1. individuală şi colectivă
Asupra unor metode specifice noilor tehnologii de comunicare şi performanţă -
individuală şi colectivă
DANIELA GRAMA - Colegiul Naţional “Fraţii Buzeşti”, Craiova
MIHAELA MIOARA MIREA - Grupul Şcolar ”Horia Vintilă”, Segarcea
ION IANCU - Universitatea din Craiova, Facultatea de Matematică şi Informatică
MIHAI GABROVEANU - Universitatea din Craiova, Facultatea de Matematică şi Informatică

2. Abstract: "Do not be afraid of computers
Abstract: "Do not be afraid of computers. I fear lack of them " - said Isaac Asimov. We live in an era of computers and Internet. Life would be much more difficult if it is not impossible without them. Modes of teaching and learning have undergone a revolution in recent years. Many universities and educational institutions offer online courses for students. E-Learning System does not require a classroom, does not require a teacher nor a blackboard. One of the features of e-learning is that it is not influenced by age, being valid also for a child but for a 50 years adult or even more. For all of them it is an entirely different experience to learn online, where all communications and correspondence is done through the websites. In this context, the paper presents current trends in online learning in some European countries with particular reference to Romania's alignment to the new communication technologies. Specifically, the reference is made to distance learning courses in the Faculty of Mathematics and Computer Science and AEL courses in high school.
Keywords: e-Learning, Moodle, AeL, distance learning, recommendation systems

3. 1. Învăţarea pe tot parcursul vieţii
Învăţarea pe tot parcursul vieţii implică trecerea de la formele tradiţionale de învăţământ preocupate - în primul rând - cu transmiterea cunoştinţelor, la alte oportunităţi de învăţare, orientate într-o măsură mai mare pe proces şi pe rezultate [Clark, 2007], [King, 2010], [Varanasi, 2010]. Modul în care sunt oferite diversele oportunităţi de învăţare este esenţial pentru a-i încuraja pe adulţi şi a-i sprijini în accesul la educaţie. Pe lângă elementele referitoare la admitere şi costuri, evaluare şi asigurare a calităţii, deciziile luate de instituţia organizatoare cu privire la modul de acces la cunostinte, conţinuturile învăţării, structurarea cunoştinţelor, metodologia de predare/învăţare/evaluare şi modalităţile de sprijinire a învăţării sunt esenţiale pentru a determina adulţii să depăşească barierele ce ţin de vârsta, ocupaţia şi problemele personale ale fiecăruia.
Flexibilitatea este un element important în atragerea adulţilor în procesul de învatare, cursurile personalizate fiind o modalitate de asigurare a personalităţii: cursantul poate primi sprijin faţă în faţă, prin corespondenţă şi/sau online. Astfel de cursuri se organizează în diverse ţări din Europa: Estonia şi Slovenia au planuri de educaţie cu cerinţe speciale de învăţare, în Franţa există programe personalizate pentru adulţi, deseori într-o organizare pe grupuri; planuri individuale de învăţare se folosesc şi în Italia, Ungaria, Portugalia şi Suedia.

4. O altă modalitate de a raspunde la nevoile de flexibilitate ale adulţilor este oferită de învăţarea independentă, în care locul, timpul, durata, conţinutul şi intensitatea învăţării pot fi adaptate la cerinţele individuale. Învăţarea independentă poate fi organizată de o instituţie sau poate avea loc la distanţă, prin corespondenţă sau online. Dacă este sprijinită de un îndrumător sau mentor, acest tip de învăţare poate fi o opţiune utilă pentru persoanele cu puţin timp disponibil. În Belgia studiul individual cu îndrumare este folosit pentru învăţământul secundar şi pentru examenele pentru posturi publice. În Estonia, şcolile de învăţământ secundar superior pentru adulţi oferă posibilitatea de a învăţa ca elev extern. În Spania, CIDEAD este un organism public care oferă învăţământ secundar prin activităţi la distanţă/independente pentru cei care nu pot participa la învăţământul convenţional.
Măsuri de sprijin public destinate să îi ajute pe adulţi să obţină calificări specifice învăţământului obligatoriu există aproape în toate ţările. De exemplu, în Irlanda (pentru alfabetizare) şi în Malta se folosesc programe educaţionale de radio şi televiziune, in Slovenia se crede ca sunt mai adecvate cercurile de studiu (care folosesc mentori şi lideri) şi abordările mixte ale învăţării. Activităţile de alfabetizare sunt adesea considerate educaţie non-profesională non-formală a adulţilor, însă acestea pot apărea ca un mijloc de sprijin şi în cazul educaţiei formale. Instruirea în domeniul TIC este acoperită de oferta de educaţie non- profesională a adulţilor, formală şi non-formală, însă tinde să fie mai răspândită în cadrul celei de-a doua.

5. Activităţile de îndrumare din cadrul educaţiei non-profesionale a adulţilor întâmpină multe provocări în majoritatea ţărilor: standardele sunt limitate iar cadrele de asigurare a calităţii tind să funcţioneze mai degrabă ca recomandări decât ca cerinţe obligatorii. Creşterea eficienţei educaţiei şi formării prin îmbunătăţirea standardelor de calitate este o temă majoră de reformă pentru cele mai multe ţări. O analiză a a educaţiei non-profesionale a adulţilor în diverse ţări pune in evidenta urmatoarele elemente esentiale:
abordare sistematică a educaţiei non-profesionale a adulţilor, formale şi non- formale, într-un cadru cuprinzător al învăţării pe tot parcursul vieţii
structuri descentralizate pentru o analiză mai bună a nevoilor locale şi posibilităţi mai mari de realizare de parteneriate şi coordonare
menţinerea unui echilibru între valorile şi nevoile civice şi sociale şi cele ale economiei
asigurarea eficientă a resurselor cu accent pe măsuri adresate participanţilor şi măsuri care vizează în mod strategic grupurile slab reprezentate
menţinerea unei reţele publice de structuri flexibile pentru educaţia adulţilor
un accent pe răspunsul la nevoile de învăţare şi de altă natură ale adulţilor cu un nivel scăzut de educaţie în interesul instituţiilor democratice, coeziunii sociale şi dezvoltării economice
asigurarea unui sprijin eficient pentru învăţare, inclusiv activităţi de informare şi îndrumare
un sistem integrat de calificări, cu prevederi pentru validarea învăţării informale şi non-formale
dezvoltarea de politici, structuri şi măsuri pentru abordarea aspectelor ce ţin de calitate şi asigurarea unor rezultate performante
abordarea sistematică a formării profesionale iniţiale şi continue a personalului din educaţia non-profesională.

6. Noul principiu al educaţiei şcolare “învăţ azi, produc azi”, care înlocuieşte pe cel vechi “învăţ azi, produc în viitor” tinde să se apropie de cel al educaţiei adulţilor, deşi rămân diferenţe esenţiale. De exemplu, pentru adulţi noţiunea de educator nu are în mod hotărîtor accepţiunea de o persoană anume ca în cazul copiilor, ci semnifică în primul rând activitatea pe care o desfăşoară.

7. 2. E-Learing
Sistemele de e-Learning au devenit foarte populare în ultimul deceniu, în special în şcoli, licee şi universităţi. De asemenea, tot mai multe instituţii de formare profesională utilizează  conceptul de învatare continuă  în propriile sisteme de management. La ora actuală există pe piaţă o multitudine de astfel de sisteme e- Learning precum: Moodle, Sakai, ATutor, disponibile gratuit în regim open source sau comerciale precum AeL, Microsoft Learning Manager, BlackBoard. Aceste sisteme sunt disponibile ca aplicaţii desktop sau ca platforme de învatare online.
Sistemele online pun la dispozitie un spaţiu Web în care profesorii îşi postează sau editează materialele didactice, temele pentru elevi, etc. Totodată aceste sisteme oferă posibilitatea testării online.
Consiliul Naţional de Evaluare şi Acreditare Academică (CNEAA) a stabilit un set de standarde privind utilizarea platformelor de învăţământ electronic (e- Learning) în învăţământul la distanţă. În Romania e-learning a fost definit în felul urmator: [Istrate, 2007]
“(1) În sens larg, prin elearning (sau e-learning) se întelege totalitatea situaţiilor educaţionale în care se utilizează semnificativ mijloacele tehnologiei informaţiei şi comunicării.”
(2) “În sens restrâns, elearning reprezintă un tip de educaţie la distanţă, ca experienţă planificată de predare-învaţare organizată de o instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvenţiala şi logică pentru a fi asimilate de studenţi în manieră proprie. Medierea se realizează prin noile tehnologii ale informaţiei şi comunicării - în special prin Internet”.

8. Figura 1: Sisteme de instruire asistată de calculator
Sistemul e-Learning face joncţiunea intre ştiintele educaţiei şi informatică (Figura 1).
Figura 1: Sisteme de instruire asistată de calculator

9. În Romania, în mediul universitar, una dintre cele mai utilizate platforme e-Learning este Moodle. MOODLE - Modular Object Oriented Dynamic Learning Environment – este o platformă de instruire dinamică dezvoltată multimodular sub un mediu orientat obiect. Acesta este un sistem de management al cursurilor (Course Management System – CMS), un pachet software creat pentru a ajuta profesorii să realizeze cursuri de calitate online şi să coordoneze rezultatele celor ce învaţă/studenţilor. Astfel de sisteme sunt uneori numite Learning Management Systems (LMS) (Sisteme de coordonare/management a învăţării), Virtual Learning Environments (VLE) (Medii de învăţare virtuală) si Learning Content Management Systems (LCMS) (Sisteme de management al conţinutului de învăţare). Utilizatorii au nevoie doar de un browser (de exemplu IE, Firefox, GoogleCrome, etc.) pentru a participa la un curs în Moodle. Scris în limbajul PHP, Moodle rulează fără modificări pe platforme Unix, Linux, Windows, Mac OS X şi orice alt sistem care suporta PHP, incluzând majoritatea furnizorilor de web (cei de găzduiesc paginile web). Informaţia este stocată într-o singură baza de date: MySQL si PostgreSQL sunt cele mai bine suportate, dar poate fi folosit şi cu Oracle, Access, Interbase, ODBC şi altele.

10. Moodle îşi are originea într-un proiect educaţional dezvoltat de Martin Dougiamas la Curtin University of Technology, pornind de la ideea îmbunătăţirii sistemului de administrare oferit de platforma WebCT. Versiunea 1.0 a Moodle a fost lansată la 20 august 2002, fiind destinată configurării unui sistem de e-Learning de nivelul unui curs academic. Dezvoltările ulterioare au adus numeroase îmbunătăţiri şi extensii de funcţionalitate, astfel încât platforma Moodle este azi utilizată nu doar în universităţi, ci şi în licee, şcoli primare, organizaţii non-profit, companii private, de profesori independenţi şi chiar de părinţii care doresc să îşi instruiască proprii copii. Site-ul constituie un punct central de informare, discuţie şi colaborare între diversele tipuri de utilizatori ai sistemului Moodle: administratori de sistem, profesori, cercetători, pedagogi şi, desigur, dezvoltatori.
Adoptarea platformei Moodle permite integrarea într-o veritabilă comunitate internaţională, având acces la experienţa pedagogică şi ştiinţifică a acesteia. Platforma a fost tradusă în peste 50 de limbi, incluzând: araba, catalana, chineza (simplă şi tradiţională), ceha, daneza, olandeza, engleza (britanică şi americană), finlandeza, franceza (Franţa şi Canada), germana, greaca, maghiara, indoneziana, italiana, japoneza, maori, norvegiana, poloneza, portugheza (Portugalia şi Brazilia), româna, rusa, slovaca, spaniola, suedeza, thai şi turca.

11. În cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică am implementat platforma Moodle pentru studenţii din cadrul secţiei de Învăţământ la Distanţă. Acesta poate fi accesat la adresa: În Figura 2 se poate observa pagina principală a acestui sistem.
Sistemul e-Learning Moodle memorează într-o bază de date un jurnal al activităţilor realizate de utilizatori (cursuri urmate, examenele sau testele susţinute, notele obţinute, resursele accesate, temele predate, etc.). Volumul acestor informaţii colectate devine în timp destul de mare iar o analiză manuală a acestora este destul de dificilă. Data mining ne oferă tehnici şi algoritmi eficienţi care ne permit analiza automată a acestor jurnale.
Pentru a veni în sprijinul studentilor, am dezvoltat o extensie pentru sistemul de e-Learning Moodle [Gabroveanu, 2008, pp. 1-5], implementat  sub forma unui modul, cu scopul extragerii de meta-informaţii semantice utile la generarea si furnizarea de conţinut personalizat utilizatorilor.

12. Acest modul, analizează  datele cu privire la activitaţile desfăşurate de utilizatori în sistem, date ce sunt memorate în baza de date, şi extrage o serie de informaţii care nu sunt vizibile în mod direct utilizând tehnici de data mining [Iancu, 2006, pp ]. Practic, informaţia din cadrul acestui jurnal este minată extrăgâdu-se un set de reguli de asociere boolene. Aceste reguli de asociere sunt translatate apoi în reguli Jena pentru a putea realiza raţionamente. În baza acestor informatii modulul este capabil sa facă anumite recomandari utilizatorilor sau sa îi informeze pe aceştia cu privire la anumite modificari din sistem. De exemplu, unui student îi poate recomanda citirea anumitor resurse pentru a obţine cunoştinţele necesare promovarii unui anumit test. Modulul ofera  informaţii şi sugestii personalizate în funcţie de utilizatorul care se autentifică  în sistem. De exemplu, modulul este capabil sa  recomande urmarea unui anumit curs doar utilizatorilor care nu au urmat înca cursul respectiv. De asemenea, profesorii pot utiliza şi ei informaţii extrase de modul pentru a-şi îmbunataţi calitatea cursurilor sau pentru a face recomandari cursanţilor.

13. Figura 2. Pagina principală a platformei Moodle

14. Exemplu:
1) Considerăm regula de asociere obţinută în urma procesului de data mining:
82% dintre studenţii care au urmat cursul de Tehnologii Web (TW) au urmat, de asemenea, şi cursul Aplicatii Web (AW).
În baza unei astfel de reguli, putem recomanda anumitor studenţi, care au urmat deja cursul de TW, şi nu au urmat deja cursul AW, să considere alegerea acestuia, eventual în semestrul următor.
Să considerăm că studentul Mihai, care a urmat cursul de TW, s-a autentificat în sistem şi merge la pagina în care sunt prezentate cursurile pe care le poate alege. Putem să îi recomandăm acestuia alegerea cursului de AW în cadrul semestrului următor, recomandare care nu o vom face unui alt student Mircea care a urmat deja cursul de AW. Aceste recomandari sunt generate dinamic de modul, în funcţie de student, în momentul în care pagina este accesată de student şi nu sunt precalculate.

15. 2) Considerăm regula de asociere sunt mai complexa obţinută în urma procesului de data mining:
74% dintre studenţii care au ales cursul de TW şi au trecut testul T2 au accesat resursa Res1 şi au rezolvat tema A1.
Rezultatul aplicării unui raţionament pe o astfel de regulă, poate ghida studentul să citească anumite resurse şi să facă anumite acţiuni pentru a se pregăti pentru un anumit test. Astfel, doar studenţilor care satisfac toate cerinţele din premisă le recomandam doar acele parţi din concluzie care nu au fost efectuate încă. Pentru studentul Mihai care a urmat cursul de TW, şi a accesat deja resursa Res1, trebuie să îi sugerăm să rezolve tema A1 în vederea pregătirii testului T2.

16. În învăţământul preuniversitar, în cadrul programului SEI (Sistemul Educaţional Informatizat) al Ministerului Educaţiei şi Cercetării, în foarte multe şcoli şi licee a fost introdus programul e-Learning AeL (peste 2000 de instalări). SEI a fost implementat de compania de software SIVECO România SA, partea de echipamente hard fiind asigurată de Fujitsu - Siemens, HP şi IBM.
AeL este optimizat pentru învâţare sincron, profesorul controlând în întregime lecţia. Profesorul poate compune, controla şi monitoriza lecţia cu ajutorul mediului AeL. Prin AeL profesorul poate să:
transmită individualizat momente de lecţie către elevi, în funcţie de nivelul de capacitate sau cunoştinţe
controleze modul în care elevi interacţionează cu AeL
administreze şi monitorizeze testele
comunice cu elevi prin forumul de discuţii şi
AeL este un suport puternic al factorilor responsabili în domeniile: decizional, de control, de planificare, prognoză, urmărire şi previziune.

17. Figura 3: Platforma AeL - Lecţie de matematică

18. AeL pune la dispoziţie lecţii interactive pentru majoritatea disciplinelor din programa şcolară. În Figura 3 se poate observa interfaţa grafică extrem de prietenoasa a unei lectii de matematică în care se prezintă rezolvarea unor probleme de minim şi maxim în plan.
La fel ca şi programul Moodle, AeL ofera suport pentru mai multe limbi fiind usor de reconfigurat.

19. BIBLIOGRAFIE
Clark, R. C. and Mayer, R.E., 2007, E-Learning and the Science of Instruction: Proven Guidelines for Consumers and Designers of Multimedia Learning, 2nd Edition, John Wiley and Sons.
Gabroveanu, M. and Diaconescu, I.-M, 2008, „Extracting semantic annotations from Moodle data”, In Proceedings of the 2nd East European Workshop on Rule-Based Applications (RuleApps 2008) at the 18th European Conference on Articial Intelligence, volume 428 of CEUR Proceedings, pp. 1-5.
Iancu I., Gabroveanu M. and Giurca A., 2006, "A General Quality Measure For Association Rules", in Annals of the University of Bucharest, Mathematics and Computer Science Series, vol. LV , ISSN 77170, pp.55-64
Istrate, O., 2007 – „Elearning in Romania. State of the Art”, in Elearning Papers,No. 5/September, 2007.
King, J. and James, M., 2010, “Rapid eLearning: creating eLearning solutions within a short time frame and with a limited budget”, in E-Learning: Enhancing organisational performance through innovative learning tools and strategies, Workshop
Varanasi, R., 2010, „Innovations in learning: present and emerging innovative services in teaching and learning”, in E-Learning: Enhancing organisational performance through innovative learning tools and strategies, Workshop