1. e-Services

2. CUPRINS INTRODUCERE e-SERVICES ÎN ROMÂNIA
Abordări conceptuale ale e-Services
Deosebirea dintre Guvernanţă şi Guvernare
Componentele e-Goverment
SERVICII ELECTRONICE
Caracteristici
Avantaje şi dezavantaje
Elementele standard ale e-services
e-SERVICES ÎN ROMÂNIA
Premisele şi cauzele informatizării serviciilor publice
Studiul ANIAP
Proiecte româneşti privind e-Services
CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI

3. INTRODUCERE ABORDĂRI CONCEPTUALE Guvernarea electronică
Constă în interacţiunea dintre Guvern, Parlament şi alte instituţii publice cu cetăţenii prin intermediul mijloacelor electronice. Informarea asupra proiectelor de lege aflate în discuţie şi emiterea de păreri de către cetăţeni, plata taxelor de către contribuabili, completarea unor plângeri şi petiţii online reprezintă mijloace eficiente puse la dispozitie de către stat pentru exercitarea drepturilor fundamentale ale cetăţenilor.
Aşadar, sensul implementării guvernării electronice este de sus în jos (de la stat la cetăţean).

4. INTRODUCERE DEOSEBIREA DINTRE GUVERNANŢĂ ŞI GUVERNARE
Guvernanţa înseamnă unirea forţelor a mai multor actori (ţări, instituţii publice etc.) în vederea guvernării unei părţi a lumii, sau chiar a lumii ca pe un întreg.
Guvernarea este exerciţiul operaţional prin care se realizează guvernanţa. Guvernarea este exercitarea autorităţii economice, politice şi administrative în gestionarea afacerilor unei ţări la toate nivelurile.
Guvernarea electronică reprezintă procesul de reinvenţie a sectorului public prin digitalizare şi noi tehnici de management a informaţiei, proces al cărui scop final este creşterea gradului de participare politică a cetăţenilor şi eficientizarea aparatului administrativ.

5. Sensul implementarii guvernarii electronice este de sus in jos - de la stat la cetatean.
-informarea asupra proiectelor de lege aflate in discutie si emiterea de pareri de catre cetaten;
-plata taxelor de catre contribuabili;
-completarea unor plangeri si petitii online Sensul implementarii guvernarii electronice este de sus in jos [de la stat la cetatean].

6. 3 trasaturi de baza ale guvernarii electronice:
folosirea noilor tehnologii electronice in comunicare [ , chat, site-uri Internet etc.] sau paradigma tehnica
aplicarea unor noi metode de management a informatiei sau paradigma manageriala
cresterea gradului de participare politica a cetatenilor si cresterea eficentei aparatului administrativ sau paradigma functionala

7. In procesul de guvernare sunt implicati, in general vorbind, 3 mari clase de participanti:
participantii publici, guvernul sau statul, atat organizatiile de la nivel local, cat si cele de la nivel central [G]
cetatenii tarii respective [C]
firmele private, care organizeaza activitati comerciale, luand in considerare profitul si activand intr-un context concurential de piata. [B]
Intre acesti participanti se nasc relatii specifice de
comunicare si tranzactionale specifice.

8. COMPONENTELE e-GOVERNMENT
INTRODUCERE
COMPONENTELE e-GOVERNMENT
Fig. 1 Componentele Guvernării Electronice
G2G
Guvern-Guvern
G2E (Employee)
Guvern-Funcţionar Public
G2C
Guvern-Cetăţean
G2B
Guvern-Business
Încredere, Confidenţialitate, Siguranţă
Infrastructura asigurată de comunicaţii şi tehnologia informaţiei

9. SERVICII ELECTRONICE
Serviciul public on-line reprezintă transpunerea serviciului public tradiţional în mediul virtual.
CARACTERISTICILE GENERALE ALE e-SERVICES
Acces facil, prietenos, permanent
Comunicare directă
Actualitate şi consistenţă a informaţiilor

10. CARACTERISTICILE GENERALE ALE SERVICIILOR PUBLICE
SERVICII ELECTRONICE
CARACTERISTICILE GENERALE ALE SERVICIILOR PUBLICE
Intangibilitatea
imaterialitatea serviciul - nu poate fi văzut, simţit, nu este palbabil
Inseparabilitatea
serviciile sunt mai întâi vândute, ulterior produse şi consumate
Variabilitatea
dată de influenţa personalului asupra calităţii serviciilor furnazate, în consecinţă imposibilitatea repetării identice a prestaţiei aceluiaşi serviciu
Perisabilitatea
caracterisitica serviciilor de a nu putea fi stocate pentru o vânzare sau utilizare ulterioară.

11. SERVICII ELECTRONICE Reducerea cheltuielilor publice;
AVANTAJELE SERVICIILOR ELECTRONICE
Reducerea cheltuielilor publice;
Combaterea birocraţiei şi a corupţiei la nivelul instituţiilor publice;
Creşterea gradului de transparenţă a modului de utilizare şi administrare a fondurilor publice;
Îmbunătăţirea accesului la informaţii şi servicii publice;
Reducerea şi eficientizarea contactului direct între funcţionarul de la ghişeu şi cetăţeanul sau agentul economic;
Promovarea utilizării Internetului şi a tehnologiilor de vârf în cadrul instituţiilor publice.

12. DEZAVANTAJELE SERVICIILOR PUBLICE
SERVICII ELECTRONICE
DEZAVANTAJELE SERVICIILOR PUBLICE
Inegalităţi de şanse pentru anumite categorii sociale vulnerabile;
Riscul pentru securitate şi confidenţialitate, parcurgând drumul de la expeditor la destinatar, trec prin unul sau mai multe noduri de reţea în care există posibilitatea apariţiei unui acces neautorizat;
Feed-back greoi.

13. e-SERVICES LA NIVEL EUROPEAN – CAP GEMINI
CLASIFICAREA e-SERVICES
Servicii pentru cetăţeni
Servicii pentru firme
Impozit pe venit
Contribuţii pt angajaţi
Căutarea unui loc de muncă
Impozit pe profit
Securitate socială
TVA
Documente personale
Înregistare firme
Autorizaţii de construcţii
Transmitere date statistice
Declaraţii poliţie
Declaraţii vamale
Biblioteci publice
Autorizaţii de mediu
Certificate
Achiziţii publice
Înscriere în învăţământ
Schimbarea adresei
Servicii legate de sistemul sanitar

14. SOFISTICAREA SOFISTICAREA e-SERVICES (CAP GEMINI)

15. PREMISELE ŞI CAUZELE INFORMATIZĂRII SERVICIILOR PUBLICE
e-SERVICES ÎN ROMÂNIA
PREMISELE ŞI CAUZELE INFORMATIZĂRII SERVICIILOR PUBLICE
PREMISE
elaborarea unei analize detaliate a fluxurilor de lucru şi de date;
reingeneering-ul activităţilor curente din instituţii.
CAUZE ALE APARIŢIEI e-SERVICES
creşterea cererii de servicii publice,
restricţiile bugetare,
costurile de personal,
noile facilităţi oferite de tehnologia informaţiei.

16. e-SERVICES ÎN ROMÂNIA www.e-guvernare.ro
Dezvoltarea acestui portal marchează începutul "reformei la ghişeu", un program de anvergură prin care Guvernul României îşi propune să promoveze transparenţa, să eficientizeze administraţia prin reducerea costurilor şi a birocraţiei, să asigure accesibilitatea largă la informaţiile şi serviciile publice, indiferent de timp şi de loc, să prevină şi să combată corupţia prin mijloace electronice.
Fig. 4 Portalul

17. e-SERVICES ÎN ROMÂNIA STUDIUL ANIAP 2007
Din UAT analizate, 1015 au raportat o adresă proprie de Internet;
186 UAT furnizează cel puţin un serviciu electronic;
Creşterea furnizării serviciilor electronice este de 1.47%;
Tradiţionalismului în furnizarea e-Services;
Creşterea numărului de site-uri actualizate;
Menţinerea tendinţei de a raporta existenţa unei adrese de web, chiar dacă aceasta nu este actualizată sau există doar formal;
Nivelurile 1 şi 2 caracteristică generală a nivelurilor;
Principalul serviciu electronic cu nivel 4 plata impozitelor şi taxelor locale.
*UAT – Unităţi Administrativ-Teritoriale

18. PROIECTE ROMÂNEŞTI PRIVIND e-SERVICES
e-SERVICES ÎN ROMÂNIA
PROIECTE ROMÂNEŞTI PRIVIND e-SERVICES
e-Administraţie
e-Job
Info-chioşc
e-Referendum
AEL - Asistentul educaţional pentru licee
e-Market - sistem electronic de achiziţii de bunuri şi servicii
Plata taxelor şi impozitelor prin mijloace electronice
e-Procurement, licitaţii pentru achiziţii publice
Identificarea unică a funcţionarilor publici prin semnătura electronică şi smart card
E-Facturi
DECWEB

19. CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI
. e-Services reprezintă revoluţionarea procesului de guvernare
Facilitator de transparenţă
Procesul greoi de implementare a e-Service
RECOMANDĂRI
Programe de educare a cetăţeniilor, în scopul apropierii lor de domeniul e-Services
Constituirea unei unităţi de decizie la nivel naţional

20. e-Learning
„Un sistem de e-Learning (formare la distanţă sau educaţie virtuală) constă într-o experienţă planificată de predare-învăţare, organizată de o instituţie ce furnizează mediat materiale într-o ordine secvenţială şi logică pentru a fi asimilate de studenţi în maniera proprie, fără a constrânge agenţii activităţii la coprezenţă sau sincronicitate. Medierea se realizează prin modalităţi diverse, de la material pe discheta sau CD (eventual prin corespondenţă), la tehnologii de transmitere a conţinuturilor prin Internet”[2]
2ISTRATE, Olimpius - Educaţia la distanţă. Proiectarea materialelor, Editura Agata, 2000

21. Funcţionalităţile principale ale mediului e-Learning
soft specializat de creare de prezentări electronice cu text static sau dinamic
înregistrări audio video
biblioteci virtuale
suport pentru interacţiunea cu sistemele de comunicaţie

22. Scop
- transmiterea cunoştinţelor: creare / import, stocare, filtrare, modificare / dezvoltare şi publicare de conţinut pentru cursanţi sub forma bibliotecilor virtuale sau a transmisiilor directe (on-line) de informaţii.
- verificarea asimilării cunoştinţelor de către cursanţi: jocuri pe calculator reprezentând scenarii sau studii de caz pentru evaluarea iniţială (predictivă), sumativă (după parcurgerea anumitor conţinuturi educaţionale) şi finală.

23. Mijloacele de învăţământ utilizate în instruire
Învăţământ tradiţional
eLearning
Local
Distanţă Cu
Instructor
(sincron)
Prezentări electronice (ex. PowerPoint)
Interactiv
Videoconferinţă
Webconferinţă
Chat
Poştă electronică ( )
Prezentări electronice (PowerPoint)
Dialog on-line (Chat)
Testări electronice (e-Testing)
Simulări electronice de proces (e-Simulare)
Fără
instructor
(asincron)
Cursuri în format electronic (ex. eRead)
Video(Web) conferinţe înregistrate
Dialog la distanţă (Chat)

24. Factori e-Learning Motivarea Conţinutul informaţional
Dezvoltarea ce cuprinde:
Tehnologia hardware
Tehnologia software

25. Spațiul electronic și dezvoltarea
Spaţiul electronic (teoretic nelimitat cu costuri scăzute de achiziţie şi întreţinere, în continuă expansiune) se combină cu spaţiul fizic (puternic concurent activităţilor comerciale ce aduc beneficii băneşti, cu costuri mari de întreţinere şi exploatare)
Dezvoltarea cuprinde tehnologia hardware şi software specifică unui sistem de instruire on-line limitate din punct de vedere tehnic şi economic

26. Forme ale instruirii electronice
Cursurile Courses
Instruirea informală Informal learning
Instruirea combinată Blended learning
Comunităţile de instruire Communities
Managementul cunoştinţelor Knowledge management
Învăţământul on-line sau în reţea Networked learning
Perfecţionarea continuă sau învăţarea prin şi pentru muncă Work-based learning (EPSS)

27. Cursurile (Courses).
Majoritatea discuţiilor purtate în centrele de e-Learning sunt on-line.
Există diferite forme de transmitere a informaţiilor: text, grafic, animaţii, prezentări multimedia etc.
Instructorii sunt ghidaţi în activităţile de predare-învăţare de programe şi planificări calendaristice.
Cursurile sunt împărţite în unităţi de învăţare, fiecare unitate de învăţare conţinând: obiectivele învăţării, conţinutul învăţării, diverse metode interactive şi evaluare (iniţială, pe parcurs şi finală).
Unităţile instructiv-educative sunt construite respectând principiile învăţării active: ca să înveţe, participantul trebuie să interacţioneze cu pagina.
Controlul şi responsabilitatea învăţării se află la cel care învaţă.
Feedback-ul este primit imediat şi întăreşte cele învăţate.

28. Învăţarea informală (Informal learning).
Este considerată cea mai avansată formă de învăţare;
Presupune găsirea şi însuşirea acelor informaţii strict necesare scopurilor şi obiectivelor definite pentru activitatea ce urmează a fi desfăşurată;
Este asemuită de cele mai multe ori cu căutarea hranei de către animale;
Nu a luat amploare datorită necesităţii dezvoltării de către instructor al unui management al cunoştinţelor şi a unui portofoliu de către cursant.

29. Învăţarea combinată (Blended learning)
a apărut ca o reacţie la ineficienţa e-Learning-ului;
combină situaţiile de învăţare sincrone şi asincrone;
integrează metode ultra-moderne şi clasice.

30. Comunităţile de învăţare (Communities)
Premise:
învăţarea este o activitate socială;
cele mai multe probleme din domeniul afacerilor sunt extrem de complexe şi dinamice;
soluţiile la problemele de ieri nu se mai potrivesc astăzi.
Comunităţile de învăţare iau naştere în jurul unui obiectiv, unui concept sau a unei teme;

31. Managementul cunoştinţelor (Knowledge management)
Reprezintă o formă interactivă de învăţare care se realizează prin schimburi de informaţii dintre activitatea economică reală şi cea didactică.

32. Învăţământul on-line sau în reţea (Networked learning)
Cuprind activităţi individuale, cu acces fără restricţii la conţinutul informaţional, bazate pe legătura dintre oameni şi resurse;
Reprezintă temelia pentru managementul cunoştinţelor;
Răspunde cel mai bine provocărilor, schimbărilor de concept sau de orice altă natură ce pot apărea în procesul de instruire fiind transmise instantaneu tuturor utilizatorilor, aceştia rămânând permanenţi ancoraţi la nou.

33. se constituie într-o alternativă la cursuri.
Perfecţionarea continuă sau învăţarea prin şi pentru muncă (Work-based learning / EPSS)
cunoscută şi sub denumirea de Electronic Performance Support Systems (EPSS) sau work-flow learning
reprezintă acel tip de învăţare în care cunoştinţele sunt injectate / transmise pentru a satisface / rezolva o problemă punctuală atunci când aceasta apare;
se constituie într-o alternativă la cursuri.

34. Sistemele de eLearning integrează
sisteme bazate pe cunoştinţe;
tehnologii de căutare în baze de date;
tehnologii de informare şi comunicare;
sisteme expert / inteligenţă artificială;
tehnologii ale bazelor de date şi tehnologii de modelare.

35. Mediile de învăţare virtuală
pagini web, cursuri on-line;
programe interactive de instruire;
programe de simulare a unor experimente de laborator ce pot fi accesate pe web.

36. Standarde tehnice
conceptul de reutilizare a conţinutului care este bazat pe formate de descriere a pachetelor în XML;
conţinut conform standardelor si tehnologiilor folosite în domeniu la nivel internaţional (SCORM, MathML, IMS, SVG, XML).
SCORM - Shareable Content Object Reference Model
MathML - Mathematical Markup Language
IMS - Information Management System
SVG- Scalable Vector Graphics
XML - Extensible Markup Language