1. Experiența internațională în implementarea programelor migrației circulare
Gloria Moreno-Fontes Chammartin,
Specialist principal în domeniul politicilor migraţionale
Organizaţia Internaţională a Muncii

2. Nu există o definiție-standard a programelor de migrație circulară
Migrația circulară nu constituie un fenomen nou. După cum îl defineşte Fargues "un nou interes într-o formă veche de migrație“.
Definiția simplă lucrativă pentru migraţie ar fi-un fenomen care include experiențe repetate de migraţie, care prevede mai mult de o călătorie și intoarcere, de obicei, în scop de muncă și care implică aceiași migranți.
Migrația circulară este, în esență, temporară, deoarece migranții trebuie să revină în țara sa de origine, în lipsa unui drept de şedere permanent în țara de destinație.
Pe de altă parte, toate formele de migrație temporară nu duc la migrație circulară-cea mai mare parte dintre ele poate implica un singur ciclu de migrație, în timp ce unele programe pot duce la stabilirea permanentă în țările de destinație.
Pentru a face distincţie între migrația permanentă și migrația de întoarcere (migrația "one-shot”, care cuprinde o emigrare şi o întoarcere/revenire permanentă).
Sursa: P. Wickramasekara, “Migraţia Circulară: un câştig triplu sau un sfărşit tenebru”, Reţeaua Globală Unională de Cercetare (RGUC), ILO, documentul de discuţie nr. 15, 2011.
EC- This is a definition of managed migration, and only refers to managed “legal/documented mobility”. The definition is vague and imprecise when it refers to “some degree” of mobility “Implying obvious limit to mobility) and “managed in a way”.

3. Două tipuri de migraţie circulară
Migrația circulară spontană sau voluntară - migraţia temporară cu caracter repetitiv în afara granițelor (în ambele sensuri) care implică mișcări formale și informale.
Migrația circulară gestionată sau reglementată- este migraţia reglementată de țara de origine, țara de destinație sau, de regulă, prin acorduri bilaterale sau memorandumuri de înțelegere (MÎ).
Sursa: P. Wickramasekara, “Migraţia Circulară: un câştig triplu sau un sfărşit tenebru”, Reţeaua Globală Unională de Cercetare (RGUC), ILO, documentul de discuţie nr. 15, 2011.
Increasing interest during past years in managed programmes as a policy tool to address a number of sensitive and contentious issues of today’s international migration. These range from: meeting labour market needs in destination countries without permanent settlement; mitigating the brain drain; promoting development in home countries through a steady flow of remittances, return of skills and enterprise creation, minimizing irregular migration and meeting the aspirations of migrants themselves to be away for short periods.

4. Definiţia migraţiei circulare din perspectiva Comisiei Europene (CE)
Comunicarea Comisiei Europene (an. 2007) – “o formă a migrației gestionată într-un mod, care permite un anumit grad de mobilitate legală între cele două țări, în ambele sensuri/direcţii”.
CE identifică două tipuri de migraţie circulară:
migraţia resortisanților din țări terțe, stabiliți în UE (persoane de afaceri și profesioniști) - migrația în țările de origine;
migraţia persoanelor care au reședința într-o țară terță - migraţia internă către un stat membru al UE
Definiţia include şi studenţii și stagiarii.
Guvernul Mauritius şi Comisia Europeană (an. 2008)- “circulația temporară, recurentă a persoanelor între două sau mai multe țări, în principal în scopuri de muncă sau pentru studii”.
Legătură cu inițiativele cu diaspora

5. Durata şederii Tipul de mobilitate
Până la 3 luni
Mobilitate pe termen scurt
Până la 6-9 luni
Migraţie sezonieră (migraţie circulară)
Până la 5 ani
Migraţie temporară (migraţie circulară)
Peste 5 ani
Migraţie pe termen lung
Sursa: Vadean şi Piracha (2009) citată în P. Wickramasekara, “Migraţia Circulară: un câştig triplu sau un sfărşit tenebru”, Reţeaua Globală (RGUC), ILO, documentul de discuţie nr. 15, 2011.

6. Dovezi de modele de migraţie circulară
Dovezi privind modelele de migrație circulară
Albania
Din totalul eșantionului de 2,524 migranți, 22.1% sunt migranți circulari
Germania
60% din lucrătorii străini s-au întors o dată
Iordania
În general, 90% din persoanele care nu dețin cetățenia Iordanului, dar locuiesc acolo sunt migranți cu intrări multiple
Kuwait
26% din eșantionul de 1,000 lucrători au venit în Kuwait să muncească mai mult de o dată
Maroc și Spania
Mai puțin de 10% din toți migranții marocani spre Spania sunt migranți circulari. Migrația circulară este acum limitată la muncă sezonieră
Filipine
Lucrătorii migranți re-angajați din Filipine au reprezentat în % din toți lucrătorii migranții
Polonia
Lucrătorii sezonieri polonezi în Germania: în jur de 74% au muncit în Germania de cel puțin două ori și 43% de cel puțin patru ori
Dovezi de modele de migraţie circulară
Add table 3

7. O soluţie de câştig triplu?
Generarea beneficiilor pentru:
țările de destinație,
țările de origine și
lucrătorii migranți înșiși?
source: P. Wickramasekara, Circular Migration: a Triple Win of a Dead End, Global Union Research
Network (GURN), ILO, discussion paper no. 15, 2011.

8. Câștig pentru țările de destinație?
Beneficii pretinse și argumente împotriva
Avantajele în favoarea migrației circulare
Posibilele aspecte negative
Răspunde nevoilor pieței forței de muncă și lipsei, în special, în sectoarele cu necesități sezoniere și ne-solicitate de băștinași
Programele de migrație circulară nu pot aborda unele deficite, care sunt structurale și pe termen lung, de exemplu, lucrătorii în servicii de îngrijire într-o societate ce se confruntă cu îmbătrânirea populației
Guvernele și angajatorii economisesc resurse, neachitând costurile de integrare
Chiar și lucrătorii temporari au nevoi de bază ce țin de piața forței de muncă și integrarea socială.
Satisface cetățenii / electoratul, deoarece nu există nici un risc de stabilire permanentă
Aceasta politică duce la xenofobie și sentimente de ură față de imigranți, care nu sunt în conformitate cu tradițiile liberale.
Răspunde problemelor legate de declinul și îmbătrânirea populației
Migrația circulară nu poate aborda provocările demografice. Acestea au nevoie de fluxuri migratorii permanente mai largi pe termen mai lung
Reduce incidența migrației nereglementate și face mai ușoară stoparea acesteia
Există puține dovezi empirice că aceste programe limitate reduc migrația nereglementată
Mișcorează costurile angajatorului și duce la o mai mare flexibilitate a pieței forței de muncă și la ajustări contra-ciclice a forței de muncă
Sarcina principală de adaptare cade pe umerii lucrătorilor. Poate duce la o mai mare exploatare și negare a drepturilor fundamentale.
Oferă oportunități de a se antrena în activitățile de dezvoltare a țării de origine în cadrul comunităților de diasporă
Există dovezi limitate care ar demonstra rolul major al țărilor de destinație în acest domeniu
Permite o mai bună cooperare pentru dezvoltarea țărilor de origine
Prioritățile naționale în țările de destinație sunt dictate de securitate și problemele de migrație nereglementată. Țările de origine au mai puțină putere de negociere

9. Câștig pentru angajatori și agențiile private de ocupare?
Câștigători pentru că beneficiază de “forță de muncă fără oameni”, sau migranți circulari cu drepturi ne- definite clar.
Mai ușor pentru angajatori de a exploata lucrătorii și a practica angajarea și concedierea flexibilă.
Costuri mai mici de angajare, nivel scăzut sau lipsa integrării la locul de muncă și a costurilor de formare.

10. Câștig pentru țările de origine?
Beneficii pretinse:
Flux stabil de remitențe generate de valuri repetate ale migranților;
Eliminarea irosirii de creiere și întoarcerea persoanelor calificate;
Crearea afacerilor și întreprinderilor;
Aces la angajare și piețele muncii pentru băștinași;
O cooperare mai bună cu țările de destinație.

11. Câștig pentru țările de origine?
Totuși:
Câștigători relativi, având în vedere cotele mici de oportunități de migrație legală prevăzute;
Concesiile mari pe care trebuie să le facă ţările de origine pentru a obține astfel de cote;
Putere de negociere inegală ce duce la parteneriate ne-echilibrate.

12. Câștig pentru migranți?
Beneficiile principale:
Extinderea căilor legale pentru lucrătorii din țările în curs de dezvoltare de origine către țările de destinație, prin intermediul schemelor de migrație gestionată, inclusiv pentru migranți cu calificări joase.
Acces privilegiat pe piața forței de muncă în cazul migrațiilor ulterioare-care ar putea genera beneficii migranților și angajatorilor.
Oferirea de stimulente de felul liberalizării regimului de vize si introducerii altor politici legate de libera circulatie a persoanelor, cu dreptul de întoarcere pentru lucrători constituie (deși numărul unor astfel de stimulente nu este foarte mare).

13. Câștig pentru migranți?
Aspecte sensibile:
Protecția și drepturile lucrătorilor migranţi de calificare joasă, care sunt angajaţi în scheme de migrație temporară și circulară reprezintă o verigă importantă lipsă.
Lucrătorii migranţi au alternative limitate:
în alegerea locurilor de muncă;
în schimbarea angajatorilor;
perioada de revenire;
reunificarea/reintegrarea familiei.

14. Elemente negative pentru migranți
Durata scurtă a contractelor (în special în cazul muncilor sezoniere) ar putea însemna că ele pot nega orice asistență necesară pentru a munci și a trăi în țările de destinație și pot afecta capacitatea migranților de a contribui în ţara de origine;
Procesul de re-migrație poate implica costuri ridicate, care nu pot fi recuperate, în totalitate, de către migranți;
Brokerii pentru locuri de muncă și intermediarii pot găsi multe posibilități de fraudare a migranților;
Puterea excesivă a angajatorilor în selectarea lucrătorilor și re- nominalizarea lor pentru vizite ulterioare;
În timp ce migranții sunt așteptaţi să revină cu competențe, este foarte puțin probabil ca angajatorii să investească în formarea/instruirea migranților circulari cu categorii de calificare inferioare.
Nu există posibilități de integrare, deoarece programele circulare nu pot oferi un statut permanent.

15. Programe de migrație temporară și circulară
SUA: H1B și H2B
Angajatorii dețin viza lucrătorilor și au totală discreție cu privire la când și dacă să aplice pentru ședere permanentă. Mulți lucrători încep să muncească având datorii mari (500 $ - peste 10,000$) și achită dobânzi exorbitante de până la 15 % pe lună
Korea: Sistemul de permise de muncă
Negarea drepturilor la asociere
Canada: Programele sezoniere agricole
Lucrătorii fermieri excluși din Actul privind Sănătatea și siguranța ocupațională și sunt impuși să achite 11 million $ canadieni pe an pentru beneficiile de șomaj de care nu pot beneficia pentru că sunt obligați să părăsească Canada în caz de șomaj.
Australia și Noua Zeelandă: Programele pentru lucrători sezonieri
Abuzuri la recrutare, inclusiv prin înșelăciune și fraude
Spania și Maroc: Programul de migrație circulară
Doar mamele sub 40 ani cu copii pot participa, cu dreptul garantat de întoarcere în sezonul viitor pentru acele femei care se conformează prevederilor. Nu se permite mamelor să fie acompaniate de copii.
sursa: Field survey data from ILO study on Migrant Workers‘ Living and Working Conditions in the GULF Cooperation Council (GCC), quoted in P. Wickramasekara, Circular Migration: a Triple Win of a Dead End, Global Union Research Network (GURN), ILO, discussion paper no. 15, 2011.

16. Comitetul European Economic și Social (EESC 2007)
Drepturile fundamentale ale imigranților trebuiesc protejate în întregime, mai ales drepturile sociale și de angajare, precum și dreptul persoanei de a locui cu familia sa.
Comisia, Parlamentul și Consiliul UE promovează, în cadrul politicii externe, “un cadrul legal internațional privind migrația” în baza instrumentelor legale internaționale.

17. EuropeAid
Măsuri sugerate pentru îmbunătățirea programelor de migrație circulară (2010):
Vize cu intrări multiple în scop de muncă temporară; ex. permise de muncă sezoniere multi-anuale.
Proceduri preferențiale de re-intrare pentru sezonul/perioada de muncă următor/oare pentru migranții care deja au lucrat legal în țară și s-au conformat cu condițiile de ședere legală;
Formare înainte de plecare adecvată (studierea limbii, cursuri privind cultura țării, instruire vocațională) și asistență;
Acorduri bilaterale pentru protecția drepturilor lucrătorilor migranți și a condițiilor de muncă;
Acorduri bilaterale / multilaterale privind securitatea socială care ar asigura portabilitatea securității sociale obținute în țara de destinație.

18. O abordare comprehensivă
Trebuie să analizeze:
programele de migrație permanentă pentru a răspunde nevoilor permanente sau pe termen lung ale pieței, provocate de factori demografici și de altă natură;
programele de admisie a forței de muncă reglementate, cu drepturi garantate ale lucrătorilor migranți de rând cu cei baștinași;
programele sezoniere îmbunătățite;
și să exploreze alte opțiuni adițional programelor de migrație circulară.
Baza acestor programe este respectarea, promovarea și realizarea drepturilor omului și celor legate de muncă ale lucrătorilor migranți, în conformitate cu instrumentele internaționale.

19. Cum este posibilă o mai bună funcționare a programelor de migrație circulară?
Prin dezvoltarea unor programe credibile de migrație a muncii, care ar suplini necesitățile pieței pe termen scurt și mediu, ar fi în conformitate cu drepturile lucrătorilor, așa cum este prevăzut în normele internaționale și parteneriatele veritable între țările de origine și destinație

20. Schemele de migrație circulară ca o “practică bună”?
Rolul principal al schemelor de migrație circulară trebuie să constea în extinderea canalelor legale pentru lucrătorii cu calificări joase, medii și înalte din țările în curs de dezvoltare - migrație organizată și reglementată între țările de origine și de destinație în vederea evitării mișcărilor nereglementate.
Totuși, există trei condiții
Conformitatea cu standardele minime internaționale în domeniul protecției drepturilor omului și celor legate de muncă
Reglementarea întregului proces migrator (ex. pre-migrația, plecarea, sosirea/ primirea, șederea, întoarcerea și reintegrarea)
Excluderea abuzurilor (costuri excesive, etc) și condițiilor de exploatare. 20

21. Practici bune
Spania și Suedia-câteva programe de migrație temporară permit lucrătorilor temporari (indiferent de nivelul calificărilor) de a solicita vize permanente după patri ani de ședere.
Suedia- permite reunificarea familiei în cazul în care contractul de angajare al migrantului temporar depășește șase luni.
Germania- schimbarea angajatorului este permisă dacă este informată Agenția Federală de Ocupare.

22. Ameliorări propuse Perioade mai lungi de ședere;
Posibilitatea schimbării angajatorului;
Sprijin pentru reintegrare în țara de origine;
Emiterea vizelor multi-anuale și cu intrări multiple;
Perioade mai lungi de absență;
Dreptul de întoarcere pentru persoanele care au o ședere de lungă durată;
Portabilitatea securității sociale;
Prevederi privind instruirea și formarea;
Prevederi privind posibilitățile de obținere a șederii permanente pentru lucrătorii cu experiențe migratorii repetate

23. Câștigurile majore Venituri mai mari în străinătate și remitențele;
Obținerea și îmbunătățirea calificărilor;
Posibilitatea veniturilor bune la întoarcere prin investirea în afacere și crearea întreprinderilor