1. TEMA VII
CURRICULUM
11/7/2018

2. definescă, în cuvinte proprii, termenul de curriculum;
OBIECTIVELE TEMEI:
La sfârşitul temei cursanţii trebuie să:
definescă, în cuvinte proprii, termenul de curriculum;
analizeze importanţa conceptului CURRICULUM din punctul de vedere al implicaţiilor practice;
enumere principalele elemente structurale ale unui curriculum;
analizeze relaţiile şi interdependenţele ce se stabilesc între conceptele nodale ale unui curriculum.
utilizeze corect termenii: ciclu curricular, arie curriculară, conţinuturi curriculare, fapt curricular.
11/7/2018

3. CUPRINSUL TEMEI: Etimologia termenului CURRICULUM Evoluţia conceptului
Accepţiuni contemporane
Componentele curriculum-ului
Categorii conceptuale derivate
11/7/2018

4. 1. ETIMOLOGIA TERMENULUI
CURRICULUM (lat., sg.),
CURRICULA (lat., pl.),
CURRERE (vb.)
alergare, întrecere
cursă, parcurs
parcurgerea unui drum determinat
a parcurge un traseu conform unui plan şi aflându-se sub un control.
„curriculum” - limba latină - traseu de parcurs într-o cursă de alergări”
semnificaţie pedagogică - parcursul şcolar al unui elev”
11/7/2018

5. 2. EVOLUŢIA CONCEPTULUI
Termenul apare cu referire la contextul educaţional încă din documentele unor universităţi medievale
1582 Olanda,
1633 Scoţia.
11/7/2018

6. instructiv-educative
Prima accepţiune a termenului de curriculum a fost aceea de:
conţinuturi
instructiv-educative
11/7/2018

7. Până la jumătatea sec. XX, curriculum desemna:
În literatura anglo-saxonă, program de studii al unui sistem de educaţie sau al unei instituţii, cu precizarea obiectivelor, conţinuturilor, a ansamblului de materiale didactice;
În literatura francofonă era folosită expresia „program de studii” pentru a desemna aceeaşi realitate.
11/7/2018

8. Ulterior, termenului de curriculum i s-au adăugat noi sensuri, generându-se în acest fel puternice dezbateri şi confuzii terminologice:
conservatorii înţelegeau prin „curriculum” conţinuturile instructiv-educative (planuri de învăţământ, programe, manuale, teme, arii de cunoaştere, subiecte),
pe de altă parte reformiştii propuneau extinderea termenului asupra întregii didactici şi asupra tuturor experienţelor de învăţare de care beneficiază un subiect în şcoală şi în afara şcolii. Unitatea lor sistemică este desemnată prin conceptul de „curriculum”.
11/7/2018

9. T.T. Heeriek: 10 întrebări circumscriu problematica curriculum-ului
Cine este îndreptăţit să determine scopurile activităţii din şcoală?
Cum trebuie organizată activitatea pentru a ajunge la decizii pertinente?
Cine tr. să-şi asume conducerea proiectului?
Cum se poate organiza o activitate în echipă?
Cum să fie adoptate deciziile?
Ce surse trebuie utilizate în determinarea a ceea ce se învaţă în şcoală?
11/7/2018

10. Este necesar să se asigure un curriculum comprehensiv pentru toţi elevii/cursanţii: un curriculum care să corespundă nevoii sociale dar şi aspiraţiilor individuale?
Cum trebuie abordată educaţia generală/fundamentală (cursurile obligatorii) şi educaţia specializată (cursurile facultative). Cursurile opţionale sunt la fel de importante ca şi cele obligatorii? Cursurile opţionale sunt doar nişte accesorii?
Cum se poate menţine un bun echilibru între diferite grupuri de discipline? Trebuie să admitem pe un anumit interval de timp prioritatea unei discipline?
Ce discipline reclamă reconsiderări imediate? În ce arii apar controverse privind ierarhia disciplinelor?
11/7/2018

11. Cum pot fi evaluate disciplinele predate?
Cum să se predea în mod eficient pentru a se realiza intenţiile planificate? (o disciplină este inutil plasată în programul de învăţământ dacă nu sunt indicate şi modalităţile de predare eficientă)
Cum să se finalizeze cercetările şi punerea în practică a proiectului educaţional? Ce resurse se pot folosi pentru finanţare?
Cum pot fi evaluate disciplinele predate?
11/7/2018

12. 3. ACCEPŢIUNI CONTEMPORANE
Etapa tradiţională: curs oficial, organizat într-un cadru instituţionalizat, liste de conţinuturi.
Etapa modernă: proiect pedagogic organizat prin corelarea obiectivelor şi disciplinelor de învăţământ cu experienţele de învăţare directă şi indirectă ale cursanţilor.
Etapa postmodernă: proiect pedagogic organizat pe baza unor principii care evidenţiază importanţa prioritară a obiectivelor asumate, care determină alegerea anumitor experienţe de învăţare, strategii de organizare a învăţării, mijloace de evaluare.
11/7/2018

13. "toate experientele pe care un elev le are sub indrumarea scolii"
Ce se predă în instituţiile şcolare
CONŢINUTURILE
Liste de teme la nivelul disciplinelor şcolare
CUM SI DIN CE FEL DE MATERIE SE INVATA IN SCOALA?
un ansamblu de actiuni planificate pentru provocarea instruirii
ELEVUL
PROCESUL ÎNVĂŢĂRII
DISCI
PLINA
"toate experientele pe care un elev le are sub indrumarea scolii"
"(PAR)CURS PENTRU/DE VIATA AL EDUCABILILOR" IN CADRUL INSTITUTIILOR SCOLARE.
de ce (sens, valori, functii), cine (caracteristicile subiectului invatarii), ce ( continutul), cand (factorul timp), cum (strategiile invatarii), in ce conditii ("situatia de invatare", materialele utilizate) si cu ce efect (rezultatele asteptate) invata
11/7/2018

14. CURRICULUM poate fi definit ca:
Proces (proiectare, implementare, evaluare);
Produs (planuri de învăţământ, programe analitice, manuale, alte materiale curriculare);
Structură (finalităţi, conţinuturi, strategii de predare-învăţare, strategii de evaluare, timp)
11/7/2018

15. În funcţie de aspectele pe care le accentuează, curriculum vizează:
- toate activităţile desfăşurate de elevi în şcoală sub conducerea educatorilor;
- viaţa şi programul elevilor dintr-o şcoală;
- un plan de desfăşurare al activităţilor de învăţare;
un plan general privind cunoştinţele şi materialele specifice de instruire pe care o şcoală trebuie să le ofere elevilor săi, cu scopul de a-i ajuta să obţină o anumită calificare (certificare) pentru un anumit domeniu de activitate profesională sau vocaţională;
- studiu sistematic în cinci mari domenii; (1) stăpânirea limbii materne şi studiul sistematic al gramaticii, literaturii şi al scrierii; (2) matematici; (3) ştiinţe; (4) istorie; (5) limbi străine;
11/7/2018

16. Curriculum Naţional, editat de MEN, defineşte termenul de curriculum astfel:
În sens larg, procesual, se desemnează prin CURRICULUM ansamblul proceselor educative şi al experienţelor de învăţare prin care trece elevul pe durata parcursului său şcolar.
În sens restrâns, CURRICULUM cuprinde ansamblul acelor documente şcolare de tip reglator în cadrul cărora se consemnează datele esenţiale privind procesele educative şi experienţele de învăţare pe care şcoala le oferă elevului (planuri, programe, manuale, etc.)
11/7/2018

17. DECI... ce aduce nou conceptul de curriculum?
EDUCATUL (elevul, studentul, cursantul)! “Drumul” trebuie să fie al lui!
ÎNVĂŢAREA
FINALITĂŢI nu CONŢINUTURI
COMPETENŢE.
11/7/2018

18. 4. COMPONENTELE CURRICULUM-ULUI
Modelul triunghiular al curriculum-ului
FINALITĂŢI
TIMP DE INSTR.
CONŢINUT
11/7/2018

19. Modelul triunghiular al curriculum-ului
Finalităţi:
Categorii de finalităţi;
Factori care influenţează selecţia finalităţilor;
Funcţiile pedagogice ale obiectivelor;
Construirea unor sisteme de clasificare a finalităţilor;
Metode de definire şi formulare pedagogică a finalităţilor.
Conţinut:
Tipologia conţinuturilor;
Criterii de selecţie a conţinuturilor;
Proceduri de organizare a conţinuturilor;
Când un anumit conţinut devine accesibi?
Timp:
Timpul alocat;
Timpul utilizat;
Timpul necesar individului pt. învăţare.
11/7/2018

20. Strategii de predare - învăţare
evaluare
Finalităţi
Timp
Conţinuturi
11/7/2018

21. FINALITĂŢILE:
Transformări, cantitative şi calitative, care urmează să se producă în conduita şi conştiinţa elevilor/cursanţilor, în modul de gândire, de simţire, de acţiune în scopul acţionării în diferite situaţii particulare de viaţă (personală, profesională).
11/7/2018

22. CONŢINUTUL:
Conţinutul învăţământului este acel ansamblu coerent, organizat şi etapizat pe trepte de şcolarizare care include:
cunoştinţe, principii, teorii, paradigme;
modele atitudinale şi comportamentale;
orientări valorice despre om şi interacţiunea sa cu planul social
prin care se vizează realizarea finalităţilor.
11/7/2018

23. TIMPUL:
Este o variabilă pe care de multe ori nu o regăsim în definiţia curriculumului.
În raport cu aceasta variabilă se studiază:
Timpul alocat;
Timpul utilizat;
Timpul necesar individual de învăţare.
11/7/2018

24. 5. CATEGORII CONCEPTUALE DERIVATE:
ARIA CURRICULARĂ
include „domenii ale cunoaşterii care oferă o viziune multi şi/sau interdisciplinară asupra disciplinelor de studiu“ (M.Ionescu, I.Radu)
Curriculum Naţional Românesc este structurat pe şapte arii curriculare:
„Limbă şi comunicare“,
„Matematică şi ştiinţe ale naturii“,
„Om şi societate“,
„Arte“,
„Educaţie fizică şi sport“,
„Tehnologii“,
„Consiliere şi orientare“
CICLU CURRICULAR
Ciclurile curriculare sunt „periodizări ale şcolarităţii pe mai mulţi ani de studiu care au în comun anumite finalităţi educaţionale şi sisteme metodologice.
Curriculum naţional românesc cuprinde următoarele cicluri curriculare:
ciclul achiziţiilor fundamentale (grăd.–.II-);
ciclul de dezvoltare (III-.VI);
ciclul de observare şi orientare (VII–IX);
ciclul de aprofundare (X–IX);
ciclul de specializare (XII; XIII)
11/7/2018

25. Arii curriculare la nivel de învăţământ superior?
Aria curriculară – o grupare de discipline funcţionale din perspectiva competenţelor necesare viitorului absolvent (această definiţie răspunde principiului funcţionalităţii în proiectarea unui curriculum).
Aria curriculară nucleu (discipline fundamentale)
Aria curriculară de specialitate (aspectele de actualitate ale domeniului, utile pt. inserţia socio-profesională)
Aria curriculară de interferenţă (se referă la discipline din zone de transfer)
Aria curriculară de cultură funcţională (suplimentează formarea de specialitate şi asigură funcţionalitatea integrării socio-profesionale) (L. Sarivan, M. Singer)
11/7/2018

26. CONŢINUTURILE CURRICULARE
orice subiect de studiu, material educaţional, situaţie sau experienţă care pot ajuta la dezvoltarea aptitudinilor cognitive şi afective (Dictionary of Education)
FAPT CURRICULAR
actele educatorului sau ale educatului cu impact în situaţii specifice de învăţare, orientate către reorganizarea experienţei acestuia din urmă.
11/7/2018

27. Clasificarea tipurilor de curriculum din perspectiva teoriei curriculum-ului
Clasificarea tipurilor de curriculum din perspectiva dezvoltării curriculum-ului
11/7/2018

28. 1. Din perspectiva TEORIEI CURRICULUM-ULUI identificăm:
C. general;
C. specializat;
C. subliminal;
C. informal.
11/7/2018

29. 2. Din perspectiva DEZVOLTĂRII CURRICULUM-ULUI identificăm:
C. recomandat
C. scris;
C. predat;
C. de suport;
C. învăţat;
C. testat.
11/7/2018

30. CURRICULUM GENERAL: „curriculum central” „curriculum nucleu”
„trunchiul comun de cultură generală”
„curriculum de bază”
„core-curriculum”
11/7/2018

31. Are caracter obligatoriu.
Se referă la acele experienţe de învăţare propuse elevilor/studenţilor care vizează formarea competenţelor fundamanetale (obligatorii pentru toţi elevii sau studenţii) şi care activează o bază de cunoştinţe, abilităţi şi comportamente, pe parcursul primelor stadii ale şcolarităţii.
Are caracter obligatoriu.
11/7/2018

32. La CURRICULUM GENERAL se adaugă CURRICULUM OPŢIONAL.
Din punct de vedere al conţinuturilor, el se reduce la un număr de discipline de bază, obligatorii, în jurul cărora alte achiziţii urmează să se articuleze.
În cadrul fiecărei discipline sunt selectate elemente esenţiale pentru orientarea învăţării la acea disciplină şi reprezintă unicul sistem de referinţă pentru diversele tipuri de evaluări şi examinări externe (naţionale) din sistem şi pentru elaborarea standardelor curriculare de performanţă
La CURRICULUM GENERAL se adaugă CURRICULUM OPŢIONAL.
11/7/2018

33. SEGMENTELE UNUI CURRICULUM
1.CURRICULUM NUCLEU (TRUNCHIUL COMUN) cuprinde obiectivele-cadru, obiectivele de referinţă, conţinutul şi standardele curriculare de performanţă obligatorii pentru toate şcolile de acelaşi tip şi pentru toţi elevii din aceste şcoli. Corespunde numărului minim de ore acordat fiecărei discipline de studiu în planurile cadru de învăţământ şi este menit să asigure egalitatea şanselor de instruire.
11/7/2018

34. 2. CURRICULUM LA DECIZIA ŞCOLII - acoperă diferenţa dintre numărul minim de ore, acordate pentru curriculum nucleu, şi numărul maxim de ore acordate pe săptămână de planurile de învăţământ pentru fiecare disciplină, în fiecare an de studiu.
11/7/2018

35. Variante de curriculum la decizia şcolii: Curriculum-nucleu aprofundat diversifică activităţile de învăţare destinate conţinuturilor obligatorii, până la acoperirea numărului maxim de ore prevăzut pentru o disciplină şcolară. Curriculum extins lărgeşte oferta de învăţare cu noi conţinuturi, în plus faţă de cele prevăzute în curriculum nucleu, până la acoperirea numărului maxim de ore prevăzut în planurile-cadru de învăţământ pentru o disciplină şcolară.
11/7/2018

36. Curriculum elaborat în şcoală cuprinde diverse tipuri de activităţi opţionale pe care le propune şcoala, în funcţie de resursele de care dispune, precum şi în funcţie de interesul elevilor, sau de interesele comunităţii locale în pregătirea elevilor în anumite domenii. Forme: - opţionalul la nivelul unei discipline de studiu; - opţionalul la nivelul uneia sau al mai multor arii curriculare.
11/7/2018

37. În învăţământul preuniversitar, curriculum general are valoare de CURRICULUM NAŢIONAL.
Se concretizează în documente şcolare oficiale care proiectează activitatea instructiv-educativă la toate nivelurile sistemului şi ale procesului de învăţământ.
Aceste documente sunt:
documente de politică a educaţiei (legea învăţământului) care definesc finalităţile macrostructurale, idealul şi scopurile educaţiei;
documente de politică şcolară care definesc finalităţile microstructurale ale procesului (obiectivele pe cicluri curriculare, arii curriculare, pe discipline);
planuri de învăţământ (elaborate de către minister);
programele şcolare/analitice (elaborate de către minister);
manualele şcolare (evaluate şi lansate pe piaţă);
ghiduri şi materiale metodice (aprobate de către minister, în concordanţă cu programa şcolară);
instrumente de evaluare.
11/7/2018

38. Planurile-cadru de învăţământ
Documente oficiale, cu caracter unitar şi obligatoriu care specifică pentru fiecare ciclu şcolar, pentru fiecare tip şi profil de instituţie şcolară:
- ariile curriculare din care vor fi selecţionate conţinuturile propuse elevilor spre învăţare;
- obiectele de învăţământ care vor fi studiate de elevi în cadrul fiecărei arii curriculare şi ordinea în care vor fi studiate;
numărul de ore acordat în cadrul fiecărui obiect de învăţământ, în fiecare an de studiu, pentru însuşirea cunoştinţelor care alcătuiesc curriculum-ul nucleu al disciplinei respective şi pentru cele care alcătuiesc curriculum-ul la decizia şcolii.
11/7/2018

39. Ariile curriculare
domenii largi în care vor fi iniţiaţi elevii în şcoli şi care reunesc mai multe discipline şcolare între care există strânse legături
Obiectele de învăţământ se grupează pe şapte arii curriculare:
- Limbă şi comunicare.
- Matematică şi Ştiinţe ale naturii.
- Om şi societate.
- Arte.
- Educaţie şi sport.
- Tehnologii.
- Consiliere şi orientare.
11/7/2018

40. Obiectele de învăţământ ansambluri coerente şi compacte de cunoştinţe, abilităţi şi de activităţi aplicative menite să informeze şi să formeze elevii în diferite domenii. Pot fi constituite după mai multe criterii: • diviziunea academică a cunoaşterii (exemplu: matematica, fizică, economie etc.); • organizarea mediului natural / social (exemplu: transporturile, energia, apa ş.a.); • nevoile practice de acţiune umană (exemplu: abilităţi practice, întreţinerea utilajelor ş.a.).
11/7/2018

41. După modalităţile de structurare a conţinutului învăţământului în cadrul disciplinelor de învăţământ, acestea pot fi concepute în mai multe maniere: - uni(mono)disciplinare –tratează fenomenele studiate din perspectiva unei unice ştiinţe; - pluridisciplinare –grupează cunoştinţe oferite de diferite ştiinţe în jurul unor teme cercetate de toate aceste ştiinţe; - interdisciplinare –conţinutul este constituit din concepte şi principii care sunt comune mai multor ştiinţe; - transdisciplinare – discipline de maximă generalitate care sunt unificatoare ale unor multiple şi diferite domenii de cunoaştere şi acţiune umană
11/7/2018

42. Programele şcolare
documente oficiale care descriu oferta educaţională a unei anumite discipline pentru un parcurs şcolar determinat. Programa şcolară pentru un obiect de învăţământ specifică următoarele aspecte: NIVEL SECUNDAR INFERIOR: - nota de prezentare - obiectivele cadru; - obiectivele de referinţă; - exemple de activităţi de învăţare; - conţinuturi; - standardele curriculare de performanţă. (criteriile de evaluare a calităţii procesului de învăţare; enunţuri sintetice a ceea ce ar trebui să probeze elevii că au devenit capabili să realizeze la sfârşitul unei trepte de şcolarizare în domeniul vizat de o anumită disciplină de studiu)
11/7/2018

43. Manualele şcolare sunt instrumente de lucru pentru elevi Funcţii:
funcţia informativă
funcţia formativă
funcţia stimulativă
Criterii pntru aprecierea unui manual:
valoarea ştiinţifică
valoarea pedagogică
realizarea estetică
calităţi igienice
aspectul economic
11/7/2018

44. În învăţământul superior:
Curriculum general = curriculum obligatoriu = curriculum nucleu sau aria curriculară nucleu
Formează competenţele fundamentale pentru domeniu şi se bazează pe conţinuturile esenţiale, necesare şi obligatorii pentru elev/student ce decurg din roluri considerate definitorii pentru absolventul acelei trepte de învăţământ.
11/7/2018

45. CURRICULUM SPECIALIZAT:
În învăţământul preuniversitar defineşte obiectivele specifice
unor profiluri de studii (vizează semicalificarea şi calificarea)
unor domenii ale cunoaşterii (literatură, artă, ştiinţe exacte, etc.);
Se focalizează pe formarea competenţelor (cunoştinţe, atitudini, abilităţi) specifice unor domenii particulare de studiu.
În învăţământul universitar = aria curriculară de specialitate
11/7/2018

46. CURRICULUM SUBLIMINAL (ascuns):
Ce se învaţă în clasă, dar nu este predat de profesor.
EXEMPLE...
Reprezintă „efectele subliminale” ale programelor şcolare, ca urmare a influenţelor explicite sau implicite, interne sau externe.
Emerge, ca experienţă de învăţare, din mediul psihosocial şi cultural al clasei, al şcolii, al universităţii.
Contează climatul de studiu, personalitatea profesorilor, relaţiile interpersonale, sistemul de recompense şi sancţiuni.
Toate acestea influenţează imaginea de sine, atitudinile faţă de alţii, sistemul propriu de valori.
Evoluţia afectivităţii este influenţată de climatul nestructurat al vieţii din instituţia educaţională.
11/7/2018

47. CURRICULUM INFORMAL: Derivă din ocaziile de învăţare oferite de:
societăţi educaţionale nonguvernamentale;
mass-media;
instituţii culturale;
instituţii religioase;
atmosfera cotidiană a familiei, etc.
11/7/2018

48. CURRICULUM RECOMANDAT:
Se referă la ceea se recomandă de către comitete de experţi, de către autorităţi guvernamentale, de către beneficiari ca fiind cel mai potrivit/bun la un moment dat pentru cei care vor parcurge acel curriculum.
Curriculum recomandat este util profesorilor ca un ghid general, dar el ignoră, de obicei, realităţile şcolii concrete.
11/7/2018

49. CURRICULUM-UL REAL
se referă la ceea ce ajunge efectiv la elevi din curriculum-ul prescris. Profesorii interpretează curriculum-ul prescris în mod diferit, în funcţie de o serie de variabile personale, pe de o parte, şi contextuale, pe de altă parte.
este rezultatul reelaborărilor şi interpretărilor personale ale profesorului care implementează curriculum-ul prescris
11/7/2018

50. CURRICULUM-UL REALIZAT - se referă la ceea ce elevii asimilează efectiv din curriculum-ul realizat. - poate fi constatat cu ocazia procesului de evaluare. - elevii, la rândul lor, realizează o selecţie a cunoştinţelor pe care şi le însuşesc, în funcţie de interesele personale de cunoaştere, proiectele de viitor, aspiraţiile şcolare, dar şi în funcţie de o serie de factori contextuali, cum ar fi atitudinea generală a colegilor faţă de o disciplină de învăţământ sau alta, reprezentările despre profesor ş.a.
11/7/2018

51. CURRICULUM SCRIS:
Are un caracter oficial şi este specific unei instituţii educaţionale concrete.
Este esenţial, dar adesea nu este consonant cu ceea ce se predă de fapt în şcoală (una scriem, alta facem; una se cere, alta se face).
11/7/2018

52. CURRICULUM PREDAT:
Reprezintă suma experienţelor de învăţare oferite efectiv de educatori elevilor în activitatea curentă.
11/7/2018

53. CURRICULUM DE SUPORT:
Desemnează materialele curriculare adiţionale, precum
culegeri de texte,
culegeri de exerciţii,
timpul alocat experienţei de învăţare,
echipamentele electronice,
dotarea materială etc.
11/7/2018

54. CURRICULUM ÎNVĂŢAT:
Semnifică ceea ce elevul/cursantul achiziţionaeză de fapt, ca o rezultantă a acţiunii cumulate a celorlate tipuri de curriculum.
11/7/2018

55. CURRICULUM TESTAT: Este experienţa de învăţare transpusă în: teste
probe de examinare
alte instrumente de apreciere a progresului şcolar şi a performanţelor şcolare.
11/7/2018

56. CURRICULUM NONFORMAL:
Defineşte obiectivele pedagogice specifice anumitor activităţi extraşcolare, complementare, dar instituţionalizate.
11/7/2018

57. CURRICULUM LA DISPOZIŢIA ŞCOLII:
Reprezintă oferta curriculară particularizată a unei şcoli anume (propriul proiect curricular).
CDŞ:
Aprofundare
Extindere
Opţionale.
11/7/2018

58. CURRICULUM INDIVIDUALIZAT SAU PERSONALIZAT:
Semnifică program de studii convenit, discutat şi acceptat în prealabil de cei doi parteneri ai educaţiei.
Programul respectiv este adecvat nevoilor particulare ale unui singur subiect aflat într-o situaţie educaţională.
Exemplu: programul de pregătire doctorală
11/7/2018

59. CURRICULUM-UL ASCUNS
include aspecte care, deşi nu sunt înscrise în curriculum-ul prescris şi nici nu sunt declarate ca intenţii educative explicite, constituie, totuşi, obiect al învăţării în şcoală.
de ex., valori care ţin de cultura elevilor sau de cultura şcolii, obiectivate în norme, ritualuri sau comportamente acceptate în rândul elevilor sau de anumite valori morale promovate de profesori
11/7/2018

60. După forma lor de concretizare: CURRICULUM CENTRAT PE UN DOMENIU DE STUDIU - oferă elevilor acele concepte şi abilităţi care sunt indispensabile pentru înţelegerea şi studierea unui domeniu al cunoaşterii. Variante: - curricula monodisciplinare, care examinează problemele din perspectiva unei singure ştiinţe; - curricula multidisciplinare – atunci când conţinuturile sunt prezentate succesiv din perspectiva diferitelor ştiinţe; - curricula interdisciplinare, care examinează acele probleme care sunt comune mai multor ştiinţe; - curricula transdisciplinare, ale căror conţinuturi se referă la probleme care stau la baza unor
11/7/2018

61. CURRICULUM CENTRAT PE MEDIUL SOCIAL
conţinutul este derivat din problemele specifice comunităţilor sociale şi cu care se confruntă membrii ei
implicarea elevilor în proiecte de soluţionare a unor probleme comunitare şi în desfăşurarea unor acţiuni menite să contribuie la formarea unor deprinderi de relaţionare socială
profesorul este în primul rând un organizator, un mijlocitor şi mai puţin un „expert” ca în cazul unui curriculum centrat pe un domeniu de studiu.
11/7/2018