2. sindromul inflamator

3. Inflamaţia
reacţie nespecifică de apărare a organismului, cu rolul de a localiza, a limita şi chiar de a elimina cauzele care au produs leziunea
procesele inflamatorii şi unele afecţiuni maligne induc reacţia de faza acută (modificări în primele ore sau zile de la declanşarea infecţiei sau a leziunii)

4. Manifestări locale în inflamaţia acută

6. Manifestări sistemice în inflamaţia acută
reacţie generalizată a gazdei, care apare datorită eliberării unor citokine (IL-1, IL-6, TNFα)
febră
leucocitoza
reacţia de fază acută

8. Inflamaţia acută răspunsul de fază acută tipic - în caz de:
infecţii bacteriene (pneumonie bacteriană, febră reumatică, tuberculoză, nefrită interstiţială)
arsuri
infarct miocardic
leziuni multiple (inclusiv fracturi osoase)
după intervenţii chirurgicale
afecţiuni/infecţii cronice: artrită reumatoidă, boala Crohn, sindroame vasculare
unele boli autoimune
unele cancere (mai ales carcinomul renal şi boala Hodgkin)

9. Teste generale de inflamaţie
Formula leucocitară
VSH
Reactanţii de fază acută
Electroforeza proteinelor plasmatice
Alte teste

10. Formula leucocitară Leucocitoza cu neutrofilie
rezultatul acţiunii IL-1 care induce creşterea eliberării acestora din rezervele medulare în scopul activării fagocitozei

11. Fagocitoza

12. DEVIEREA LA STÂNGA A FORMULEI LEUCOCITARE

13. Teste generale de inflamaţie
Formula leucocitară
VSH
Reactanţii de fază acută
Electroforeza proteinelor plasmatice
Alte teste

14. Vsh VSH = viteza de sedimentare a hematiilor
cel mai popular test nespecific utilizat în diagnosticul inflamaţiei
prezintă modificări precoce după debutul inflamaţiei

15. VSH metoda Westergreen procentul de hematii care se depun în plasmă
tub cu sânge venos este poziţionat vertical - eritrocitele au tendinţa de a se depune pe fundul eprubetei
viteza cu care se depun reprezintă VSH

16. VSH
 concentraţiei proteinelor plasmatice: fibrinogen, PCR şi Ig în caz de: leziune tisulară, ca răspuns la stimuli inflamatori:
hematiile se grupează în rulouri  vor sedimenta mai rapid   VSH
afecţiuni cronice: tuberculoza sau bolile maligne - se asociază cu modificări ale Ig plasmatice   VSH
Valori normale (sub 50 de ani) = 0 – 20 mm/h

17. Vsh ! VSH creşte cu vârsta Adulţi Valori normale Copil 0 – 10 mm/h
Vârsta sub 50 ani
Femei
Bărbaţi
7 – 20 mm/h
3 – 15 mm/h
Vârsta peste 50 ani
7 – 30 mm/h
3 – 20 mm/h
! VSH creşte cu vârsta

18. Vsh Creşterea VSH-ului: infecţii acute
reumatisme inflamatorii şi colagenoze
creşterea VSH în puseele de activitate ale bolii este proporţională cu severitatea acestora
când scade, este util în urmărirea terapiei
neoplasme
creşterile VSH sunt constante şi prelungite
testul poate fi normal la pacienţi cu neoplasme sau cu boli ale ţesutului conjunctiv
VSH nu poate fi utilizat pentru excluderea acestor boli ca diagnostic la un pacient a cărui simptomatologie indică aceste afecţiuni

19. Vsh Creşterea VSH-ului:
leziuni tisulare (infarct miocardic, intervenţii chirurgicale)
anemii
sarcină (ultimul trimestru), ciclu menstrual
paraproteinemie (mielom multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom)

20. Vsh Scăderea VSH-ului: poliglobulii
anemii cu poikilocitoză (microsferocitoză ereditară, siclemie)

21. Teste generale de inflamaţie
Formula leucocitară
VSH
Reactanţii de fază acută
Electroforeza proteinelor plasmatice
Alte teste

22. Reactanţii de fază acută
proteine care se găsesc în cantităţi reduse în sângele persoanelor sănătoase
sinteza lor creşte foarte mult la 8-12 ore de la infecţie sau de la evenimentul traumatic

23. Reactanţii de fază acută
monocitele din sânge şi macrofagele activate eliberează mediatori chimici (IL-1, TNFα) care induc sinteza hepatică crescută a reactanţilor de fază acută

24. Reactanţii de fază acută
în răspunsul de fază acută  de mai multe ori faţă de normal concentraţia mai multor proteine plasmatice:
haptoglobina
proteaze inhibitorii: 1-antitriipsina, 1-antichimotripsina, 2-macroglobulina
glicoproteina acidă 
componentele complementului (C1 – C4)
ceruloplasmina
feritina
fibrinogenul

25. Reactanţii de fază acută
adevăraţii reactanţi de fază acută cresc de câteva sute de ori:
amiloidul seric A
proteina C reactivă
markeri ai reacţiei de fază acută:
fibrinogenul, proteina C reactivă şi amiloidul seric A
cei mai importanţi din punct de vedere clinic
pot fi dozaţi în majoritatea laboratoarelor clinice

26. Reactanţii de fază acută

27. a) Fibrinogenul
proteină fibrilară sintetizată de ficat şi care se transformă în fibrină insolubilă în cursul procesului de coagulare

28. a) Fibrinogenul VN = 200-400 mg/dl
creşte rapid în primele 24 h de la debutul infecţiei
valori persistent crescute constituie un factor de risc independent şi
foarte important atât
pentru dezvoltarea bolii
arteriale coronariane
cât şi a afecţiunilor
cerebrovasculare

29. b) Proteina c reactivă
gamaglobulină cu funcţie analogă IgG, sintetizată de hepatocite
numele - capacitatea sa de a precipita polizaharidul C extras din peretele pneumococului
sinteza sa - iniţiată de antigeni, complexe imune, bacterii, fungi sau traumatisme (chiar la 4-6 h după injurie)
activează complementul via calea clasică - opsonizarea şi îndepărtarea microorganismelor prin fagocitoză
proteină reglatoare în activarea
complementului pe cale alternă

30. b) Proteina c reactivă VN < 1 mg/dl Modificări patologice:
infecţii acute bacteriene
 de ori (>100 mg/L)
marker al infecţiilor acute bacteriene
rezoluţia acestor infecţii = PCR  în câteva zile
concentraţiile măsurate în dinamică - monitorizarea răspunsului la terapia antimicrobiană
NU creşte semnificativ în infecţiile virale şi cu spirochete

31. b) Proteina c reactivă Modificări patologice:
nivele foarte crescute de PCR pot fi indicator al sechelelor neurologice la pacienţii cu meningită bacteriană

32. b) Proteina c reactivă Modificări patologice:
boli inflamatorii (lupusul eritematos sistemic - LES), bolile maligne, insuficienţa cardiacă congestivă, sarcină:
nivele moderat crescute: mg/L
infecţii virale:
PCR normal până în momentul
suprainfecţiei bacteriene

33. b) Proteina c reactivă Modificări patologice:
marker inflamator de urmărire a pacienţilor operaţi:
cazuri necomplicate - nivelul PCR , vârf în primele h postoperator, revine la normal în primele 7 zile
complicaţii postoperatorii (inflamaţii sau stare septică) - nivelul PCR 

34. b) Proteina c reactivă nivelul său seric NU este influenţat de
hormonii estrogeni
sarcină
consumul de anticoncepţionale orale
medicamente antiinflamatoare sau imuno-supresoare

35. b) Proteina c reactivă Modificări patologice:
PCR este utilizată în evaluarea clinică şi în urmărirea evoluţiei anumitor boli:
artrita reumatoidă
lupusul eritematos sistemic
infarct miocardic
boala Crohn

36. b) Proteina c reactivă de înaltă sensibilitate
Se ştie acum că inflamaţia joacă un rol important în ateroscleroză

37. b) Proteina c reactivă de înaltă sensibilitate
testul hs-CRP (High Sensitivity PCR) poate detecta mai exact concentraţii mici ale proteinei
studii - au demonstrat că dozarea hs-CRP poate identifica riscul de boală coronariană la persoane aparent sănătoase
valori predictive pentru riscul de: infarct miocardic, accident vascular cerebral, moarte subită cardiacă şi boala arterelor periferice, chiar la o concentraţie de colesterol în limite acceptabile
Se ştie acum că inflamaţia joacă un rol important în ateroscleroză

38. b) Proteina c reactivă de înaltă sensibilitate
Grupe de risc pentru dezvoltarea bolii coronariene:
risc scăzut < 1,0 mg/dL
risc moderat 1,0-3,0 mg/dL
risc major > 3,0 mg/dL
Se ştie acum că inflamaţia joacă un rol important în ateroscleroză

39. c) Amiloidul seric A
face parte dintr-o clasă de apolipoproteine asociate cel mai frecvent cu lipoproteinele plasmatice cu densitate mare (HDL)
exprimat diferit la diverşi indivizi ca răspuns la stimuli inflamatori
sinteza primară la nivelul
ficatului
există şi alte ţesuturi
care exprimă ASA

40. c) Amiloidul seric A
HDL !!!

41. c) Amiloidul seric A
legat de inflamaţie, apărarea antimicrobiană, metabolismul HDL şi transportul colesterolului
implicat în mai multe afecţiuni:
ateroscleroză
artrită reumatoidă
boala Alzheimer
cancer
reactant de fază acută:
concentraţia sa poate să crească de până la 1000 de ori în cursul inflamaţiei acute

42. d) Inhibitorii proteazelor
Alfa-1-antitripsina (1-AT)
constituentul major al 1 – proteinelor plasmatice
rol fiziologic major - inhibiţia enzimelor proteolitice (elastaza) eliberate din leucocite în cadrul fagocitozei
Valorile crescute în:
inflamaţie (infecţii, boli reumatice)
necroză tisulară (infarct miocardic, arsuri),
boli maligne
traumatisme (inclusiv intervenţii chirurgicale)
terapie estrogenică

43. d) Inhibitorii proteazelor
Alfa-1-antichimotripsina (1-X)
proteină de fază acută foarte sensibilă
inhibitor al proteazelor serinice
Alfa-2-macroglobulina (2-M)
constituent major al 2-globulinelor
inhibitor cu spectru larg al majorităţii proteazelor active (colagenaza leucocitară, catepsinele lizozomale şi tripsina şi chimotripsina pancreatice)

44. e) Haptoglobina
2-globulină care leagă rapid dimerii de Hb eliberaţi în hemoliza intravasculară
complexele - rapid înlăturate din circulaţie de către celulele hepatice Kuppfer
funcţia fiziologică primară a haptoglobinei = conservarea fierului

45. Hemoliza intravasculară

46. e) Haptoglobina complexul Hb- haptoglobină = peroxidază puternică
rol în controlul local al leziunii tisulare secundar procesului inflamator

47. f) Ceruloplasmina
2-globulină
oxidează cuprul

48. f) Ceruloplasmina rol important în reglarea oxidării:
îndepărtează radicalii liberi de oxigen de la nivelul ariei inflamate
concentraţia de ceruloplasmină creşte mai lent decât cea a PCR, ASA sau haptoglobina:
reactant de fază „sub-acută”

49. g) Glicoproteina acidă 
unul din cei mai precoce reactanţi de fază acută
sinteza sa hepatică - stimulată de lipopolizaharidele eliberate din macrofagele activate de IL-1

50. g) Glicoproteina acidă 
răspunsul de fază acută
concentraţie  de glicoproteină acidă 
concentraţie  de ceruloplasmină, 1-AT şi alţi reactanţi de fază acută
efectul estrogenilor
concentraţie N sau  de glicoproteină acidă 

51. g) Glicoproteina acidă 
cea mai bună metodă de evidenţiere a hemolizei in vivo
împreună cu haptoglobina
concentraţie  de glicoproteină acidă  cu o concentraţie N de haptoglobină = răspuns de fază acută cu uşoară hemoliză in vivo
se indică dozarea sa în evaluarea tumorilor recurente (mai ales de sân şi plămân)

52. Teste generale de inflamaţie
Formula leucocitară
VSH
Reactanţii de fază acută
Electroforeza proteinelor plasmatice
Alte teste

53. Electroforeza proteinelor plasmatice
Disproteinemia din inflamaţia acută:
scăderea albuminelor
creşterea -1 şi -2 globulinelor

54. Teste generale de inflamaţie
Formula leucocitară
VSH
Reactanţii de fază acută
Electroforeza proteinelor plasmatice
Alte teste

55. Zincul şi fierul plasmatic
concentraţiile scăzute de Fe + anemie + depozite normale de Fe = situaţie caracteristică pentru răspunsul de fază acută
Inflamaţia – eliberarea IL6 din macrofage: inducerea producţiei hepatice de hepcidină
Inhibă eliberarea Fe din macrofage
inhibă absorbţia intestinală de fier

56. Zincul şi fierul plasmatic
scăderea fierului seric - rol important în protecţia anti- bacteriană
poate suprima creşterea mai multor microorganisme şi a anumitor celule tumorale care necesită o anumită cantitate de fier ca factor de creştere

57. PASTE FERICIT !