1. ZIUA NAŢIONALĂ FĂRĂ TUTUN
MINISTERUL SĂNĂTĂŢII
INSTITUTUL NAŢIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ
CNEPSS
CENTRUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI PROMOVARE A STĂRII DE SĂNĂTATE
CENTRUL REGIONAL DE SĂNĂTATE PUBLICĂ IAŞI
ZIUA NAŢIONALĂ FĂRĂ TUTUN
18 NOIEMBRIE 2010
Metodologie campanie

2. TEMA CAMPANIEI
“Informarea şi conştientizarea populaţiei, privind efectele nocive ale fumatului activ şi pasiv“

3. Sloganul campaniei
Fără tutun, pentru o viaţă mai lungă şi sănătoasă !

4. POPULAŢIA ŢINTĂ Populaţia generală şi în special: adolescenţi elevi
tineri
părinţi
gravide

5. PERIOADA DE DERULARE A CAMPANIEI
noiembrie 2010

6. Scopul campaniei
Reducerea prevalenţei fumatului în rândul tinerilor şi gravidelor prin promovarea unui stil de viaţă fără tutun şi conştientizarea populaţiei generale cu privire la efectele nocive ale fumatului.

7. OBIECTIVELE GENERALE
Creşterea numărului de persoane din grupul ţintă informate cu privire la efectele nocive ale fumatului;
Creşterea numărului de persoane care nu încep să fumeze şi a celor care renunţă la fumat.

8. OBIECTIVE SPECIFICE
Diseminarea de informaţii privind efectele nocive ale fumatului asupra sănătăţii;
Diseminarea de recomandări în vederea renunţării la fumat.

9. MESAJELE CAMPANIEI
Tutunul ucide!
Trăieşte! Nu fuma!
Fără tutun, pentru o viaţă mai lungă şi sănătoasă !

10. Date despre consumul de tutun
* Mai mult de 5 milioane de oameni mor în fiecare an din cauza efectelor tutunului - mai mult decât prin HIV / SIDA, malarie şi tuberculoza la un loc.  * Tutunul este singurul produs de consum acceptat legal, care ucide atunci când este folosit exact aşa cum producătorul intenţionează. * Până la jumătate din toţi fumătorii vor muri de o boală legată de tutun. * Fumatul pasiv afectează pe toţi cei care sunt expuşi la acesta.

11. Fumatul pasiv ucide 600 000 de persoane în fiecare an.
La nivel global, aproximativ o treime dintre adulţi sunt în mod regulat expuşi fumatului pasiv.
Din toate decesele care pot fi atribuite fumatului pasiv, 31% apar în rândul copiilor şi 64% au loc în rândul femeilor.
Aproximativ de decese în Statele Unite, în fiecare an, adică aproximativ 11% din toate decesele legate de tutun, sunt atribuite expunerii pasive la fumul de ţigară. În Uniunea Europeană, expunerea pasivă la fumul de ţigară la locul de muncă cauzează aproximativ 7600 de decese pe an, expunerea la domiciliu provocând suplimentar de de decese.
În plus faţă de creşterea poverii bolii în populaţie, fumatul pasiv presupune, de asemenea, costuri economice mari pentru indivizi şi ţări, atât directe (costurile de îngrijiri medicale), precum şi indirecte (generate de reducerea productivităţii).
Nu există nici un nivel sigur de expunere la fumul de ţigară.
Sursa: WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2009

12. Fumatul în Europa (I)
    * Prevalenţa generală a fumatului zilnic la adulţi este estimată la aproximativ 28,6% în regiunea europeană OMS.     * Prevalenţa medie a fumatului estimată este de 40% în rândul bărbaţilor şi 18,2% în rândul femeilor.     * Raportul OMS din 2002 estimează că tutunul a fost responsabil pentru 1,6 milioane de decese în regiunea europeană OMS.     * Conform celor mai recente date disponibile (2004), rata medie a mortalităţii datorată tutunului pentru întreaga regiune a fost 35,2 la de locuitori.     * Costurile directe şi indirecte ale fumatului în Uniunea Europeană au fost estimate între 97,7 şi 103,3 miliarde € în 2000, corespunzând la 1,04-1,39% din produsul intern brut al UE.
Sursa: European tobacco control report (2007)

13. Fumatul în Europa (II)
Bolile legate de fumat fac anual în Europa victime; de decese sunt urmare a fumatului pasiv;
Prevalența fumatului în populația generală peste 15 ani a UE este 32 % la barbați și 21 % la femei;
Surse: 2007 European Parliament Resolution on the Green Paper "Towards a Europe free from tobacco smoke
March 2009 Eurobarometer (European Commission, Flash Eurobarometer, Survey on Tobacco Analytical report, Fieldwork: December 2008

14. Fumatul în România
Pentru prima dată în ultimele decenii studiile CPSS arată scăderea prevalenței fumatului de la 35,1 % în 2003 la 30,0 % în 2007;
Descresterea provine din scaderea* masiva a fumatului la barbați (46,4 -> 33,0 %) combinată cu cresterea* moderată a fumatului la femei (24,1->27,1 %) mai cu seama în randul fetelor (toate statistic semnificative);
România conduce detașat ierarhia UE în privința proporției în care mesajele de sănătate de pe pachetele de țigarete informează asupra fumatului: pledează sa nu se înceapă, să nu se reia, să se fumeze mai puțin, să se încerce abandonarea (Martie 2009 Eurobarometer). Aici se poate regasi si efortul comunitatilor de promovare a sanatatii.
Surse : Cunostintele, atitudinile si practicile populatiei generale referitoare la de consumul de tutun si la prevederile legislative in domeniu. Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate, Bucuresti, 2007
CRSP Bucuresti, Analiza de situatie, Ziua Mondială fără Tutun, 2010
March 2009 Eurobarometer .

15. Fumători, ex-fumători, nefumători-România, 2007-2008
Sursă: March 2009 Eurobarometer

16. Prevalenţa fumatului la adulţi, în România
Descriere
Perioadă
Rezultat
Prevalenţa la adulţi bărbaţi
35,6
32,3
33,2
Prevalenţa la adulţi femei
10.5
10,1
10,3
Prevalenţa totală la adulţi
22,5
20,8
21,4
Comentarii: Date pentru 1994 – definiţie: fumători zilnici, vârsta: 15+ ani, sursă: WHO Health for All Database Date pentru 2000 – definiţie: fumători zilnici, vârsta : 15+ ani, sursă: Starea de sănătate a populaţiei în România, Bucureşti 2001, Institutul Naţional de Statistică

17. Sursa: HFA database

18. Numărul mediu al anilor pierduţi prin decese datorate fumatului, în România
Descriere
Valoare
Prevalenţa la adulţi bărbaţi 21
Prevalenţa la adulţi femei 17
Sursa: HFA databases

19. Decese datorate fumatului, la toate vârstele, în România
Descriere An
Valoare
Numărul deceselor datorate fumatului (bărbaţi)
1990
24200
2000
28000
Numărul deceselor datorate fumatului (femei)
3000
4900
Numărul deceselor datorate fumatului (total)
27200
32900
% deceselor datorate fumatului (bărbaţi) 18 20
% deceselor datorate fumatului (femei) 3 4
% deceselor datorate fumatului (total) 11 13

20. Sursa: HFA database

21. Decese datorate fumatului la grupa de vârstă 35-69 ani, în România
Descriere An
Valoare
Numărul deceselor datorate fumatului (bărbaţi)
1990
20000
2000
21000
Numărul deceselor datorate fumatului (femei)
2200
Numărul deceselor datorate fumatului (total)
22200
23200
% deceselor datorate fumatului (bărbaţi) 32 33
% deceselor datorate fumatului (femei) 6 7
% deceselor datorate fumatului (total) 23 24

22. Sursa: HFA database

23. Proporţia deceselor datorate fumatului, la toate vârstele, în România
Descriere An
Procent
Cancer pulmonar (bărbaţi)
1990 89
2000 91
Cancer pulmonar (femei) 45 50
Alte cancere (bărbaţi) 18 20
Alte cancere (femei)
0.8
1.3
Boli cardiovasculare (bărbaţi) 14 16
Boli cardiovasculare (femei)
1.7
3.3
Alte cauze (bărbaţi)
7.2
8.1
Alte cauze (femei)
2.1
Toate cauzele (bărbaţi)
Toate cauzele (femei) 3 4
Toate cauzele (total) 11 13
Sursa: HFA database

24. Proporţia deceselor datorate fumatului, la grupa de vârstă 35-69 ani, România
Descriere An
Procent
Cancer pulmonar (bărbaţi)
1990 91
2000 94
Cancer pulmonar (femei) 50 56
Alte cancere (bărbaţi) 26 29
Alte cancere (femei)
1.2
1.1
Boli cardiovasculare (bărbaţi) 30 32
Boli cardiovasculare (femei)
5.6
7.5
Alte cauze (bărbaţi) 12
Alte cauze (femei)
2.7 3
Toate cauzele (bărbaţi) 33
Toate cauzele (femei) 6 7
Toate cauzele (total) 23 24
Sursa: HFA database

25. Ratele standardizate de mortalitate, datorate cancerului de trahee, bronhii şi plămân, în România, 2002
Descriere
RSM
Bărbaţi
66.2
Femei
11.23
Sursa: HFA database

26. Consumul de ţigări în Romania
Valoare
Numărul de ţigări per persoană, per an
1997
1392,63
Sursa: HFA database

27. Ţigara – compoziţie chimică
Ţigările conţin mai mult de 4000 de substanţe chimice diferite.
Aproximativ 250 din acestea sunt toxice.
Se ştie că cel puţin 50 dintre acestea produc cancer.

28. FUMATUL - Factori de risc
Curiozitatea naturală a adolescenţilor
Opinia prietenilor
Uşurinţa de a procura ţigări
Mediu familial dezorganizat
Simptome depresive
Nevoia de noi experienţe şi emoţii
Insecuritatea/Agresiunea/Stimă de sine scăzută
Religiozitate scăzută
Lipsa unor reguli clare
Eşecul şcolar
Asociere cu grupuri care manifestă un comportament deviant

29. FUMATUL - Factori de protecţie
Mediu familial armonios
Monitorizare parentală
Rezultate şcolare bune
Colaborări cu asociaţii care promovează un stil de viaţă sănătos
Adoptarea de norme convenţionale despre consumul de ţigări
Disponibilitatea scăzută a ţigărilor
Convingerea că un consum de tutun nu este tolerat
Programe de prevenire

30. Fumatul, risc major pentru sănătate, este asociat cu:
30% din decesele prin cancer
90% din decesele prin cancer pulmonar
25% din decesele prin boli coronariene
85% din decesele prin boli pulmonare cronice obstructive
25% din decesele prin boli cerebrovasculare

31. Efectele fumatului şi boli legate de fumat (I)
I - fumători (bărbaţi şi femei)
Dependenţă de nicotină
Hipertensiune
Ateroscleroză
Angină pectorală
Infarct miocardic
Accident vascular cerebral (AVC): tromboză cerebrală, hemoragii cerebrale
Anevrism aortic
Anevrism al aortei abdominale
Trombangeită obliterantă
BPOC - boli pulmonare cronice obstructive
Bronşită cronică
Emfizem pulmonar
 Insuficienţă cardiorespiratorie
Infecţii respiratorii virale: gripă
Infecţii respiratorii bacteriene: Pneumonii cauzate de pneumococ, streptococi, stafilococi, Klebsiella pneumoniae, Legionella pneumophila, Moraxella catarrahalis. TB

32. Efectele fumatului şi boli legate de fumat (II)
Cancer de - plămân, cavitate bucală, faringe, laringe, esofag, stomac, pancreas, ficat, rinichi, vezică urinară, colon, rect, penis, piele
Leucemie mieloidă
Limfomul
Degenerescenţă maculară a retinei
Cataractă
Diabet zaharat
Ulcer gastric
Ulcer duodenal
Parodontită
Stomatită necrotică
Leucoplazie
Demineralizare osoasă
Impotenţă la bărbaţi
Cicatrizare dificilă a plăgilor chirurgicale

33. Efectele fumatului şi boli legate de fumat (III)
II – femei
Osteoporoză
Fracturi osoase
În asociere cu contraceptive orale:
Infarct miocardic
Hemoragie subarahnoidiană
Infertilitate
Ridare prematură
Menopauză precoce
Cancer de col uterin
Cancer ovarian
Cancer de sân

34. Efectele fumatului şi boli legate de fumat (IV)
în timpul sarcinii
principalele complicaţii
Placenta praevia
Avort
Impactul asupra fătului şi copilului
Defect al arhitecturii pulmonare
Făt mort
Făt cu greutatea mică la naştere
Moarte subită copil
Malformaţii congenitale
Statură mică      
Despicătură labială
 Despicătură palatului
 Strabism
Sindactilie

35. Efectele fumatului pasiv şi boli legate de fumatul pasiv (IV)
III - fumatul pasiv (bărbaţi şi femei) A) COPII
Bronşiolită
Bronşită catarală
Astm
Pneumonie
Bronhopneumonia
Otită
Amigdalită
Sinuzită
Scăderea capacităţii respiratorii B) ADULŢI
Scăderea capacităţii respiratorii
Cancer pulmonar
Infarct miocardic
La femei există, de asemenea, riscul de:
Cancer de col uterin
Cancer de sân
Surse slideuri 31-38: CDC Atalnta, Australian Institute of Health and Welfare; World Health Organisation

36. Efecte ale fumatului asupra societăţii
Fumătorii au mai multe probleme de sănătate decât nefumătorii.
Asistenţa medicală pentru fumători costă foarte mulţi bani.
Fumatul cauzează sărăcie, deoarece persoanele care fumează au mai puţini bani disponibili pentru familiile lor.

37. PREVENŢIE
Educația grup-specifică adresată tineretului, femeilor însărcinate și părinților este considerată primordială pentru reducerea tabagismului;

38. Beneficiile asupra organismului şi calităţii vieţii în urma renunţării la fumat
  După 20 de minute tensiunea arterială va scădea, pulsul va scădea, iar temperatura mâinilor şi picioarelor va creşte.   După 8 ore nivelul monoxidului de carbon din sânge va scădea până la cote normale, iar nivelul oxigenului din sânge va creşte până la normal.   După 24 de ore şansele unui atac de cord scad simţitor.   După 48 de ore capacitatea de a mirosi şi gusta se va îmbunătăţi.   După 2 săptămâni până la 3 luni, se va îmbunătăţi circulaţia dar şi funcţia respiratorie.   După 1 până la 9 luni probleme precum tusea, congestionarea sinusurilor sau oboseala se vor diminua.   După 1 an riscul unor afecţiuni coronariene va scădea până la jumătate comparativ cu riscul asociat unui fumător.   După 10 ani riscul cancerului pulmonar va scădea până la jumătate faţă de cel al fumătorilor; se va diminua şi riscul cancerului de gură, gât, esofag sau rinichi.   După 15 ani riscul afecţiunilor coronariene va scădea până la nivelul persoanelor care nu au fumat niciodată.
Sursa: Societatea Americană a Cancerului

39. Fumătorii sunt dependenţi!
Fumatul produce dependenţă.
Foarte des, fumătorii nu doresc să fumeze.
De multe ori ei cunosc toate pericolele la care se expun prin fumat.
Mulţi dintre fumători au încercat să renunţe la fumat de mai multe ori.
Uneori oamenii continuă să fumeze pentru că ei cred că este prea târziu pentru a opri!

40. Co-morbidităţi psihiatrice:
Renunţarea la fumat
Factori care fac dificilă renunţarea la fumat
    Co-morbidităţi psihiatrice:
stres
depresie
alcoolism
consumul altor droguri
  Creştere în greutate 40

41. Strategii în vederea renunţării la fumat
Motivaţia
Eliminarea fumului din mediu
Adoptarea unui stil de viaţă sănătos
Gândire pozitivă
Consiliere şi tratament

42. Motivaţia (I)
Oamenii care au motive întemeiate să renunţe la fumat, au mai multe şanse de succes pentru a deveni nefumători şi a rămâne aşa!
Principalele motive de a renunţa la fumat:      * sarcina
* probleme de sănătate     * organism slăbit     * ai devenit părinte     * dorinţa de independenţă faţă de ţigară     * protejarea celor din jur şi a mediului înconjurător de expunerea la fumul de ţigară     * dorinţa de schimbare     * costurile crescute ale ţigărilor     * stimulente cosmetice (piele mai frumoasă, ten fără riduri, dinţi albi etc.)     * îmbunătăţirea gustului şi mirosului

43. Motivaţia (II) Mai mulţi bani şi o sănătate mai bună!
1. O viaţă mai lungă. Studii recente arată că fumătorii care renunţă la fumat la mijlocul vieţii, trăiesc cu şapte ani mai mult decât cei care continuă să fumeze. 2. Mai mulţi bani pentru alte lucruri. 20 de ţigări pe zi costă aproximativ 10 lei pe zi, 300 lei pe lună şi 3650 lei pe an. 3. Mediu fără fum, evitarea problemelor la locurile de muncă unde nu se fumează. 4. Capacitatea de efort, circulaţia sângelui şi capacitatea respiratorie se îmbunătăţesc considerabil. 5. Se îmbunătăţeşte calitatea spermei.

44. Motivaţia (III)
6. Creşte stima de sine atunci când există convingerea fumătorului că el este capabil şi responsabil de renunţarea la fumat.
7. Mirosul şi gustul se îmbunătăţesc. 8. Creşte capacitatea de concentrare, se reduce stresul şi anxietatea. 9. Pielea devine mai frumoasă, pentru că sângele transportă mai mult oxigen la celule Se evită sechelele pe termen lung.

45. Eliminarea fumului din mediu
Renunţarea la ţigările din locuinţă şi aruncarea tuturor pachetelor goale
Verificarea hainelor pentru a nu conţine pachete ascunse sau uitate
Curăţarea scrumierelor
Spălarea hainelor, prosoapelor, precum şi a altor articole care miros a fum
Curăţarea temeinică a locuinţei şi autoturismului
Aerisirea frecventă a încăperilor pentru a împrospăta aerul

46. Adoptarea unui stil de viaţă sănătos
Alimentaţie bogată în fructe şi legume
Consum crescut de apă
Mai multe exerciţii fizice
Drumeţii
Practicarea unui nou sport
Evitarea consumului de cafea sau alcool
Spălatul pe dinţi imediat după fiecare masă
Evitarea stresului

47. Gândire pozitivă
Renunţarea poate fi neplăcută, dar este un semn că organismul se recuperează după efectele tutunului.
Iritabilitatea, nevoia acută de a fuma şi lipsa de concentrare sunt manifestări comune – dar nu trebuie să fie motive de îngrijorare deoarece acestea dispar de obicei după câteva săptămâni.

48. Tratamente: Psihoterapia Acupunctura Antidepresive Spray nazal
Plasturi cu nicotină
Gumă de mestecat cu nicotină 48

49. Activități recomandate DSP-urilor
Diseminarea de informaţii referitoare la efectele nocive ale fumatului, factorii de risc, modalităţi de prevenire a începerii fumatului şi de renunţare la fumat, către unităţi de învăţământ, cabinete de medicină de familie, autorităţi locale etc. în format electronic prin canale multiple:
și reţelele sociale
website-ul DSP urilor, website-urile instituţiilor partenere
articole în ziarele locale, reviste, etc.

50. Activități recomandate DSP-urilor
- expo-antitabac în loc frecventat public: postere, pliante, broșuri, volume, măsurări CO, consiliere pro-renunțare;
- seminar urmat de consiliere individuală în școală/universitate
- intervenții media
- parteneriate pentru marșuri de tineret anti-fumat
- editare si distribuţie de informaţie grafică destinată grupurilor țintă
- activități publice (seminare, intervenții media, lobby în consiliul local)
- participare la campanii regionale/naționale anti-fumat

51. Parteneriate
Se va completa la nivel local:

52. INDICATORI DE MONITORIZARE -RAPORTARE LA FINALUL CAMPANIEI
Nr. de materiale promoţionale distribuite ;
Nr. de website-uri care afişează informaţii ale campaniei;
Nr. de instituţii (şcoli, cabinete medicale, etc.) implicate în campanie;
Nr. de autorităţi locale partenere/colaboratoare la campanie;
Nr. articole scrise în presă;
Nr. de unităţi de învăţământ participante ;
Nr. estimat de beneficiari;