEXED - se alege opţiunea pentru un index neduplicat (primar) sau duplicat . Câmpul indexat este util în operaţiile de căutare în baza de date.

34. INTEROGĂRILE ÎN ACCESS
Interogarea bazei de date înseamnă regăsirea şi extragerea datelor stocate în aceasta , într-un mod util scopului urmărit.
Rezultatul unei interogări reprezintă o foaie de răspuns dinamic, numită Dynaset, care nu mai există fizic după închiderea interogării.
Crearea Query se poate în următoarele moduri:
Crearea pas cu pas în modul Design view (fereastră de proiectare)
Utilizând instrumentul Wizard
Exprimarea cererii în limbaj SQL
Crearea unui filtru şi salvarea acestuia ca cerere de interogare.

35. TIPURI DE INTEROGĂRI
Interogări de tip Select care afişează datele din mai multe tabele şi nu permite actualizarea datelor.
Constituie o sursă de date pentru un raport sau formular.
Interogări de tip Crosstab pentru sintetizarea datelor sub forma unei foi de calcul de tip Excel.
Interogări de tip Parameter care folosesc aceeaşi interogare de mai multe ori cu parametrii diferiţi.

36. TIPURI DE INTEROGĂRI
Interogări de tip Action , acestea având efect asupra datelor din baza de date:
Interogări de tip Append –permit adăugarea de noi înregistrări într-o tabelă existentă.
Interogări de tip Delete –permit ştergerea unor înregistrări dintr-o tabelă pe seama unor criterii.
Interogare de tip Make Table -creerea de noi tabele pe baza celor existente.
Interogare de tip Update –modificarea(actualizarea) datelor existente fără crearea de noi înregistrări sau tabele.

37. CREAREA INTEROGĂRILOR
Paşii creării unei interogări sunt:
Alegerea tipului de interogare;
Alegerea tabelelor / interogărilor care vor constitui sursa de date a interogării (în partea superioară a ferestrei de lucru);
Selectarea câmpurilor (mutarea prin glisare în grila de proiectare numită grilă QBE adică Query By Exemples – în partea inferioară a ferestrei de lucru) şi eventual stabilirea unor criterii de selecţie.
Ordonarea datelor (Sort) crescător / descrescător. Dacă există mai multe câmpuri ordonate se aplică ordonarea începând din stânga.

38. CREAREA INTEROGĂRILOR
Crearea unor câmpuri calculate:
Se selectează coloana şi se accesează comanda de meniu Totals ()
Se selectează Expresion în linia de Totals
În linia Field se introduce expresia sub forma:
Nume rezultat : [Câmp1] operator aritmetic [Câmp2]
Realizarea unor operaţii de calcul asupra tuturor înregistrărilor :
În linia Totals , unde apare Group By ,se alege tipul de operaţie dorit

39. OPERAŢII PREDEFINITE DE ACCESS
OPERAŢIA
FUNCŢIA
TIP CÂMP
SUM
Suma valorilor unui câmp
Numeric, Autonumber , Data, Logic
AVG
Media aritmetică
MIN
Valoarea minimă
Numeric, Autonumber , Data, Logic, Text
MAX
Valoarea maximă
Numeric, Autonumber , Data, Logic,Text

40. OPERAŢII PREDEFINITE DE ACCESS
OPERAŢIA
FUNCŢIA
TIP CÂMP
COUNT
Numărul de valori dintr-un câmp
Toate tipurile
STDEV
Varianţa valorilor unui câmp
Numeric, Autonumber ,Data,Logic
FIRST
Prima valoare din câmp
LAST
Ultima valoare din câmp

41. CÂMPURI SELECTATE SAU CALCULATE
TIP DE INTEROGARE
CÂMPURI SELECTATE SAU CALCULATE
SURSA DE DATE
EVENTUALE OPERAŢII ASUPRA CÂMPURILOR
MOD DE SORTARE
AFIŞAREA SAU NU ÎN DYNASET
APARE ÎN REZULTATUL INTEROGĂRII
CRITERII DE SELECŢIE

42. INTEROGARE DE SELECŢIE ÎN LIMBAJ SQL
LISTA DE CÂMPURI SELECTATE
TABELA / TABELELE DIN CARE PROVIN CÂMPURILE
CONDIŢIE DE SELECŢIE
GRUPAREA SELECŢIEI DUPĂ ANUMITE CÂMPURI

43. INTEROGARE DE TIP CROSSTAB
Sunt interogări care au ca rezultat o reprezentare tabelară a datelor identică cu cea din Excel.
Este utilă atunci cănd se doreşte o centralizare a datelor , de exemplu numărarea înregistrărilor unei grupe de date , însumarea unor date pe grupe sau după anumite criterii.
Schema unei astfel de interogări este:
Câmp coloană - apare ca nume de câmp
Câmpuri rând –apar ca înregistrări
Câmp calculat – apare ca valoare calculată a înregistrărilor.

44. INTEROGARE DE TIP CROSSTAB
TITLU DE COLOANĂ
CRITERIU CARE NU APARE ÎN TABELĂ
CÂMP CALCULAT
ÎNREGISTRARE

45. INTEROGARE SIMPLĂ SELECT [domeniu] listă_selecţie
FROM nume_tabelă1, nume_tabelă2,..
[WHERE criteriul_de selecţie
[ORDER BY câmpuri_criteriu [ASC/DESC]];
domeniu: ALL, DISTINCT, DISTINCTROW
SELECT INTRARE_EL.nume, INTRARE_EL.pren, INTRARE_EL.datan, INTRARE_EL.adresa, DATE_EX.media_ex
FROM INTRARE_EL INNER JOIN DATE_EX ON INTRARE_EL.nrinr = DATE_EX.nrinr
WHERE (((DATE_EX.rezultat)=True))
ORDER BY DATE_EX.media_ex DESC;

46. INTEROGĂRI CU CÂMPURI CALCULATE
Interogare de tip Select utilizată pentru crearea unor cămpuri calculate şi având şi un parametru :
SELECT [domeniu] [funcţie_agregat (nume_câmp) AS alias, ...]
FROM nume_tabelă1, nume_tabelă2, ...
GROUP BY câmp_de_grupare
[HAVING criteriul_de_grupare]
[ORDER BY câmpuri_criteriu [ASC/DESC]];
Exemplu :
SELECT Count(carti.cod_c) AS CountOfcod_c, carti.autor, carti.titlu, carti.an_ap
FROM carti
GROUP BY carti.autor, carti.titlu, carti.an_ap
HAVING (((carti.autor)=["AUTOR:"]));

47. INTEROGARE DE TIP CROSSTAB
Interogare de tip Crosstabe:
TRANSFORM funcţie_agregat(câmp) AS alias
SELECT [ALL/DISTINCT/DISTINCTROW] nume_câmp
FROM nume_tabelă1, nume_tabelă2, ...
GROUP BY nume_câmp
PIVOT nume_câmp ;
Exemplu:
TRANSFORM Sum(cit_tot.nr) AS SumOfnr1
SELECT cit_tot.luna AS Expr1
FROM cit_tot
GROUP BY cit_tot.luna
PIVOT cit_tot.varsta ;

48. INTEROGARE DE COMBINARE
Interogare de tip Union :
SELECT listă_câmpuri FROM tabela1
UNION SELECT listă_câmpuri FROM tabela2
[GROUP BY câmp_de_grupare]
[HAVING criteriu_de_grupare]
UNION SELECT listă_câmpuri FROM tabela3
...
[ORDER BY câmp_de_sortare];
Exemplu :
SELECT distinct fmasc.luna, fmasc.nr, fmasc.sex
FROM fmasc
UNION select distinct ffem.luna,ffem.nr,ffem.sex
FROM ffem;
UNION select distinct imp_luna.luna , imp_luna.nr , imp_luna.total from imp_luna ;

49. CREARE DE TABEL PRIN INTEROGARE
Interogare de tip Make Table:
SELECT [domeniu] câmp1, câmp2, ...
INTO tabela_nouă
FROM tabela_sursă
[WHERE criteriul_de_adăugare];
Exemplu:
SELECT ALL INTRARE_EL.nume, INTRARE_EL.pren, INTRARE_EL.datan, INTRARE_EL.adresa, DATE_EX.media_ex, INTRARE_EL.sex
INTO ADM_2005
FROM INTRARE_EL INNER JOIN DATE_EX ON INTRARE_EL.nrinr = DATE_EX.nrinr
WHERE (((DATE_EX.rezultat)=True))
ORDER BY DATE_EX.media_ex DESC ;

50. INTEROGARE DE ADĂUGARE
Interogare de tip Append:
INSERT INTO tabelă_destinaţie (câmp1, câmp2, ...)
SELECT [domeniu] câmp, câmp, ...
FROM tabelă_sursă
WHERE criteriul_de_adăgare;
Exemplu:
INSERT INTO DATE_EL ( nume, pren, datan, adresa, anul )
SELECT INTRARE_EL.nume, INTRARE_EL.pren, INTRARE_EL.datan, INTRARE_EL.adresa, DATE_EX.anul
FROM INTRARE_EL INNER JOIN DATE_EX ON INTRARE_EL.nrinr = DATE_EX.nrinr
WHERE (((DATE_EX.rezultat)=True))
ORDER BY DATE_EX.media_ex DESC ;

51. INTEROGARE DE ACTUALIZARE
Interogare de tip Update :
UPDATE nume_tabelă
SET nume_câmp1=valoare1, nume_câmp2=valoare2, ...
[WHERE criteriu_de_actualizare];
Exemplu :
UPDATE MARFURI
SET categ=“detergent”, um=“cutie”
WHERE categ=“detergenti” AND um=“cutii”;

52. INTEROGARE DE ŞTERGERE
Interogare de tip Delete:
DELETE *
FROM nume_tabelă
[WHERE criteriu_de_ştergere];
Exemplu:
DELETE INTRARE_EL.*, [an_prec] AS Expr1
FROM INTRARE_EL
WHERE ((([an_prec])=Year(Date())-1)) ;

53. INTEROGARE PARAMETRIZATĂ
Interogare de tip Parameter:
PARAMETERS listă_câmpuri_parametru
SELECT DISTINCTROW nume_câmp1, nume_câmp2, ...
FROM nume_tabelă
[WHERE condiţie_parametru]
[ORDER BY nume_câmp ASC/DESC];
Exemplu :
PARAMETERS [PUNCTAJ PESTE] Short;
SELECT date_olimp.nume, date_olimp.clasa, date_olimp.total_p
FROM date_olimp
WHERE (((date_olimp.total_p)<=[PUNCTAJ PESTE]))
ORDER BY date_olimp.total_p DESC;

54. DESCHIDEREA WIZARD-ului PENTRU CREARE DE RAPOARTE
ALEGEREA INTEROGĂRII CARE SERVEŞTE CA SURSĂ DE DATE
UTILITARUL WIZARD

55. ALEGEREA SURSEI DE DATE
ALEGEREA CÂMPURILOR CU DATELE DORITE
INTEROGAREA SELECTATĂ

56. PRECIZAREA MODULUI DE VIZUALIZARE
SE DOREŞTE GRUPAREA DUPĂ CÂMPUL ANUL
PRECIZAREA MODULUI DE VIZUALIZARE

57. MODUL DE SORTARE A DATELOR
GRUPĂRI ŞI SORTĂRI
MODUL DE SORTARE A DATELOR
NIVELUL DE GRUPARE

58. SORTARE ŞI TOTALIZĂRI DE RAPORT
SORTARE DESCRESCÎTOARE PRIN CLIC PE BUTONUL ASCENDING
CENTRALIZĂRI ÎN SUBSOLUL RAPORTULUI

59. MODUL DE PREZENTARE ÎN CADRUL PAGINII
ALEGEREA AUTOFORMATULUI PERSONALIZAT ANTERIOR
MOD DE ARANJARE ÎN PAGINĂ

60. VIZUALIZARE ÎN MOD DE PROIECTARE
TITLUL RAPORTULUI
TITLUL RAPORTULUI
VIZUALIZARE NORMALĂ
VIZUALIZARE ÎN MOD DE PROIECTARE

61. PEGINA REZULTATĂ FĂRĂ AJUSTARE

62. RAPORTUL PRELUCRAT PAG.1

63. RAPORTUL PRELUCRAT PAG.2

64. MODULE. NOŢIUNI GENERALE
Limbajul Visual Basic este instrumentul de programare pentru aplicaţiile informatice dezvoltate cu ajutorul Microsoft Office
Limbajul VBA este limbaj orientat pe obiecte şi evenimente.
Obiectele Access sunt caracterizate prin metode şi proprietăţi.
Metoda acţionează asupra stării obiectului.
Proprietatea indică starea obiectului.
Exemplu: Obiect.Visible = True

65. ACCESAREA OBIECTELOR ACCESS
Nume obiect access![Nume obiect].Proprietate
Parantezele sunt necesare dacă numele conţine spaţii
Nume obiect access(“Nume obiect”).Metodă
Exemplu:
Forms![formular elevi]![cod elev].SetFocus
Forms![formular elevi]![Buton iesire].Enabled=True
Me.rezultat.Value= “-1” – unde Me reprezintă formularul aflat pe ecran şi în care avem controlul de tip ChekBox cu numele rezultat a cărei valoare o setăm cu adevărat ( “-1” ).

66. AFIŞARE ŞI INTRODUCERE DATELOR
InputBox(Mesaj,Titlu,Val_implicit,X,Y,Fişier Help,Context) –afişează o casetă de dialog pentru introducere de date.
Mesaj-şir de caractere(max.1024) cu trecerea la alt rând prin Chr(13).
Titlu – şir de caractere care reprezintă titlul casetei
Val_implicită – spaţiul pentru introducerea datei
X – coordonata x raportată la marginea stânga sus
Y - coordonata y raportată la marginea stânga sus
Fişier Help –şir de caractere care indică numele fişierului
Context – număr care indică locul fişierului.

67. AFIŞARE ŞI INTRODUCERE DATELOR
MsgBox (mesaj, butoane, titlu, fişier Help, context)
Butoane:
vbOkOnly  0
vbOkCancel  1
vbAbortRetryIgnor2
vbYesNoCancel  3
vbYesNo  4
vbRetryCancel  5
vbCritical  16 afişează Ä
vbQuestion  32
vbExclamation  48
vbInformation  64  ? !

68. MODULE
Modulele sunt obiecte din Access care permit scrierea de rutine în limbaj VBA Visual Basic pentru Access.
Modulele sunt formate din :
Declaraţii de variabile
Tipuri de date utilizator
Proceduri
Funcţii
Tipurile de date sunt:
Date standard
Date definite de utilizator

69. TIPURI DE DATE STANDARD
TIP DE DATĂ
CARACTERISTICI
DOUBLE
CU VIRGULĂ MOBILĂ PE 64 BIŢI
SINGLE
CU VIRGULĂ MOBILĂ PE 32 BIŢI
CURRENCY
CU PATRU ZECIMALE PE 64 BIŢI
BYTE
NUMERE NATURALE PE 8 BIŢI
INTEGER
NUMERE ÎNTREGI PE 16 BIŢI
LONG
NUMERE ÎNTREGI PE 32 BIŢI
BOOLEAN
LOGICE: TRUE (“-1”) ŞI FALSE (“0”)
DATE
TIP DATĂ CALENDARISTICĂ ( ÎNTRE #)
STRING
TIP CARACTER (ÎNTRE “ ”)
VARIANT
TIP GENERIC – CARACTER GENERAL
OBJECT
REFERĂ UN OBIECT ŞI ESTE PRECEDAT DE SET

70. DECLARAREA VARIABELOR
VARIABILE GLOBALE –valabile în toate modulele :
PUBLIC variabila As tip_variabilă
GLOBAL variabila As tip_variabilă
VARIABILE LOCALE –valabile doar în modulul în care au fost definite :
DIM variabila As tip_dată
PRIVATE variabila As tip_dată
SET variabila_obiect = expresie_obiect
VARIABILE DINAMICE:
DE TIP VECTOR : Dim var_vector(10) As tip_dată
DE TIP MATRICE :Dim var_matrice(10,10) As tip_dată

71. DATE DEFINITE DE UTILIZATOR
Cuprinde date de tipuri diferite:
[PRIVATE ]/ [PUBLIC] TYPE nume_tip_dată
Element1 As tip_dată
Element2 As tip_dată
Element3 As tip_dată
......
Elementn As tip_dată
END TYPE
Accesul la o astfel de dată se poate face global sau perticular: nume_tip_dată.Element1

72. OPERATORI MATEMATICI VBA
OPERAŢIA REALIZATĂ ^
RIDICARE LA PUTERE +
ADUNARE -
SCĂDERE *
ÎNMULŢIRE /
ÎMPĂRŢIRE \
CÂTUL ÎMPĂRŢIRII
MOD
RESTUL ÎMPĂRŢIRII
&
CONCATENAREA(LIPIREA) A DOUĂ EXPRESII CU TRANSFORMAREA ACESTUIA ÎNTR-UN ŞIR DE CARACTERE (STRING)

73. OPERATORII DE COMPARARE VBA
CARACTERE UTILIZATE LA CĂUTAREA UNEI ÎNREGISTRĂRI
OPERATOR
EXPLICAŢIE =
EGALITATE
>
MAI MARE
<
MAI MIC
>=
MAI MARE SAU EGAL
<=
MAI MIC SAU EGAL
<>
DIFERIT
LIKE
COMPARARE A DOUĂ ŞIRURI IS
COMPARĂ DOUĂ VARIABILE CE REFERĂ OBIECTE
CARACTER
EXPLICAŢIE *
ZERO SAU MAI MULTE CARACTERE ?
UN CARACTER #
O CIFRĂ
[ listă caractere ]
UN CARACTER DIN LISTĂ
[ ! listă caractere ]
UN CARACTER CARE NU EXISTĂ ÎN LISTĂ

74. PROCEDURI ŞI FUNCŢII Sub Procedura2 (Pf1,Pf2,Pf3) Sub Procedura1()
End Sub
Function Funcţia1(Pf1,Pf2, Pf3) As tip_rezultat
Funcţia1=expresie
End Function
Sub Procedura1()
Call Procedura2(P1,P2,P3)
Call Procedura2(P11,P12,P13)
Var_1=Funcţia1(Pa1,Pa2,Pa3)
Var_2=Funcţia1(Pa11,Pa12,Pa13)
......
End Sub
PARAMETRII ACTUALI
PARAMETRII FORMALI

75. PROCEDURI ŞI FUNCŢII
Dacă procedura sau funcţia există în alt modul sau sunt mai multe cu acelaşi nume ,apelul se face prin precizarea modulului din care face parte:
Call nume_modul.nume_procedură [(val_param1,val_param2)]
Variabila = nume_modul.nume_funcţie [(val_param1,val_param2)]
Notă: Testarea unei proceduri/funcţii cu parametrii, se creează o altă procedură fără prametrii şi se apelează cea dintâi.
Testarea unei proceduri/funcţii fără parametrii se face cu comanda Run , Run Sub/User Form din meniul principal.

76. EXEMPLE DE PROCEDURI/FUNCŢII ŞI APELAREA LOR
Sub afisez_msg (mesaj As String)
‘ mesajul este parametrizat prin “mesaj”
SysCmd acSysCmdSetStatus , mesaj
End Sub
Sub test_msg()
Call afisez_msg (“mesajul în bara de stare”)
End Sub
APELUL FUNCŢIEI
DEFINITE
Function Versiune()
Versiune = SysCmd(acSysCmdAccessVer)
End Function
Sub test()
MsgBox Versiune
End Sub

77. FUNCŢII ACCESS Abs(expr_numerică)-valoarea absolută
Asc(şir_caractere)-codul ascii a primului caracter
Chr(cod_caracter)–caracterul
Int(expr_numerică)-partea întreagă a numărului
Exp(expr_numerică)-e la puterea expr_numerică
Log(expr_numerică)-logaritmul natural
Cos(expr_numerică)-cosinusul expresiei
Date()-data curentă
Day(dată)-numărul zilei din lună
Month(dată)-numărul lunii din an
Year(dată)-anul datei
Time()-oră:minute:secunde
Hour(expr_timp)-ora
Minute(expr_timp)-minute
Second(expr_timp)-secunde

78. FUNCŢII ACCESS IsNull(expr) -true/false IsDate(expr) –true/false
IsEmpty(expr) –true/false
CStr(expr) –conversie în String
CSng(expr) –conversie în Single
Cdate(expr) –conversie în Date
Cbool(expr) –conversie în Boolean
Len(şir_caractere)-numărul de caractere din şir
Space(număr)-număr de spaţii
Str(expr_numerică)-conversie în caractere
Val(şir caracter)-conversie în număr
Mid(şir,poziţie,[nr_caractere])- extrage şir, de lungime ,din poziţia

79. STRUCTURI FUNDAMENTALE DE PROGRAMARE
STRUCTURI ALTERNATIVE :
Instrucţiunea IF:
IF condiţie THEN
instrucţiuniA
ELSE
Instrucţiuni B
END IF
IF NOT (condiţie) THEN
Insrtucţiuni
Instrucţiunea SELECT CASE
SELECT CASE expr_selector
CASE listă_expr1
Instrucţiuni1
CASE listă_expr2
Instrucţiuni2
CASE ELSE
Istrucţiuni3
END CASE

80. STRUCTURI FUNDAMENTALE DE PROGRAMARE
Funcţia IIF:
valoare=IIF(expr_test ; valoare returnată pentru cazul adevărat al expresiei de testare ; valoare returnată pentru cazul fals al expresiei de testare)
Obs. În loc de valoare returnată pot fi incluse alte funcţii care să returneze valoarea sau să execute o acţiune!
STRUCTURI REPETITIVE :
Instrucţiunea WHILE...WEND:
WHILE condiţie_adevărată
Instrucţiuni
WEND
Instrucţiunea DO.....LOOP UNTIL: DO
LOOP UNTIL condiţie_falsă

81. STRUCTURI REPETITIVE Instrucţiunea DO WHILE ..... LOOP:
DO WHILE condiţie_adevăr
Instrucţiuni
LOOP
Instrucţiunea DO UNTIL LOOP:
DO UNTIL condiţie_falsă
Instrucţiunea FOR ....NEXT:
FOR contor=val_iniţială TO val_finală
Secvenţă_instrucţiuni
[EXIT FOR]
Secvenţă instrucţiuni
NEXT contor
Instrucţiunea FOR EACH...NEXT:
FOR EACH variabilă IN colecţie
Secventă instrucţiuni
NEXT variabilă

83. COMENZI MACRO
Alături de codurile VBA ,comenzile macro asigură automatizarea aplicaţiilor Access.
Comenzile macro permit automatizarea diverselor evenimente, fără ca realizatorul aplicaţiei să cunoască un limbaj de programare.
În cadrul comenzilor macro pot fi incluse un număr mare de acţiuni a căror derulare poate fi condiţionată de anumite valori afişate în formulare sau rapoarte.

84. TIPURI DE ACŢIUNI ÎN MACRO-COMENZI
Deschiderea / închiderea diferitelor meniuri de Access.
Afişarea de mesaje de atenţionare sau chiar sunete de atenţionare.
Ştergerea, redenumirea , copierea sau salvarea diferitelor obiecte ale aplicaţiei.
Comunicarea cu alte produse software(Word,Excel,etc.).
Deschiderea / închiderea de tabele, interogări, formulare sau rapoarte.
Vizualizarea sau tipărirea rapoartelor.
Rularea cererilor de tip acţiune.
Efectuarea condiţională a anumitor acţiuni.
Căutarea anumitor date în tabele.

85. CREAREA UNUI BUTON DE NAVIGARE ÎNTRE ÎNREGISTRĂRI
CASETE PE CARE LE OFERĂ WIZARDUL ACCESS PENTRU CREAREA BUTONULUI

86. CREAREA UNUI BUTON DE NAVIGARE ÎNTRE ÎNREGISTRĂRI
BUTONUL REZULTAT PE FORMULAR.
NUMELE BUTONULUI ÎNREGISTRAT ÎN BAZA DE DATE A APLICAŢIEI ACCESS

87. PROCEDURA ATAŞATĂ EVENIMENTULUI SCRISĂ DE ACCESS
PROCEDURA SCRISĂ DE SGBD ACCESS PENTRU FUNCŢIONAREA BUTONULUI

88. Macrocomanda care apelează funcţia IsLoaded() de închiderea a formularului
Tipul acţiunii
Condiţia aplicării acţiunii
Tipul obiectului căruia îi este aplicată acţiunea
Numele obiectului specificat mai sus

89. Procedură ataşată butonului de deschidere a unui formular
Apelează macrocomanda “cautare” , de închidere a formularului cu acelaşi nume , înainte de deschiderea formularului “FURNIZORI”

90. CREAREA UNEI PAGINI WEB
Acest lucru este necesar fie pentru a utiliza baza de date în reţea, astfel încât fiecare utilizator să poată accesa în mod citire sau editare diferite date din aceasta, fie pentru a informa prin reţeaua Internet asupra unor resurse din baza de date a firmei respective.
Deşi pare un lucru greu, “vrăjitorul” te ajută, iar dacă ai şi noţiuni de HTML poţi să faci modificări direct în sursa paginii.
Oricum, în principiu nu este mai greu decât să realizezi un raport pe baza unei interogări în modul Wizard!

91. MODURI DE CREAREA PAGINII WEB
Crearea unei pagini Web în modul Design (introduceţi fiecare dată singur ).
Crearea unei pagini Web în modul Wizard (exact ca în cazul formularelor, se crează pe baza unei interogări sau a unei tabele).
Editarea unei pagini Web deja existentă.
Eu vă recomand să utilizaţi varianta Wizard şi să respectaţi regulile învăţate la crearea rapoartelor.