1. Seminarul privind pregătirea implementării sistemului brevetului european cu efect unitar 28.09.2016
PREZENTARE
STADIUL PROCEDURILOR DE RATIFICARE A ACORDULUI PRIVIND CURTEA UNICĂ ÎN MATERIE DE BREVETE ÎN ROMÂNIA
Mona ANGHENI
Personal de specialitate juridică asimilat, potrivit legii, judecătorilor și procurorilor
Direcția Afaceri Europene și Drepturilor Omului
MINISTERUL JUSTIȚIEI

2. Elementele principale ale prezentării:
Stadiul procedurilor de ratificare a Acordului privind Curtea Unică în Materie de Brevete (Acordul CUB) în România; demersuri desfășurate la nivelul Ministerului Justiției;
Prezentarea Acordului CUB și a Protocolului pentru aplicarea provizorie a Acordului CUB;
Stadiul lucrărilor la nivelul Comitetului Pregătitor.

3. I. Stadiul procedurilor de ratificare a Acordului CUB în România; demersuri desfășurate la nivelul Ministerului Justiției.
În prezent, dat fiind faptul că România a semnat Protocolul pentru aplicarea provizorie a Acordului în data de 14 septembrie 2016, suntem în curs de definitivare a proiectului Legii pentru ratificarea Acordului privind Curtea unică în materie de brevete, deschis spre semnare și semnat de România la Bruxelles, în data de 19 februarie 2013 și pentru ratificarea Protocolului privind aplicarea provizorie a Acordului privind Curtea unică în materie de brevete, deschis spre semnare la 1 octombrie 2015 și semnat de România la Bruxelles, în data de 14 septembrie 2016.
La nivelul Ministerului Justiției funcționează un grup de lucru inter-departamental format din reprezentanți ai Direcției Afaceri Europene și Drepturile Omului, Direcției Drept Internațional și Cooperare Judiciară, Direcției Elaborare Acte Normative, Direcției Resurse Umane și Direcției Financiar Contabile.
Reprezentanții acestor direcții sunt în curs de analiză a tuturor aspectelor incidente, și, în special, a celor de natură financiară.

4. În perioada ce urmează, proiectul Legii pentru ratificarea Acordului privind Curtea unică în materie de brevete și pentru ratificarea Protocolului privind aplicarea provizorie a Acordului privind Curtea unică în materie de brevete va fi definitivat și va fi transmis celorlalte instituții cu atribuții în materie pentru formularea de eventuale observații.
Ulterior, se va iniția procedura de avizare inter-instituțională și transmiterea proiectului spre aprobarea Guvernului.
Elaborarea Legii de ratificare reprezintă doar unul dintre demersurile inițiate de Ministerul Justiției în vederea creării cadrului normativ pentru aplicarea Acordului CUB.

5. Astfel, Ministerul Justiției a participat la negocierea Acordului CUB;
Încă de la începutul negocierilor (2007), România a fost un susținător constant al adoptării pachetului legislativ privind brevetele cu protecție unitară;
Semnarea Acordului a fost considerată o măsură de încurajare a creșterii economice;
România participă la un sistem de brevete care implică o reducere semnificativă a taxelor de brevetare pe plan european, cât și a celor legate de protecția drepturilor rezultate din brevet în cadrul noului sistem jurisdicțional.
Alături de celelalte instituții competente, au fost întreprinse demersuri pentru semnarea Acordului CUB, dar și pentru semnarea Protocolului pentru aplicarea provizorie a Acordului CUB;
Aceste demersuri au constat, printre altele, în:
crearea unor grupuri de lucru interne, dar și inter-instituționale;
promovarea unor memorandumuri de Guvern cu ocazia semnării instrumentelor amintite;
efectuarea unor analize ale dispozițiilor naționale în vederea asigurării îndeplinirii obligațiilor asumate;
realizarea unor estimări ale implicațiilor financiare ale Acordului și ale Protocolului pentru aplicarea provizorie a acestuia.

6. Au fost inițiate demersuri în ceea ce privește solicitarea și analiza datelor statistice referitoare la cauzele în materia brevetului european.
Conform art. 37 alin. 2 și 3 din Acord, “pe durata perioadei tranzitorii inițiale de șapte ani, cu începere de la data intrării în vigoare a prezentului acord, contribuția fiecărui stat membru contractant care a ratificat sau a aderat la acord anterior intrării acestuia în vigoare este calculată pe baza numărului de brevete europene care au efect pe teritoriul respectivului stat la data intrării în vigoare a prezentului acord și a numărului de brevete europene în legătură cu care au fost intentate acțiuni în constatarea încălcării sau acțiuni în revocare în fața instanțelor naționale ale respectivului stat, în cei trei ani anteriori intrării în vigoare a prezentului acord”.
Cele mai noi date statistice, arată că, pentru perioada 2014 – primul semestru al anului 2016, pe rolul instanțelor, a fost înregistrată și soluționată o singură cauză privind brevetul european.

7. Cu ocazia reuniunilor Comitetului Pregătitor, Ministerul Justiției a analizat, din perspectiva propriilor competențe, documentele de lucru puse la dispoziție de către organizatori și a formulat, ori de câte ori a considerat necesar, observații;
România participă la lucrările Comitetului Pregătitor prin intermediul unui reprezentant al RPRO, însă Ministerul Justiției furnizează punctele de vedere și poziția ce urmează a fi susținută în cadrul reuniunilor acestui organism informal.
Comitetul pregătitor este un „precursor” al Comitetului de gestiune, iar în ultimii ani acesta a pregătit demersurile care vor fi în mod formal întreprinse de Comitetul de gestiune după intrarea în vigoare a Acordului CUB.
Scopul său este să se asigure că viitoarea Curte va putea funcționa din prima zi de la intrarea în vigoare a Acordului.

8. Cu ocazia solicitărilor de informații din partea Secretariatului Comitetului Pregătitor, Ministerul Justiției a răspuns prin transmiterea informațiilor solicitate (de ex. condițiile de eligibilitate, timpul de lucru, vârsta de pensionare etc.);
Le solicitarea Comitetului Pregătitor, Ministerul Justiției are în vedere desemnarea unor persoane care să facă parte din Comitetul consultativ, Comitetul de gestiune și Comitetul bugetar.
Ministerul Justiției a publicat pe site-ul propriu Anunțul privind depunerea candidaturilor pentru posturile de judecători calificați din punct de vedere juridic și de judecători calificați din punct de vedere tehnic la CUB și a transmis și celorlalte instituții cu atribuții în materie (ex. OSIM, CSM, INM etc.) solicitări de diseminare a procedurii de selecție.

9. II. Prezentarea Acordului privind Curtea unică în materie de brevete (Acordul CUB) și a Protocolului pentru aplicarea provizorie a Acordului privind Curtea unică în materie de brevete (PAP)
La data de 3 aprilie 2007, Comisia Europeană a prezentat Parlamentului European și Consiliului UE Comunicarea intitulată „Îmbunătățirea sistemului de brevetare în Europa”.
Urmare negocierilor care au avut loc în perioada , au rezultat trei instrumente juridice distincte:
Regulamentul (UE) nr. 1257/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2012 de punere în aplicare a unei cooperări consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet;
Regulamentul (UE) nr. 1260/2012 al Consiliului din 17 decembrie 2012 de punere în aplicare a cooperării consolidate în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet în ceea ce privește dispozițiile aplicabile în materie de traducere;
Acordul privind Curtea unică în materie de brevete care are anexat statutul Curţii.
La 10 martie 2011, Consiliul a adoptat Decizia 2011/167/UE de autorizare a unei cooperări consolidate între Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Germania, Estonia, Irlanda, Grecia, Franța, Cipru, Letonia, Lituania, Luxemburg, Ungaria, Malta, Țările de Jos, Austria, Polonia, Portugalia, România, Slovenia, Slovacia, Finlanda, Suedia și Regatul Unit (state membre participante) în domeniul creării unei protecții unitare prin brevet.
25 state membre fac parte din cooperarea consolidată.

10. La data de 19 februarie 2013, România a semnat Acordul
La data de 19 februarie 2013, România a semnat Acordul. Acordul este deschis spre semnare și ratificare tuturor statelor membre ale UE. Toate statele membre UE au semnat Acordul, cu excepția Spaniei și Poloniei.
Acordul a fost ratificat de zece state: Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Luxemburg, Malta, Portugalia, Suedia, Bulgaria și Finlanda.
CUB este va fi o instanță comună statelor membre contractante și astfel, va face parte din sistemul lor judiciar. Aceasta va avea competență exclusivă în ce privește brevetele europene eliberate în temeiul Convenției brevetului european. Hotărârile Curții vor avea efect pe teritoriul statelor membre contractante care au ratificat Acordul. Curtea nu va avea competentă în privința brevetelor naționale.
Acordul instituie un nou sistem jurisdicțional specializat – o Curte unică în materia brevetelor europene și a brevetelor europene cu efect unitar, alcătuită dintr-un tribunal de primă instanță, o curte de apel și o grefă comună. Tribunalul de primă instanță cuprinde o divizie centrală, divizii locale și regionale.
Potrivit art. 89 din Acord, pentru intrarea sa în vigoare sunt necesare treisprezece ratificări, dintre care în mod obligatoriu ratificările celor trei state în care produce efecte cel mai mare număr de brevete europene (Germania, Franța, Marea Britanie).
Data prognozată pentru intrarea în vigoare a Acordului este prima parte a anului 2017.

11. La data de 14 septembrie 2016, România a semnat Protocolul privind aplicarea provizorie a Acordului CUB.
Protocolul pentru aplicarea provizorie a Acordului CUB a fost semnat până în prezent de zece state părți: Germania, Danemarca, Franța, Marea Britanie, Ungaria, Luxemburg, Suedia, Slovenia și România. Finlanda și Olanda au depus declarații prin care își exprimă acordul de a participa la aplicarea provizorie.
Pentru a asigura tranziția de la etapa pregătitoare la etapa operativă a Curții, în cadrul Comitetului Pregătitor s-a propus semnarea unui Protocol pentru aplicarea provizorie a Acordului pentru ca, la momentul intrării în vigoare a Acordului, Curtea să fie deja operațională, toate textele normative subsecvente să fie adoptate (e.g. norme de procedură), iar judecătorii să fie numiți.
Așadar, prin Protocol se propune statelor semnatare ale Acordului să permită aplicarea tranzitorie a normelor instituționale, organizaționale și financiare incluse în Acord și în Statutul Curții.

12. În ceea ce privește aplicarea provizorie a Acordului, în România aceasta este posibilă dacă, la nivel de lege, se instituie o normă expresă care să permită aplicarea provizorie a Acordului după ratificare, dar anterior intrării sale în vigoare.
Art. 27 alin. 2 din Legea nr. 590/2003 privind tratatele, cu modificările și completările ulterioare, interzice în mod expres aplicarea provizorie a acordurilor încheiate la nivel de stat de la data semnării, fără să reglementeze situația aplicării provizorii după momentul ratificării, dar anterior intrării acestora în vigoare.
Proiectul Legii pentru ratificarea Acordului, cuprinde o prevedere expresă de ratificare a Protocolului privind aplicarea provizorie.
O asemenea prevedere va permite României să participe în mod efectiv la procesul decizional aferent operaționalizării Curții, între momentul ratificării Acordului și momentul intrării acestuia în vigoare.
Se estimează că aplicarea provizorie va începe la sfârșitul toamnei 2016 și că va dura în jur de 6 luni.

13. Protocolul ar urma să intre în vigoare în ziua următoare datei în care 13 state semnatare ale Acordului, inclusiv Germania, Franța și Regatul Unit, care au ratificat sau care au informat depozitarul despre autorizarea parlamentului lor de a ratifica Acordul
au semnat în conformitate cu articolul 2(2)a din Protocol, sau au semnat și ratificat, acceptat sau aprobat în conformitate cu articolul 2(2)b din Protocol, prezentul instrument; sau
au declarat printr-o declarație unilaterală, sau prin orice alt mijloc, că se consideră obligate la aplicarea provizorie a articolelor din Acord prevăzute în cuprinsul Protocolului.
Până în prezent, Marea Britanie și Germania nu au ratificat încă Acordul, însă au semnat Protocolul pentru aplicarea provizorie a Acordului privind Curtea unică în materie de brevete. Franța a ratificat Acordul și a semnat și Protocolul.

14. Dispoziții instituționale
Acordul instituie un nou sistem jurisdicțional specializat – o Curte unică în materia brevetelor europene, alcătuită dintr-un Tribunal de Primă Instanță, o Curte de Apel și o Grefă.
Este vorba atât despre brevete europene eliberate în temeiul Convenției privind eliberarea brevetelor europene, la care România a aderat prin Legea nr. 611/2002, publicată în Monitorul Oficial nr. 844 din 22 noiembrie 2002, cât și brevete europene cu efect unitar, ce urmează a fi eliberate în temeiul Regulamentelor UE 1257/2012, respectiv 1260/2012, publicate în Jurnalul Oficial al UE L 361 din
Brevetul european și brevetul european cu protecție unitară.
Conform Regulamentului nr. 1257/2012, un brevet european înseamnă un brevet acordat de OEB în conformitate cu normele și procedurile prevăzute în CBE.
Un brevet european cu efect unitar înseamnă un brevet european care beneficiază de efect unitar în statele membre participante în temeiul regulamentului.

15. Tribunalul de Primă Instanță cuprinde o divizie centrală, precum și divizii locale și regionale. Divizia centrală are sediul la Paris, cu alte două secții la Londra și Munchen.
Curtea de Apel și Grefa vor fi localizate la Luxemburg.
Acordul prevede stabilirea a două centre de mediere și arbitraj, ce vor fi localizate în Ljubljana și Lisabona .
Acordul instituie un Comitet de gestiune, un Comitet bugetar și un Comitet consultativ pentru punerea în aplicarea și executarea eficientă a Acordului.
Comitetul de gestiune este alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru contractant. Fiecare stat membru dispune de un vot. Comisia Europeană este reprezentată la reuniunile Comitetului de gestiune în calitate de observator. Acesta este principalul organism decizional menit să asigure punerea în aplicare și executarea Acordului (art. 12 alin. (1) din Acord).
Comitetul bugetar este alcătuit dintr-un reprezentant al fiecărui stat membru contractant. Fiecare stat membru contractant dispune de un vot (art. 13 din Acord).
Comitetul consultativ asistă Comitetul de gestiune în pregătirea numirii judecătorilor Curții și este alcătuit din judecători și specialiști în domeniul dreptului și al litigiilor în materie de brevete, cu cele mai înalte competențe recunoscute. Aceștia sunt numiți, în conformitate cu procedurile prevăzute în statut, pentru un mandat de șase ani. Mandatul poate fi reînnoit (art. 14 alin. (1) și (2) din Acord).

16. Judecătorii Curții
Potrivit art. 8 și 9 din Acord, completele de judecată ale Curții vor fi multinaționale (alcătuite din judecători resortisanți din diferite state contractante) și mixte (alcătuite din judecători cu calificați din punct de vedere juridic, respectiv judecători calificați din punct de vedere tehnic).
Condițiile de eligibilitate pentru funcția de judecător al Curții sunt menționate la art. 15 din Acord:
Judecătorii asigură cele mai înalte standarde de competență și au experiență dovedită în domeniul litigiilor în materie de brevete.
Judecătorii calificați din punct de vedere juridic dețin calificările necesare pentru numirea pe un post judiciar dintr-un stat membru contractant.
Judecătorii calificați din punct de vedere tehnic sunt titulari ai unei diplome universitare și au experiență dovedită într-un domeniu tehnologic. Aceștia posedă, de asemenea, cunoștințe dovedite în materie de drept civil și procedură civilă, relevante în litigiile în materie de brevete.

17. Orice complet de judecată al Tribunalului de Primă Instanță are în componența sa trei judecători.
Orice complet de judecată al Curții de Apel are o componența sa cinci judecători.
Conform art. 18 alin. (2) din Acord, corpul de judecători este compus din judecători calificați din punct de vedere juridic și tehnic din cadrul Tribunalului de Primă Instanță, care sunt judecători cu normă întreagă sau cu fracțiune de normă ai Curții.
Mandatul judecătorilor este de 6 ani cu posibilitatea reînnoirii (art. 4 din Statut).
Conform articolului 17 din Acord, Curtea, judecătorii acesteia și grefierul se bucură de independență judiciară și, în îndeplinirea funcțiilor lor, aceștia nu se supun niciunor instrucțiuni.
Acordul instituie un cadru de formare pentru judecători, ale cărui detalii sunt prevăzute în statut, în vederea îmbunătățirii și a sporirii competențelor disponibile în materie de soluționare a litigiilor în domeniul brevetelor și pentru asigurarea unei difuzări la scară geografică largă a acestor cunoștințe și experiențe specifice. Serviciile necesare respectivului cadru sunt localizate la Budapesta.

18. Competența exclusivă
Noua Curte va avea în competență exclusivă cauzele privind brevetul european și brevetul european cu protecție unitară.
Se estimează că, în primii ani de funcționare, la Curte se va înregistra un număr restrâns de cauze, cca cauze/an la nivelul tuturor statelor membre.
În România se înregistrează aproximativ 4-5 cauze/an privind brevetul european; acestea vor fi soluționate, după intrarea în vigoare a Acordului, de către noua Curte.
Instanțele naționale ale statelor membre contractante sunt în continuare competente pentru acțiunile referitoare la brevete și la certificatele suplimentare de protecție care nu intră în competența exclusivă a Curții (art. 32 alin. (2).

19. Conform art. 32 alin. (1), Curtea are competență exclusivă cu privire la:
(a) acțiunile în constatarea încălcării sau a riscului de încălcare a unui drept conferit de brevet și de certificatul suplimentar de protecție și mijloacele de protecție conexe, inclusiv cererile reconvenționale privitoare la licențe;
(b) acțiunile în constatarea inexistenței încălcării unui drept conferit de brevet și de certificatul suplimentar de protecție;
(c)acțiunile în vederea obținerii unor măsuri și ordine provizorii și asiguratorii;
(d) acțiunile în revocarea brevetelor și acțiunile în declararea nulității certificatelor suplimentare de protecție;
(e) cererile reconvenționale în revocarea brevetelor și cererile reconvenționale în declararea nulității certificatelor suplimentare de protecție;
(f) acțiunile în despăgubiri care derivă din protecția provizorie conferită de o cerere de brevet european publicată;
(g) acțiunile referitoare la utilizarea invenției înainte de acordarea brevetului sau la dreptul întemeiat pe utilizarea anterioară a invenției;
(h) acțiunile în despăgubiri pentru licențe pe baza articolului 8 din Regulamentul (UE) nr. 1257/2012; și
(i) acțiunile referitoare la deciziile adoptate de Oficiul European de Brevete în îndeplinirea atribuțiilor menționate la articolul 9 din Regulamentul (UE) nr /2012.

20. Relația dintre Curtea Unică în materie de brevete și Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE):
Ca instanță comună statelor membre contractante și ca parte a sistemului judiciar al acestora, Curtea cooperează cu CJUE pentru a asigura aplicarea corectă și interpretarea uniformă a dreptului Uniunii, ca orice instanță națională, în conformitate în special cu articolul 267 din TFUE. Hotărârile CJUE sunt obligatorii pentru Curte (art. 21 din Acord).

21. Regulamentul de procedură și Statutul Curții
Regulamentul de procedură furnizează informații detaliate cu privire la procedurile pe rolul Curții.
Acesta respectă Acordul și Statutul și garantează faptul că hotărârile Curții sunt de cea mai înaltă calitate posibil și că procedurile sunt organizate în modul cel mai eficient și eficace din punct de vedere al costurilor cu putință.
Regulamentul asigură echilibrul corect între interesele legitime ale tuturor părților. Acesta prevede nivelul necesar al puterii de apreciere a judecătorilor, fără a compromite previzibilitatea procedurilor pentru părți.
Statutul Curții prevede detaliile de organizare și de funcționare ale Curții și garantează faptul că funcționarea Curții este organizată în modul cel mai eficient și eficace din punct de vedere al costurilor cu putință și garantează accesul echitabil la justiție (art. 40 din Acord).
Totodată, statutul cuprinde dispoziții cu privire la:
Judecători (eligibilitate, numire, mandat, imparțialitate, imunitate, încetarea și îndepărtarea din funcție, formarea, remunerația),
Organizare (Președintele Curții de Apel, al Tribunalului de primă instanță, Prezidiul, personalul, Tribunalul de primă instanță, Curtea de Apel, Grefa),
Aspecte financiare (bugetul, regulamentul financiar),
Aspecte procedurale (secretul deliberărilor, deciziile, opiniile divergente, întrebări adresate CJUE).

22. Implicațiile financiare ale Acordului
Bugetul Curții este finanțat prin venituri financiare proprii ale Curții și, cel puțin în decursul perioadei tranzitorii menționate la articolul 83 după caz, prin contribuții din partea statelor membre contractante. Bugetul este echilibrat.
Veniturile financiare proprii ale Curții cuprind taxele judiciare și alte venituri.
Taxele judiciare sunt stabilite de Comitetul de gestiune. Acestea constau dintr-o taxă fixă, combinată cu o taxă bazată pe valoare peste un prag prestabilit. Taxele judiciare sunt stabilite la un nivel care să asigure echilibrul corect între principiul accesului echitabil la justiție, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii, micro- entități, persoane fizice, organizații non- profit, universități și organizații publice de cercetare și contribuția adecvată a părților la cheltuielile suportate de Curte, recunoscând beneficiile economice ale părților implicate și obiectivul unei Curți care se autofinanțează, cu finanțe echilibrate. Nivelul taxelor judiciare este revizuit periodic de Comitetul de gestiune. Pot fi luate în considerare măsuri orientate de sprijin pentru întreprinderile mici și mijlocii și micro-entități.
În cazul în care Curtea nu își poate echilibra bugetul prin propriile sale resurse, statele membre contractante transmit acesteia contribuții financiare speciale.

23. Potrivit art din Acord, bugetul noii jurisdicții va fi asigurat din fonduri proprii. Însă în primii ani de funcționare este posibil să fie necesare contribuții suplimentare ale statelor părți, pentru o perioadă tranzitorie de 7 ani de la intrarea în vigoare a Acordului.
Contribuția fiecărui stat care a ratificat Acordul este calculată în funcție de numărul brevetelor europene care produc efecte pe teritoriul statului respectiv, precum și a numărului de cauze privind aceste brevete în cei trei ani care preced intrării în vigoare a Acordului.
Pentru România, cota estimată este de 0,38% și a fost calculată raportat la un număr de de brevete europene pentru care taxa a fost achitată în anul 2011, respectiv o medie de 4 litigii/an înregistrate în materia brevetului european.
Potrivit acestor estimărilor prezentate în cadrul Comitetului Pregătitor, conform cotei de 0,38%, României i-ar reveni o contribuție bugetară de EUR (scenariul 1)/ EUR (scenariul 2)/ EUR (scenariul 3) în primul an de funcționare. În al doilea an de funcționare a Curții, contribuția bugetară ar urma să scadă la o sumă de EUR (scenariul 1)/ EUR (scenariul 2)/ EUR (scenariul 3).
În eventualitatea aplicării provizorii a Acordului, ca urmare a semnării și ratificării Protocolului, este posibil ca o anumită parte din contribuția inițială/ anuală a României să fie achitată Curții, urmând ca această sumă să fie ulterior dedusă din contribuția inițială/ anuală ce incumbă României în temeiul art. 37 din Acord.
Conform celor mai recente estimări, pentru România, totalul necesar a fi asigurat pentru perioada noiembrie 2016-februarie 2017 este de aproximativ Euro (6840 Euro - contribuție pentru bunuri; 6802 Euro - contribuție la bugetul operațional PAP, 4408 Euro - contribuții la Fondul Capital Resurse Umane, Euro - contribuție la costurile operaționale în prima perioadă contabilă).

24. III. Stadiul lucrărilor la nivelul Comitetul Pregătitor
Cu ocazia semnării Acordului, a fost redactat un proces-verbal (minută) care a fost inclusă în minutele Consiliului Competitivitate din 19 februarie 2013, proces-verbal care prevede constituirea unui Comitet Pregătitor pentru pregătirea punerii în aplicare a Acordului.
Comitetul pregătitor este un „precursor” al Comitetului de gestiune, iar în ultimii ani acesta a pregătit demersurile care vor fi în mod formal întreprinse de Comitetul de gestiune după intrarea în vigoare a Acordului CUB.
Scopul său este să se asigure că viitoarea Curte va putea funcționa din prima zi de la intrarea în vigoare a Acordului. Comitetul este un organism informal; acesta nu este prevăzut de acord. Prin urmare, toate deciziile adoptate la nivelul acestuia de-a lungul timpului, vor trebui validate de organismele prevăzute de Acord (Comitetul de gestiune, Comitetul Bugetar și Comitetul Consultativ), care vor fi constituie și vor începe să funcționeze după intrarea în vigoare a Acordului.

25. Comitetul Pregătitor s-a reunit pentru prima dată la 26 martie 2013 și, până în prezent, s-a reunit de 17 ori.
La nivelul Comitetului Pregătitor există mai multe sub-grupuri: Sub-grupul Juridic, Sub- grupul Financiar, Sub-grupul IT, Sub-grupul Facilități, Sub-grupul Resurse Umane.
Suplimentar, pentru discutarea aspectelor legate de recrutarea viitorilor judecători și selectarea viitorilor candidați la funcția de judecător, a fost constituit un Comitet, numit Advisory Panel, format din juriști reputați (în special judecători), care sprijină activitatea sub-grupului Resurse Umane.
Advisory Panel este un „precursor” al Comitetului Consultativ prevăzut de Acord. Membrii săi selectează candidați eligibili (cu și fără training). Decizia cu privire la listele finale de candidați eligibile va fi luată de Comitetul Consultativ, conform Acordului.
România este reprezentată în cadrul Comitetului Pregătitor prin intermediul Reprezentanței Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.
Pașii parcurși până la acest moment la nivelul Comitetului Pregătitor:
Printre altele, a fost agreat Regulamentul Financiar, Regulile de acordare a European Patent Litigation Certificate, Regulile de procedură, Regulile de mediere, Regulile de mediere, Regulile privind taxele judiciare și cheltuielile recuperabile etc.)