1. Ecoturism în Ţara Dornelor- un instrument de dezvoltare durabilă
FUNDAŢIA SPEOLOGICĂ
“Club Speo Bucovina”
Ecoturism în Ţara Dornelor- un instrument de dezvoltare durabilă
Proiect finantat din fonduri acordate de Guvernul Norvegiei prin intermediul Programului Norvegian de Cooperare pentru crestere economica si dezvoltare sustenabila in Romania
Parteneri:
Fundaţia Speologică “CLUB SPEO BUCOVINA”
Community Based Natural Resource Management – Norvegia
Asociaţia pentru Ecoturism din România

2. Localităţi ţintă: Dorna Candrenilor Poiana Stampei Panaci Şaru Dornei
Vatra Dornei

3. Ce îşi propune proiectul să realizeze în şcoli
Înţelegerea de către elevi
a importanţei utilizării energiei durabile
pentru conservarea mediului înconjurător

4. Consumul de energie Energie produsă din combustibili fosili Impact asupra mediului - efectul de seră

5. Efectul de seră .

6. Efectul de seră

7. Iniţiative
Rio de Janeiro, 1992, Convenţia Cadru a Naţiunilor Unite privind schimbările climatice
Kyoto, 1997, Protocolul de la Kyoto
Johannesburg, 2002, a fost convenit că este nevoie de a informa şi educa persoanele asupra căilor de a adopta stiluri de viaţă mai sustenabile şi decada a fost declarată de UNESCO,- Decada Educaţiei pentru Dezvoltare Sustenabilă. ( EDS).
Uniunea Europeană a aderat la acest Protocol de reducere a emisiilor de gaze cu efecte de seră

8. Energie verde
Energie curată
Energie durabilă
Energie ecologică
Energie inteligentă
Energie sustenabilă
Energie regenerabilă

9. Surse regenerabile de energie
Eoliană
Solară
Energia apei
Geotermală
Biomasă

10. Energia eoliană
sursă de energie generată prin puterea vântului

11. Energia eoliană

12. Avantaje se pretează aplicaţiilor la scară redusă.
emisia zero de substanţe poluante şi gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.
nu se produc deşeuri.
costuri reduse pe unitate de energie produsă.
Costul a scăzut substanţial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mic decât în cazul energiei generate din combustibili clasici. În 2008, preţul energiei eoliene ajunsese la 70 euro/Mwh , iar previziunile sunt de continuare a scăderii acestora, deoarece se pun în funcţiuni tot mai multe unităţi eoliene cu putere instalată de mai mulţi megawaţi.
Costuri reduse de scoatere din funcţiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funcţiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcţiune, la capătul perioadei normale de funcţionare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.

13. Dezavantaje
resursa energetică relativ limitată, inconstanţa datorită variaţiei vitezei vântului şi numărului redus de amplasamente posibile. Puţine locuri pe Pământ oferă posibilitatea producerii a suficientă electricitate folosind energia vântului.
La început, un important dezavantaj al producţiei de energie eoliană a fost preţul destul de mare de producere a energiei şi fiabilitatea relativ redusă a turbinelor. În ultimii ani, însă, preţul de producţie pe unitate de energie electrică a scăzut drastic, ajungând, prin îmbunătăţirea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul 3-4 eurocenţi pe kilowatt oră.
"poluarea vizuală" - eolienele au o apariţie neplăcută
"poluare sonoră" (sunt prea gălăgioase).
turbinele afectează mediul şi ecosistemele din împrejurimi, omorând păsări şi necesitând terenuri mari virane pentru instalarea lor.
risc mare de distrugere în cazul furtunilor, dacă viteza vântului depăşeşte limitele admise la proiectare. Oricât de mare ar fi limita admisă, întotdeauna există posibilitatea ca ea să fie depăşită.

14. Energie solară
energia direct produsă prin transferul energiei luminoase radiată de Soare.
Aplicaţii: panouri solare
termice
fotovoltaice

15. Aplicaţii
Ceasurile produse de firma japoneză Citizen sunt dotate cu o celulă solară inclusă în cadran care încarcă un acumulator cu litiu având o independenţă de zile şi care după o funcţionare de 20 ani prezintă o scădere de capacitate de maximum 20%
Calculatoarele de buzunar pot dispune de alimentare dublă de la baterie şi celulă solară sau alimentare simplă doar de la celule solare, caz în care pentru funcţionare este nevoie de o iluminare relativ puternică

16. Aplicaţii energie solară
Iluminat public stradal cu sistem hibrid compus din panou solar si generator eolian
Balizele luminoase sunt corpuri de iluminat incluse în asfalt, ce emit o lumină difuză produsă cu ajutorul unuia sau mai multor LED-uri pe baza energiei acumulate în cursul zilei prin intermediul celulelor solare. Dispun de o autonomie de 6-7 zile fără soare

17. Aplicaţii energie solară
pompă de apă folosită pentru irigarea prin picurare a unei grădini de dimensiuni mici (aprox. 3 ari).
pompă solară folosită pentru a scoate apă dintr-un puţ pentru animale chiar în câmp, fără a fi nevoie de alimentare cu energie electrică.

18. Aplicaţii energie solară - mijloace de transport
Automobilele solare de la Universitatea din Michigan şi Universitatea din Minnesota la competiţia Solar Challenge din America de Nord în 2006
Automobilele solare sunt construite utilizând rezultate din tehnica spaţială, tehnologia de fabricaţie a bicicletelor, industria de automobile şi tehnologia energiei regenerabile. Cadrul este realizat din materiale composite uşoare (fibră de carbon, fibră de sticlă, etc) asamblate prin lipire cu răşini sintetice. Cadrul este purtătorul a sute de celule solare legate între ele. Un astfel de ansamblu, într-o zi însorită, poate produce o putere de până la 2kW(2,6CP)

19. Solar taxi Iulie 2007- decembrie 2008 58.000 km 38 de ţări,
peste 1000 persoane au dorit să circule cu Solar taxi

20. Aplicaţii energie solară - mijloace de transport pe apă
Primele vase comerciale au fost construite în 1995, printre acestea fiind Solifleur construit in Elveţia, cu o capacitate de transport de 12 persoane şi care a efectuat curse pe lacul Neuchâtel. În staţionare energia suplimentar produsă este livrată în reţea la 230 V.
Din anul 2000 este în funcţiune catamaranul Alstersonne (Hamburg) având o lungime de 26,53m şi o lăţime de 5,30m. Poate transporta 100 pasageri.
Catamaranul elvetian Sun21 a reuşit traversarea Atlanticului, în februarie 2007

21. Aplicaţii energie solară Vehicule pe şine - ELSE vagon propulsat cu energie solară
Vagon autonom acţionat de motor electric alimentat cu curentul produs de panouri solare şi stocat în baterii de acumulatoare. ELSE este un vagon experimental cu 6-8 locuri. Viteza atinsă este de 15 km/h (teoretică maximă 50 km/h). Autonomia în condiţii de umbră este de 60 km
Avioane fără pilot
Primul avion cu o greutate de 12 kg a fost Sunrise I (1974) având o putere de 450W furnizată de cca 1000 celule solare.
A urmat Sunrise II ( 1975) , 600 W alimentat de 4480 celule solare.

22. Aplicaţii – energie solară
Panourile solare sunt utilizate pe scară tot mai largă la producerea de curent electric ca surse principale/ secundare de curent electric în cazul clădirilor
Panouri solare integrate în acoperişul clădirii Universităţii Georgetown- Washington DC
Panouri solare pe faţada halei de sport din Tübingen

23. Aplicaţii energie solară - centrale solare exploatabile economic doar în zone cu foarte multe zile însorite pe an
Centralea solară de la Amareleja, din sudul Portugaliei, este considerată “cea mai mare din lume”. Centrala asigură nevoile de consum energetic a de gospodării.
Cu o putere instalată de peste 46 de MW, centrala va contribui la reducerea cu 89 de tone de CO2 pe an.
Construcţia centralei solare a necesitat investiţii de 261 de milioane de euro.
Ea este compusă din de panouri fotovoltaice instalate pe de module amplasate pe o suprafaţă de 250 de hectare

24. Aplicaţii energie solară
Anunţat de câţiva ani, Solar Tower (Australia) e unul din cele mai ambiţioase proiecte de energie alternativă din istorie. Uzina urmează să producă la fel de multă energie ca un mic reactor nuclear, dar fără pericolele acestuia. Înălţimea acestuia va fi dublă faţă de cea mai înaltă clădire de pe Pământ, CN Tower din Canada, adică 1000 de metri
Puterea instalata: 200 MW

25. Energia apei capacitatea apei de a acţiona cu o anumită forţă asupra corpurilor întâlnite în deplasarea sa
Roţi hidraulice cu aducţiune inferioară şi superioară
Microhidro turbinele electrice
Prezenţa unui mic pârâu sau râu in apropierea casei, care poate furniza cel putin 5 litri/sec de la o diferenta de nivel de cel putin 3m,  sau 0,5litri/sec de la o diferenta de nivel de cel putin 10m.

26. Energia apei
Barajul cu cea mai mare putere, MW este Barajul Celor Trei Defilee din China .Acesta se înalţă la 181 metri pe o lungime de 2,3 kilometri deasupra văii râului Yangtze, în provincia Hubei .
Barajul Hoover –al doilea ca putere din SUA 2074MW, m- se află în statul Nevada, în Black Canyon, pe fluviul Colorado, la doar 30 mile S-E de Las Vegas.
Este vizitat anul de 8-10 milioane turişti

27. Energia geotermică reprezintă căldura conţinută în fluidele şi rocile subterane
Energia Pământului
Utilizări:
incălzirea locuinţelor, birourilor, spaţiilor de invăţământ, a celor comerciale, a spitalelor etc.
pregătirea apei calde menajere,
utilizări industriale în sere, acvacultură, piscicultură, uscarea cherestelei, a inului, pasteurizarea laptelui etc.
în domeniul sănătăţii - balneologie;
pentru producerea de energie electrică.

28. Aplicaţii - Centrale geotermale
Captează energia geotermală pe care o transformă în electricitate
Se injectează prin crăpături apă rece sub presiune la câtiva kilometri adâncime, în zonele calde ale scoarţei terestre. Apa iese pe altă parte încălzită sub formă de aburi, aceştia sunt captaţi şi apoi transformaţi în electricitate. Ciclul se reia prin pomparea apei acum răcite.
SUA, Filipine, Indonezia , Mexic, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Islanda ( MW)

29. Aplicaţii – pompe de căldură utilizabile oriunde în lume
Instalaţii care colectează căldura Pământului conţinută în ape subterane sau în sol, printr-o reţea de conducte instalată fie în pământ, fie într-un bazin sau lac. Apa care circulă prin reţea ajută la încălzirea agentului termic ce va genera căldură în casă.

30. Energia derivată din biomasă
Biomasa este partea biodegradabilă a produselor, deşeurilor şi reziduurilor din agricultură, silvicultură, industrie, deşeuri urbane
Lista surselor de biomasă include:
• lemn şi deşeuri de lemn (coji, rumeguş, aşchii, surcele, etc);
• plantaţii energetice: salcie, plop, rapiţă, floarea soarelui, grâu,porumb,
• deşeuri agricole: resturi de la recoltare- coceni, păioase, viţă de vie,
• deşeuri de la ferme de animale (excremente)
• deşeuri de apă (nămol şi biogaz obţinut din centralele de purificare a apei
• deşeuri industriale;
• deşeuri urbane

31. Forme de valorificare energetică a biomasei
Arderea directă cu producere de energie termică.
Fermentarea cu producere de biogaz (CH4)
Fermentarea cu producere de bioetanol care în amestec cu benzina, poate fi utilizat la funcţionarea motoarelor.
Transformarea chimică a biomasei de tip ulei vegetal cu producere de biodiesel utilizat pentru motoarele diesel.

32. Prelucrări ale biomasei – biocombustibili solizi
Brichetele de lemn sunt produse din fragmente de deşeuri de cherestea, cum sunt rumeguşul, surcelele sau bucăţile mici de lemn care sunt comprimate sub presiune ridicată. Datorită conţinutului scăzut de umiditate, valoarea energetică a brichetei este mai ridicată decât cea a lemnului
Peleţii sunt prelucraţi din deşeuri de cherestea produse de joagăre şi companii de prelucrare a cherestelei, precum şi din deşeuri forestiere. Cele mai utilizate deşeuri pentru producerea de pelete sunt rumeguşul şi surcelele de lemn. Din punct de vedere tehnic este posibil să se obţină peleţi şi din coji sau scoarţă de copac, bucăţi de lemn, paie şi culturi energetice

33. Alte tipuri de biocombustibili
sunt forme de valorificare energetică a biomasei în carburanţi lichizi sau gazoşi utilizaţi pentru transport sau producere de energie termică
a) bioetanol -în amestec cu benzina, poate fi utilizat în motoarele cu combustie internă.
b) biodisel - produs din ulei vegetal sau animal, de calitatea motorinei
c) biogaz - carburant gazos care poate fi purificat până ajunge la calitatea gazului natural –folosit pentru instalaţii de încălzire

34. Centrală electrică pe biomasă la Rădăuţi
Compania austriacă Schweighofer Holtzindustrie a inaugurat in 2008 la Rădăuţi o centrală de producere a energiei electrice si termice care functionează pe bază de coajă de copac.
capacitate totala instalata de 20 MW. energia electrica produsa va fi de ajuns sa alimenteze intreg orasul. energia termica produsa va fi utilizata pentru uzul industrial.. Austriecii mai investesc circa 120 de milioane de euro intr-o fabrica de cherestea, aflata si ea tot in apropierea municipiului Radauti. a)

35. SUCCES ! Date contact: Fundaţia Speologică “Club Speo Bucovina”
Telefon : ,
Fax :