1. Organizatia Internationala a Muncii
Magda Filip
Director
Directia Relatii Internationale si Organizatii Internationale
Ministerul Muncii, Familiei si Egalitatii de Sanse

2. OIM
Creata in 1919 prin Tratatul de la Versailles, cand exista convingerea ca pacea poate fi obtinuta si mentinuta doar in conditiile justitiei sociale
Constitutia OIM a fost elaborata intre ianuarie-aprilie 1919 de Comisia de Munca infiintat de Conferinta de Pace, care s-a intalnit la Paris si apoi la Versailles.
Comisia, prezidata de Samuel Gompers, seful Federatiei Muncii Americane, a fost compusa din reprezentanti ai 9 state: Belgia, Cuba, Cehoslovacia, Franta, Italia, Japonia, Polonia, Marea Britanie si SUA.

3. OIM
Rezultatul: o organizatie tripartita, singura formata din reprezentati ai guvernului, patronatelor si sindicatelor

4. Ce isi propunea OIM in 1919?
Reglementarea numarului de ore de munca, inclusiv pe zi si saptamana
Reglementarea furnizarii muncii, prevenirea somajului si asigurarea unui slariu care sa asigure un trai adecvat;
Protectiia lucratorilor contra imbolnavirilor, bolilor profesionale si accidentelor de munca
Protectia copiilor, tinerilor si femeilor;
Prevederi pentru batrinete si invaliditate, protectia intereselor lucratorilor in alte state dacat statele lor;
Recunoasterea principiului remunerarii egale pentru munca cu valoare egala
Recunoasterea principiului libertatii de asociare ;
Organizarea educatiei tehnice si profesionale si alte masuri.

5. Primele Conventii OIM
Prima Conferinta Internationala a Muncii s-a desfasurat la Washington in Octombrie 1919, care adoptat 6 conventii, care se refereau la numarul de ore de munca in industrie, somajul, protectia maternitatii, munca de noapte a femeilor, varsta minima si munca de noapte a tinerilor
Sediul OIM a fost plasat la Geneva in vara anului 1920, primul director general al Biroului International al Muncii, care asigura Secretariatul Organizatiei, fiind francezul Albert Thomas
In 2 ani au fost elaborate si adoptate, 16 conventii ale Oim si 18 recomandari.

6. Mecanismul de control
Activitatea s-a diminuat apoi, unele guverne considerand ca exista prea multe Conventii , bugetul prea mare si raporatele prea critice
Apoi, Curtea Internationala de Justitie, sub presiunea Guvernului Frantei a declarat ca OIM trebuie sa reglemnteze si conditiile de munca din agricultura.  
In 1926 a fost infiintat Comitetul de Experti ca sistem de control al OIM. Acest comitet, care exista si astazi, este format din juristi independenti care examineaza rapoartele guvernelor si prezinta Conferintei Internationale a Muncii raportul lor.

7. Evolutie OIM in 1946 OIM a devenit institutie specializata a ONU
in prezent are 178 de State Membre.
Are o structura “tripartita” unica, reuneste in mod egal reprezentantii guvernelor, angajatorilor si lucratorilor pentru a dezbate probleme legate de munca si politica sociala.
Conferinta Internationala a Muncii, care reuneste o data pe an delegatii OIM orienteaza lucrarile Organizatiei.
Ea adopta noile norme internationale ale muncii, ca si programul si bugetul Organizatiei.

8. OIM in prezent
Intre doua sesiuni ale Conferintei, Consiliul de administratie, compus din 28 de membri guvernamentali, din 14 reprezentanti ai angajatorilor si din 14 reprezentanti ai lucratorilor, orienteaza activitatile OIM.
Secretariatul Organizatiei, Biroul International al Muncii (BIM), are sediul la Geneva, in Elvetia, si administreaza birouri externe in peste 40 de tari.
Director general: Juan Somavia, Chile

9. Normele internationale ale muncii
Normele internationale ale muncii sunt instrumente juridice elaborate de delegatii OIM (guverne, angajatori si lucratori) care definesc principiile si drepturile minime de munca.
Este vorba de conventii, care sunt tratate internationale obligatorii din punct de vedere juridic, daca sunt ratificate de catre Statele Membre, fie de recomandari, care servesc drept principii directoare, cu un caracter neobligatoriu.
Adesea, o conventie enunta principiile fundamentale care trebuie sa fie aplicate de catre Statele care au ratificat-o, in timp ce recomandarea corespunzatoare completeaza conventia propunand principii directoare mai precise despre felul in care aceasta conventie ar putea fi aplicata

10. Conventii OIM fundamentale
Cele 8 conventii fundamentale sunt:
Conventia (nr. 87) privind libertatea sindicala si protectia dreptului sindical, 1948
Conventia (nr. 98) privind dreptul la organizare si negociere colectiva, 1949
Conventia (nr. 29) privind munca fortata, 1930
Conventia (nr. 105) privind abolirea muncii fortate, 1957
Conventia (nr. 138) privind varsta minima, 1973
Conventia (nr. 182) privind cele mai grave forme ale muncii copiilor, 1999
Conventia (nr. 100) privind egalitatea de remunerare, 1951
Conventia (nr. 111) privind discriminarea (angajare si profesie), 1958

11. Conventii OIM prioritare
Cele patru conventii prioritare sunt:
Conventia (nr. 81) privind inspectia muncii, 1947
Conventia (nr. 129) privind inspectia muncii (agricultura), 1969
Conventia (nr. 144) privind consultarile tripartite referitoare la normele internationale ale muncii, 1976
Conventia (nr. 122) privind politica de angajare, 1964

12. Conventii OIM in domeniul securitatii sociale
Conventia OIM nr. 35/1933 privind asigurarea pentru batranete in industrie
Conventia OIM nr. 36/1933 privind asigurarea pentru batranete in agricultura
Conventia OIM nr. 37/1933 privind asigurarea pentru invaliditate in industrie
Conventia OIM nr. 38/1933 privind asigurarea pentru invaliditate in agricultura
Conventia OIM nr. 39/1933 privind asigurarea pentru urmasi in industrie
Conventia OIM nr. 40/1933 privind asigurarea pentru urmasi in agricultura

13. Conventii OIM in domeniul securitatii sociale
Conventia nr. 102 privind securitatea sociala (norma minima), 1952
Conventia nr. 128 privind prestatiile pentru batranete, invaliditate si urmas, 1967
Conventia nr. 118 privind egalitatea de tratament (securitate sociala), 1962
Conventia nr. 157 privind pastrarea drepturilor in materie de securitate sociala, 1982
Conventia nr. 183 privind protectia maternitatii, 2000

14. Conventii OIM in domeniul securitatii sociale
Conventia nr.130/1969 privind prestatiile pentru ingrijiri medicale si indemnizatii de boala