1. Depresia- factor de risc pentru cancerele mediate hormonal
Dr. Danut Elena-Sarina

2. INTRODUCERE
Depresia, tulburarea psihică caracterizată prin stare de spirit extrem de scăzută si lipsa interesului pentru activitățile de zi cu zi, este asociată cu modificări biologice ce include niveluri crescute de cortizon și absența răspunsului normal de suprimare a cortizonului.
Este asociată cu o morbiditate substanțială, nu numai din cazul dizabilității asociate cu simptomele , ci și din cauza asocierii cu alte boli cronice care au o componentă inflamatorie, cum ar fi AVC-ul , bolile cardiovasculare, diabetul zaharat, fibromialgia, cancerul.
Studiile recente vorbesc despre cancer, ca și o consecință a depresiei, iar cancerele mediate hormonal ar fi cele mai frecvente, de exemplu: cancerul de prostată, cancerul mamar, cancerul de col uterin.

3. Legătura dintre depresie și cancer, din punct de vedere biologic, nu a fost complet elucidată, deși există mai multe ipoteze legate de substanțe eliberate atât de celulele canceroase, cât și de celulele sistemului imunitar la locul invaziei neoplazice. Astfel, se speculează că stările depresive pot crește riscul de dezvoltare a cancerului sau alimentarea evoluției unuia deja existent. Ipotezele se referă la legături imunologice și nervos centrale. Activarea imună și inflamația persistentă din neoplazii conduce la eliberarea ăn plasmă a unor substanțe ce poartă numele de citokine proinflamatrii care, experimental, s-a dovedit că pot genera depresie prin interferarea cu axa hipotalamo-hipofizo- corticosuprarenaliană pe care o dereglează, metabolismul adrenalinei și a noradrenalinei și activitatea sistemului limbic.

4. În efortul de a examina relația dintre depresie și cancer, s-au folosit datele dintru-un studiu corean de prevenire a cancerului. Această cohortă include peste de participanți ceea ce ne permite analiza în funcție de sex și de tipul de cancer specific.
KCPS este un studiu de cohortă realizat pe muncitori sud- coreeni și persoane aflate în întreținerea acestora. Participanții eligibili au fost asigurați de către Serviciul de Asigurări Medicale bienale în cursul anilor
S-au inclus în studiul indivizi ( bărbați și femei) cu vârste cuprinse între 30 și 64 ani care au participar la evluarea medicală susținută o data la doi ani, în și 1994 , evaluare ce a inclus și un chestionar de evaluare a depresiei. Acest chestionar a fost completat de participanți. Din aceștia s-au exclus 3,1% din cauza lipsei unor iformații și 2594 din cauza unui istoric al unei forme de cancer.
Eșantionul final a cuprins participanți, din care bărbați și femei.

5. Constatarea depresiei
A fost elaborat un scurt chestionar pentru a evalua depresia în funcție de criteriile de diagnostic ale Episodului depresiv major din DSM IV.
Subiecții studiului au răspuns prin DA sau NU la 9 întrebări ce urmăreau anumite simptome.
Depresia majoră a fost susținută de 2 răspunsuri pozitive la unul dintre simpomele ,, stare depresivă” sau ,, pierderea interesului” plus răsăunsuri pozitive la 5/9 alte alemente.
Depresia minoră a fost notată dacă pacientul a avut un răspuns pozitiv la primele două elemente și mai puțin de 5 simptome din celelalte elemente.
Validitatea chestionarului a fost eaminată prin raportarea datelor la comportamente corelate cu depresia și prin apariția spitalizărilor ulterioare la cei cu scor de depresie.
Pentru o analiză suplimentară s-a împărțit depresia majoră și cea minoră în 4 categorii: depresia majoră a fost împărțită în depresie severă și moderată, iar cea minoră în depresie usoară și foarte ușoară.

6. CONSTATAREA CANCERULUI
Incidența cancerului a fost evaluată din datele nationale de cancer și înregistrările spitalizării din cererile de asigurare medicală.
Clasificarea Internațională a Bolilor, revizia a X-a a fost folosită pentru a stabili incidența și localizarea cancerului astfel:
C50 Cancer de sân
C53 Cancer cervical
C54 Cancer de corp uterin
C56 Cancer ovarian
C61 Cancer de prostată
Perioada de urmarire a fost 1992 – decembrie 2012.

7. Variabilele raportate:
Covariabilele au fost adunate de la evaluarea medicală bienală oferită de Corporația coreana de asigurari medicale.
Variabilele raportate:
Categorii de vârste
Starea civilă
Statutul de fumător
Consumul de alcool
Efectuarea de exercitii fizice regulate
Antecedente familiale de cancer
Starea socio-economică
Examinările fizice și de laborator au folosit pentru calcularea:
IMC-ului
colesterolului total
glicemiei
tensiunii arteriale.

8. Analiza statistică
Pentru a efectua efectele independente ale statusului depresiv s-a ținut cont de toate covariabilele prezentate anterior și de indicii biologici.
Participanții cu depresie majoră și minoră au fost comparați cu participanții fără depresie și participanții cu depresie cronică au fost comparați cu cei care nu au prezentat simprome depresive la nici una din evaluari (1992 și 1994).
Analiza statistică s-a efectuat cu ajutorul SAS (Software statistic versiunea 9.2) și a determinat p>0,05.
Populația a avut vârste cuprinse între 30 și 64 de ani, iar bărbații implicați au reprezentat un număr de 5 ori mai mare decât femeile.

9. Bărbați depresie severă
Populația a avut vârste cuprinse între 30 și 64 de ani, iar bărbații implicați au reprezentat un număr de 5 ori mai mare decât femeile.
Bărbați depresie severă
Femei depresie severă
7,4%
10,2%
Majoritatea bărbaților erau căsătoriți , în timp ce majoritatea femeilor erau singure.
Atât fumatul cât și consumul de alcool a fost întâlnit mai frecvent la bărbați.

10. Din totalul bărbaților care au participat la ambele examinări prin chestionar, 3,3% au prezentat depresie cronică.
458836
3,3%
Din totalul femeilor prezente la ambele evaluari ale depresiei , 4,5% au prezentat depresie cronică.
87678
4,5%
Persoanele cu depresie cronică au reprezentat cea mai mare parte din grupul celor necăsătoriți sau din grupul celor niciodată căsătoriți, din grupul fumatorilor și al celor ce consumau alcool în mod frecvent și din grupul celor care nu faceau exerciții fizice în mod frecvent.

11. Depresia și incidența ulterioară a cancerului
Cancerul la bărbați a fost semnificativ asociat cu depresia majoră și minoră comparativ cu persoanele care nu au prezentat depresie.
În contrast, cancerul la femei a fost invers proporțional cu depresia majoră li cea minoră.
Rezultatele urmăririi pe parcursul a 20 de ani.

13. Discuții
Morbiditatea globală legată de cancer a fost asociată pozitiv cu depresia la bărbați, în timp ce la femei s-a observat contrariul. În ceea ce privește cancerele mediate hormonal, depresia a fost asociată cu riscul crescut de cancer de prostată la bărbați și scaderea riscului de cancer de col uterin la femei. Pentru cancerul de sân , endometrial și cel ovarian nu s-a găsit o legătură cu depresia.
Puținele studii anterioare care au documentat asocieri pozitive între depresie și cancerul de prostată nu au atins semnificație clinică. Rezultatele acestui studiu care a folosit un eșantion de 260 de cazuti de cancer de prostată la pacienții cu depresie majoră, sunt primele care arată o asociere semnificativă.
Literatura privind efectul depresiei asupra cancerului de col uterin este foarte rară, cu toate acestea există alte studii în Danemarca care au demostrat ca depresia reprezintă un factor de protecție pentru acest tip de cancer. Rezultatele studiului corean arată că a scăzut în mod semnificativ incidența cancerului de col uterin la femeile depresive.
Cancerul de sân este unul din cee mai studiate subtipuri privind depresia ca și risc de apariție.Unele studii au aratat asocieri pozitive, altele nicio asociere, unele asocieri negative. Acest studiu, ca și altele realizate în Finlanda în 2005 care au utilizat un eșantion mare, nu a găsit nicio asociere.

14. Ipoteze pentru asocierea dintre depresie si cancer
O cale plauzibilă implica axa hipotalamo-hipofizo- corticosuprarenaliană. Există dovezi care susțin că, cortizonul, un hormon de stres, care este eliberat în plasmă atunci când stresul este perceput, ete asociat cu depresie. Pacienții cu depresie au niveluri crescute de cortizon în plasmă și afișează un răspuns aberant la testul de spresie cu dexametazonă. În același timp, cortizonul este, de asemenea, implicat ăn activarea căii de semnalizare care controlează și reglează ciclul celular.
Alterarea și reglarea în secreția de citokine este o altă cale posibilă prin care depresia poate fi asociată ulterior cu un cancer. De asemena, citokinele afectează axa hipotalamo-hipofizo-corticosuprarenaliană și monoaminele. În același timp, răspunsurile imune disfuncționale, inclusiv concentrațiile crescute de citokine TNF α și IL-6 sunt raportate la pacienții cu cancer.

15. Referințe
American Psychiatric Association. Diagnostic and Statistical Manual of Mental Disorders (DSM-IV0). 4th. American Psychiatric Association; Washington, DC: 1994.
Aro AR, De Koning HJ, Schreck M, Henriksson M, Anttila A, Pukkala E. Psychological risk factors of incidence of breast cancer: a prospective cohort study in Finland. Psychol. Med. 2005; 35(10):1515–1521. [PubMed: ]
Belmaker RH, Agam G. Major depressive disorder. N. Engl. J. Med. 2008; 358(1):55–68. [PubMed: ]
Bromet E, Andrade LH, Hwang I, Sampson NA, Alonso J, de Girolamo G, et al. Cross-national epidemiology of DSM-IV major depressive episode. BMC Med. 2011; 9:90. [PubMed: ]
Burke HM, Davis MC, Otte C, Mohr DC. Depression and cortisol responses to psychological stress: a meta-analysis. Psychoneuroendocrinology. 2005; 30(9):846–856. [PubMed: ]
Campayo A, de Jonge P, Roy JF, Saz P, de la Camara C, Quintanilla MA, et al. Depressive disorder and incident diabetes mellitus: the effect of characteristics of depression. Am. J. Psychiatry. 2010; 167(5):580–588. [PubMed: ]
Chang et al. Page 9
Carroll BJ, Iranmanesh A, Keenan DM, Cassidy F, Wilson WH, Veldhuis JD. Pathophysiology of hypercortisolism in depression: pituitary and adrenal responses to low glucocorticoid feedback. Acta Psychiatr. Scand. 2012; 125(6):478–491. [PubMed: ]
Chang HY, Shin YJ, Batty GD, Son DK, Yun YD, Jee SH, et al. Measuring depression in South Korea: validity and reliability of a brief questionnaire in the Korean Cancer Prevention Study. J. Affect Disord. 2013; 150:760–765. [PubMed: ]
Chang SM, Hahm BJ, Lee JY, Shin MS, Jeon HJ, Hong JP, et al. Cross-national difference in the prevalence of depression caused by the diagnostic threshold. J. Affect. Disord. 2008; 106(1-2):159–167. [PubMed: ]

16. Chen YH, Lin HC. Increased risk of cancer subsequent to severe depression–a nationwide population-based study. J. Affect Disord. 2011; 131(1-3):200– 206. [PubMed: ] Cho, MJ. The Epidemiological Survey of Mental Disorders in Korea. Ministry of Health and Welfare; Clarke P, Ebel C, Catotti DN, Stewart S. The psychosocial impact of human papillomavirus infection: implications for health care providers. Int. J. STD AIDS. 1996; 7(3):197–200. [PubMed: ] Dalton SO, Mellemkjaer L, Olsen JH, Mortensen PB, Johansen C. Depression and cancer risk: a register-based study of patients hospitalized with affective disorders, Denmark, 1969–1993. Am. J. Epidemiol. 2002; 155(12):1088–1095. [PubMed: ] Friberg S, Mattson S. On the growth rates of human malignant tumors: implications for medical decision making. J. Surg. Oncol. 1997; 65(4):284–297. [PubMed: ] Goshen I, Kreisel T, Ben-Menachem-Zidon O, Licht T, Weidenfeld J, Ben-Hur T, et al. Brain interleukin-1 mediates chronic stress-induced depression in mice via adrenocortical activation and hippocampal neurogenesis suppression. Mol. Psychiatry. 2008; 13(7):717–728. [PubMed: ] Graziottin A, Serafini A. HPV infection in women: psychosexual impact of genital warts and intraepithelial lesions. J. Sex. Med. 2009; 6(3):633–645. [PubMed: ] Gross AL, Gallo JJ, Eaton WW. Depression and cancer risk: 24 years of follow-up of the Baltimore Epidemiologic Catchment Area sample. Cancer Causes Control. 2010; 21(2):191–199. [PubMed: ] Jacobs JR, Bovasso GB. Early and chronic stress and their relation to breast cancer. Psychol. Med. 2000; 30(3):669–678. [PubMed: ] Johnson CY, Sharp L, Cotton SC, Harris CA, Gray NM, Little J. Human papillomavirus infection and anxiety: analyses in women with low-grade cervical cytological abnormalities unaware of their infection status. PLoS One. 2011; 6(6):e [PubMed: ] Kessler RC, Berglund P, Demler O, Jin R, Koretz D, Merikangas KR, et al. The epidemiology of major depressive disorder: results from the National Comorbidity Survey Replication (NCS-R). JAMA. 2003; 289(23):3095–3105. [PubMed: ] Liang JA, Sun LM, Muo CH, Sung FC, Chang SN, Kao CH. The analysis of depression and subsequent cancer risk in Taiwan. Cancer Epidemiol. Biomark. Prev. 2011; 20(3):473–475. Lippitz BE. Cytokine patterns in patients with cancer: a systematic review. Lancet Oncol. 2013; 14(6):e218–e228. [PubMed: ] Long N, Moore MA, Chen W, Gao CM, Lai MS, Mizoue T, et al. Cancer epidemiology and control in north-East Asia - past, present and future. Asian Pac. J. Cancer Prev. 2010; 11(Suppl 2):107–148. [PubMed: ] McGee R, Williams S, Elwood M. Depression and the development of cancer: a meta-analysis. Soc. Sci. Med. 1994; 38(1):187–192. [PubMed: ] Nicholson A, Kuper H, Hemingway H. Depression as an aetiologic and prognostic factor in coronary heart disease: a meta-analysis of 6362 events among 146,538 participants in 54 observational studies. Eur. Heart J. 2006; 27(23):2763–2774. [PubMed: ] Nyklicek I, Louwman WJ, Van Nierop PW, Wijnands CJ, Coebergh JW, Pop VJ. Depression and the lower risk for breast cancer development in middle-aged women: a prospective study. Psychol. Med. 2003; 33(6):1111–1117. [PubMed: ]

17. Oerlemans ME, van den Akker M, Schuurman AG, Kellen E, Buntinx F
Oerlemans ME, van den Akker M, Schuurman AG, Kellen E, Buntinx F. A meta-analysis on depression and subsequent cancer risk. Clin. Pract. Epidemiol. Ment. Health. 2007; 3:29. [PubMed: ] Pan A, Sun Q, Okereke OI, Rexrode KM, Hu FB. Depression and risk of stroke morbidity and mortality: a meta-analysis and systematic review. JAMA. 2011; 306(11):1241–1249. [PubMed: ] Penninx BW, Guralnik JM, Pahor M, Ferrucci L, Cerhan JR, Wallace RB, et al. Chronically depressed mood and cancer risk in older persons. J. Natl. Cancer Inst. 1998; 90(24):1888–1893. [PubMed: ] Possel P, Adams E, Valentine JC. Depression as a risk factor for breast cancer: investigating methodological limitations in the literature. Cancer Causes Control. 2012; 23(8):1223–1229. [PubMed: ] Spiegel D, Giese-Davis J. Depression and cancer: mechanisms and disease progression. Biol. Psychiatry. 2003; 54(3):269–282. [PubMed: ] Spitzer RL, Kroenke K, Williams JB. Validation and utility of a self-report version of PRIME-MD: the PHQ primary care study. Primary Care Evaluation of Mental Disorders. Patient Health Questionnaire. JAMA. 1999; 282(18):1737–1744. [PubMed: ] Van Houdenhove B, Kempke S, Luyten P. Psychiatric aspects of chronic fatigue syndrome and fibromyalgia. Curr. Psychiatry Rep. 2010; 12(3):208–214. [PubMed: ] Walboomers JM, Jacobs MV, Manos MM, Bosch FX, Kummer JA, Shah KV, et al. Human papillomavirus is a necessary cause of invasive cervical cancer worldwide. J. Pathol. 1999; 189(1):12–19. [PubMed: ] World Health Organization. The Global Burden of Disease: 2004 Update. World Health Organization; Geneva: Zonderman AB, Costa PT Jr. McCrae RR. Depression as a risk for cancer morbidity and mortality in a nationally representative sample. JAMA. 1989; 262(9):1191–1195. [PubMed: ]

18. ,,Nimic în lumea asta nu ne poate distruge, dar ne putem distruge singuri tânjind mereu după lucrurile pe care nu le mai avem - şi gândindu-ne tot timpul la ele”
Pe aripile vântului de Margaret Mitchell