1. Dezvoltarea socio-emoţională
0-3 ani
Prepared by J. W. Taylor V

2. Abilitatea emoţională
Exprimarea emoţiilor
Recunoaşterea emoţiilor
Reglarea emoţională
Denham (1998)

3. Abilitatea emoţională
1) Exprimarea emoţiilor
? Există emoţii distincte, discrete, caracterizate prin reacţii corporale şi expresii faciale distincte, de la început?

4. Relativ dificilă identificarea corectă a emoţiilor exprimate de copii în primele luni de viaţă

5. Mai ales identificarea emoţiilor negative dificilă!

6. Sisteme de codare a expresiilor emoţionale AFFEX
Izard & Dougherty(1980)

7. Evaluarea situaţională a emoţiilor The LAB-TAB (Goldsmith & Rothbart, 1999)

8. Abilitatea emoţională
1) Exprimarea emoţiilor
a) Pozitive
Interes
Plăcere
de la naştere

9. Bucurie Zâmbetul Iniţial reflex
Zâmbetul social direcţionat către ceilalţi doar la 6-8 săptămâni
La 6-7 luni zâmbetul preferenţial către persoanele familiare

10. Bucurie La 3-4 luni şi râsul zgomotos
Pe parcursul celui de-al doilea an de viaţă, iniţiative ale copilului de provocare a râsului – clovn!

11. Abilitatea emoţională
1) Exprimarea emoţiilor
b) Negative
Distres relativ nediferenţiat, generalizat
la naştere

12. Distres
Dificil de interpretat emoţiile negative şi pentru că adesea copiii au emoţii incongruente cu situaţiile pe care le experienţează

13. Emoţiile negative Furie şi tristeţe
În jur de 2 luni, expresiile faciale de furie şi tristeţe pot fi diferenţiate de distres/durere în unele contexte

14. Emoţiile negative Frica
Apare la 6-7 luni – în relaţie cu persoanele nefamiliare
Frica de străini se intensifică şi durează până la aprox. 2 ani, dar există o foarte mare variabilitate interindividuală şi intraindividuală
Alte frici (de ex., de sunete puternice) sunt evidente în jur de 7 luni şi tind să intre în declin la 12 luni

15. Anxietatea de separare
Distres puternic la separarea de figura de ataşament
Tinde să se intensifice între 8 şi luni, apoi începe să se reducă
După 15 luni şi reducerea nevoii de contact fizic cu adultul, dar creşterea nevoii de contact psihologic (prin limbaj, privire, zâmbet, indici non-verbali)

16. Anxietatea de separare
Acest patern este prezent în diferite culturi
Influenţată de răspunsul mamei – Hsu (2004)

17. Emoţiile conştiente Saarni et al. (2006)
Empatie, gelozie, jenă, vină, ruşine, mândrie – se leagă de conştientizarea propriei persoane şi de conştientizarea reacţiilor celorlalţi în raport cu noi
Apar în jur de ani
La luni, copiii încep să
se ruşineze dacă sunt în
centrul atenţiei

18. Vina şi ruşinea
Vina se asociază cu empatia pentru ceilalţi, şi presupune regret, remuşcare, dorinţa de a repara greşeala
Ruşinea nu e legată de grija pentru ceilalţi
Pot fi identificate devreme, dar experienţierea lor depinde de practicile parentale

19. Conştientizarea propriei persoane – conştiinţa de sine

20. Conştientizarea propriei persoane – conştiinţa de sine
conştientizarea propriei autonomii (“eu sunt cel care pot face ceva”) - AGENCY
recunoaşterea de sine (se recunoaşte în oglindă)
referirea verbală la propria persoană – apar pronumele personale “eu”, “mine” în vocabular

21. După 1.5 ani - amplificarea dorinţei de împărtăşire a emoţiilor

22. Abilitatea emoţională
2) Recunoaşterea emoţiilor
Deja la 3-6 luni
La 8-12 luni apare referenţierea socială
Fanta vizuală! (Gibson & Walk, 1960)

23. Referenţierea socială
A căuta indicii (ton, expresie emoţională) pentru dezambiguizarea situaţiilor noi sau incerte

24. Interes şi încurajare din partea adultului > ACŢIUNE
Frică şi interdicţie > STOP

25. Abilitatea emoţională
3) Reglarea emoţională

26. Reglarea emoţională Procesul de iniţiere, inhibare sau modulare a
stărilor interne
proceselor fiziologice
cogniţiilor
comportamentelor
legate de emoţii

27. Tranziţia de la reglarea de către adulţi la autoreglare
În primele 6 luni de viaţă, părinţii reglează arousalul emoţional al copiilor prin
controlul expunerii la evenimente activatoare
strategii de liniştire – legănat, supt, înfăşat, muzică, “white noise”

28. Tranziţia la autoreglare
În jur de 3-4 luni copiii încep să recurgă la strategii fizice de autoliniştire: suptul degetului, atingerea/mângâierea corpului, a hainelor, a unei pături

29. Tranziţia la autoreglare
În jur de 6 luni, strategii de distragere atenţională – evitarea privirii
Posibile datorită mecanismelor atenţionale
EXOGENE dar mai ales
ENDOGENE
Între 1 şi 2 an, din ce în ce mai
performante strategiile
de distragere atenţională

30. În jur de 1.5 ani apare controlul impulsurilor prin limbaj
(când este nemulţumit copilul nu mai recurge atât de des la violenţă fizică, ci la exprimarea verbală)
2-3 ani: progrese şi în capacitatea de amânare a recompensei

31. Diferenţe individuale în emoţie şi reglarea emoţională
Temperamentul

33. Temperamentul
“diferenţe interindividuale constituţionale (cu bază biologică) în emoţii, comportamente motorii, reactivitate atenţională şi autoreglare”
(Rothbart & Bates, 1998)

34. Temperament
Aceste diferenţe apar în diverse situaţii şi sunt relativ stabile în timp

35. Structura temperamentului (Thomas & Chess, 1977)
Uşor – 40%
Dificil – 10%
Slow-to-warm-up – 15%
Neclasificat – 35%

36. Temperamentul infantil
Stella Chess şi Alexander Thomas, pe baza rapoartelor parentale, delimitează 3 categorii:
Uşor (40%): adaptare uşoară la experienţe noi, rutine stabilite rapid, dispoziţie emoţională pozitivă, uşor de liniştit
Dificil (10%): adaptare lentă la nou, reacţii predominant negative şi intense la stimuli, funcţionare neregulată a corpului
Slow-to-warm-up (15%): dificil la început, apoi mai uşor

37. Alte clasificări Kagan (1994), Kagan & Snidman (2004)
Temperament inhibat vs. dezinhibat

38. Inhibitat, timid, anxios
Temperament
Inhibitat, timid, anxios
Reacţii negative, evitarea stimulilor noi
Activarea sistemului vegetativ simpatic – rată cardiacă ridicată, hormoni de stres (cortizol)
Dezinhibat, sociabil
Reacţii positive, apropierea de stimuli noi
Activare predominant parasimpatică

39. Rothbart (1989), Rothbart & Bates (1998)
3 mari dimensiuni ale temperamentului:
Extraversiune – nivel de activitate, impulsivitate
Afectivitate negativă – iritabilitate, furie, frică
Control/autoreglare – distractibilitate, focalizarea atenţiei, capacitatea de liniştire

40. Importanţa persoanelor de referinţă pentru dezvoltarea emoţională - ATAŞAMENTUL

41. Ataşamentul
Legătura emoţională, de lungă durată cu CEL PUŢIN un individ - figură de ataşament/de referinţă (părinte sau persoana cea mai apropiată care se ocupă de îngrijirea sa)

42. Ataşamentul
Relaţiile timpurii cu părinţii influenţează relaţiile viitoare ale copilului, precum şi sentimentul propriei valori – stima de sine