1. CARP Farmecul discret al rezistenței civile de peste 60 ani

2. Societatea civilă Furnizor de servicii = economie socială
servicii financiare – incluziune financiară
Servicii sociale, socio-medicale, medicale
Alte servicii
2 Reprezentare, activism în favoarea vârstnicilor
Apărător al vârstnicilor fără de putere și
câinele lor de pază în relația cu autoritățile
3 Partener al autorităților publice
- în formularea de politici – co-decizie
(CES, Consiliul Vârstnicului, Comisia Națională a Economiei Sociale)
- În furnizarea de servicii – parteneriat public privat PPP

3. CARP - Un tip aparte de organizație a societății civile
Parte din economia solidară și socială
Membri = consumatori = deținători ai părților sociale (proprietari)
Rețea de siguranță socială
bazată pe auto-ajutorare
De jos în sus (top bottom)
inovație

4. CARP – o forță economică
Creșterea de 39 ori a activelor
în perioada milioane lei în în cea mai mare parte prin contribuția membrilor - surse proprii
Reziliență - au rezistat foarte bine și în anii crizei financiare, spre deosebire de alte instituții financiare
Creșterea înregistrată la celelalte AF în aceiași perioadă a fost de 4,6 ori – acestea beneficiind într-o măsură mai mare de fondurile europene
CARP dețin aprox 10% din totalul activelor AF din România
Organizații mari și stabile financiar – media activelor / organizație în 2012 de 3,8 Mil lei față de AF 213 mii lei

5. CARP – o forță socială
Nr total al membrilor CARP 1811 mii în 2012 – organizația cu cea mai mare bază de membri din România
Mișcarea CAR în ansamblu – posibil în scădere ca nr de membri în perioada
CARP membre ale Federației indicatori mai buni decât cele care nu sunt membri – spre deosebire de situația din CARS

6. CARP Servicii financiare – incluziune socială prin incluziunea financiară

7. Excluziunea financiară
Supra-îndatorarea
Afectează lucrătorii săraci și pe șomeri, care au acumulat facturi neplătite pentru servicii indispensabile, precum utilitatile - energie și apă, telefonie, precum și întârzieri în plata chiriei
Afectează și persoane din clasa mijlocie, deseori în urma unui eveniment neprevăzut în viață, dar și pensionari ale căror pensii au fost diminuate în urma politicilor de austeritate sau care trebuie să acorde sprijin financiar apropiaților lor
Excluziunea financiară
Mulţi oameni întâmpină dificultăţi în accesarea sau utilizarea serviciilor financiare corespunzătoare pe piaţa adresată marelui public
Persoanelor sărace sau excluse social le este, în general, refuzat accesul la servicii financiare, acestea fiind considerate ne-bancabile iar lipsa accesului la aceste servicii accentuează riscul de excluziune socială

8. Excluziunea financiara
IN CIFRE
Romania, ţara membră UE cu cel mai mic acces la servicii financiare din UE – aproape 40% din cetățenii români nu au acces la servicii financiare
Excluziunea financiara
In anul 2013 România se afla pe locul 4 în UE în ceea ce priveşte arieratele (ipotecă sau chirie, facturi de utilitate sau leasing) - 30,7% din total populaţie, cu multe peste media UE ,6%
Supra - indatorarea
Risc crescut de EXCLUZIUNE SOCIALĂ

9. Excluziunea financiara în România
Romania, ţara membră UE cu cel mai mic acces la servicii financiare din UE – aproape 40% din cetățenii români nu au acces la servicii financiare

10. Excluziunea financiară
lipsa unui cont bancar
lipsa economiilor
lipsa activelor
lipsa accesului la educaţie financiară
lipsa asigurărilor
lipsa creditului accesibil

11. CARP Servicii financiare – incluziune socială prin incluziunea financiară
CARP sunt Instituții Financiare Nonbancare IFN
Diferențe față de alte IFN
CARP sunt, alături de CARS, singurele IFN non-profit (înregistrate ca asociații OG 26/2000), deținute de clienți (deponenți)
Ce înseamnă asta?
Pot păstra costurile mici – ex pot folosi voluntari - Prețuri mici la servicii pt clienți – ex dobânda la împrumuturi mică
Pot deservi și clienți săraci de la “baza piramidei” – valoarea împrumutului mediu și al contului/fond social mediu deținut sunt mici
CARP cf Legii proprii poate avea ca membrii pensionari și asistați sociali

12. CARP/CARS IFN non-profit – incluziune socială prin incluziunea financiară

13. CARP Servicii financiare – incluziune socială prin incluziunea financiară
CARP Instituții Financiare Nonbancare IFN Diferențe față de celelalte IFN 2 Împrumuturi responsabile – Economisire și împrumut
Împrumuturile se acordă cel mai adesea pe baza fondului social – se încurajează economisirea Fondul social mediu al unui membru CARP a fost în 2012 de 545 lei la 1,811 mil membri - CARP
Spre comparație depozitul mediu în bănci a fost de 9492 lei, iar numărul deponenților de 13,8 mil în 2015

14. CARP Servicii financiare – incluziune socială prin incluziunea financiară
CARP Instituții Financiare Nonbancare IFN Diferențe față de celelalte IFN 2 Împrumuturi responsabile – Economisire și împrumut
Împrumuturile se acordă cel mai adesea pe baza fondului social – se încurajează economisirea Fondul social mediu al unui membru CARP a fost în 2012 de 545 lei la 1,811 mil membri - CARP
Spre comparație depozitul mediu în bănci a fost de 9492 lei, iar numărul deponenților de 13,8 mil în 2015

15. CARP Servicii financiare – incluziune socială prin incluziunea financiară
3 CARP Instituții Financiare Nonbancare IFN - parte din mișcarea globală a uniunilor de credit
Cf World Council of Credit Unions WOCCU în 2010 erau 52,945 uniuni de credit în 100 țări din toată lumuea cu 188 mil membrii și US$15 trilioane USD în active  
Sursa WOCCU
Member
Credit Unions
Members
Savings
Loans
Assets
Penetration*
Great Britain
375
1,121,461
€1,204,992,749
€858,350,999
€1,434,817,498
247%
Ireland
469
3,300,000
€11,948886,325
€4,252,113,576
€14,224,446,441
7474%
Poland 53
2,527,000
€3,777,636,507
€2,826,819,905
€4,160,235,782
1067%

16. CARP Servicii financiare
CARP sunt Instituții Financiare Nonbancare IFN dar
Spre deosebire de alte IFN nu sunt supravegheate de BNR –
Se așteaptă să aibă sistem de auto-supraveghere – rețea / federație/uniune/casă centrală?
(la CARS auto-supravegherea cf Legii proprii este realizată de Uniuni / Federații)
- Supraveghere BNR – instituție bancară – bancă cooperatistă

17. Sistem financiar incluziv
Instituţiile financiare răspund la nevoile tuturor, inclusiv ale celor mai săraci, ajutându-i să își folosească banii cât mai productiv pentru a-și asigura securitatea financiară
Într-un sistem financiar incluziv toţi oamenii pot:
Să economisească bani în siguranță
Să efectueze tranzacții financiare
Să se împrumute pentru consum sau pentru a investi în dezvoltarea personală
Să se asigure împotriva riscurilor

18. SISTEM FINANCIAR INCLUZIV
Banca centrală
Bănci comerciale
Casele de economii si imprumuturi
Sistemul de economii poştale
Uniunile de credit
Fondurile de pensii
Societatile de asigurare
Case de ajutor reciproc
Cooperative de credit

19. Teme de reflecție / acțiune Vîrstnicii și sărăcia
Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei
În 2008, în rândul vârstnicilor s-a înregistrat cea de-a doua rată a sărăciei ca mărime, după copii – un sfert din persoanele cu vârste de peste 65 de ani se aflau în sărăcie relativă
Persoanele vârstnice singure sunt expuse unui risc de sărăcie mult mai mare decât alte persoane Aproximativ 1,2 milioane de persoane cu vârste egale sau mai mari de 65 de ani trăiesc singure (dintre care trei sferturi sunt femei) - 25,8 % dintre persoanele vârstnice singure trăiesc în sărăcie
Grup țintă Persoane vârstnice care locuiesc singure și/sau sunt dependente şi/sau care au nevoi complexe de îngrijire

20. Teme de reflecție / acțiune Provocări demografice și de pe piața muncii
Strategia naţională privind incluziunea socială şi reducerea sărăciei
Până în 2020, se prognozează că numărul persoanelor de vârstă activă va scădea cu 4,5 %, în timp ce numărul vârstnicilor va creşte cu 13%
România va trebui să-şi mobilizeze toţi lucrătorii potenţiali şi să investească în educaţia şi abilităţile lor pentru a-i face mai productivi mai ales adulţi de vârstă activă din cea mai săracă chintilă, care în prezent nu lucrează, deşi sunt apţi de muncă (asistați sociali)
Îmbătrânirea demografică pune presiune considerabilă pe sistemele de pensii, de sănătate și de îngrijire a vârstnicilor
Lucrătorii vârstnici, îmbătrânirea activă, pensii, servicii de sănătate și îngrijire

21. Teme de reflecție / acțiune Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015–2020
Obiective naţionale 1. Prelungirea şi îmbunătăţirea calităţii vieţii active a persoanelor vârstnice (reforma sistemului public de pensii, o mai bună integrare a lucrătorilor vârstnici - Crearea locurilor de muncă favorabile vârstnicilor, Îmbunătățirea abilităților, a capacității de angajare și a independeței populației vârstnice) 2. Promovarea participării sociale active și demne a persoanelor vârstnice (Promovarea participării sociale, prevenirea abuzurilor asupra populației vârstnice și a excluziunii) 3. Obținerea unei independențe și a unei siguranțe mai mari pentru persoanele vârstnice cu necesități de îngrijire de lungă durată - Crearea sistemului unificat de îngrijire de lungă durată și asigurarea de resurse financiare, umane și fizice suficiente pentru sistemul de Îngrijiri de Lungă Durată

22. Teme de reflecție / acțiune Strategia naţională pentru promovarea îmbătrânirii active şi protecţia persoanelor vârstnice 2015–2020
O singură mențiune referitoare la CARP - la subiectul participare socială Existenţa Consiliului Naţional pentru Persoane Vârstnice/Consiliului Judeţean pentru Persoane Vârstnice, comitetelor de dialog civic ale persoanelor vârstnice, Caselor de ajutor reciproc ale pensionarilor, în cadrul cărora sunt activi aproximativ 35% din pensionari, a diferitelor consilii consultative ale pensionarilor, precum și activitatea în cadrul asociaţiilor şi fundaţiilor, promovează pe de o parte participarea socială a persoanelor vârstnice, iar pe de altă parte susține implementarea măsurilor de protecţie a persoanelor vârstnice.

23. Teme de reflecție / acțiune Raport CE privind România 2016
Accesul la servicii medicale și sociale
Lipsa asigurărilor de sănătate - În ciuda unui sistem obligatoriu de asigurări de sănătate numai 86 % din populație era asigurată în % în mediul rural.
10,4 % din români relatează că au avut nevoi medicale nesatisfăcute din cauza costurilor, a distanței sau a timpului de așteptare - media UE de 3,7 % (împrumuturi pentru cheltuieli medicale)
România încă nu dispune de un sistem integrat de îngrijire pe termen lung - probleme de guvernanță diferitele componente (îngrijire în centre specializate și la domiciliu), fiind gestionate de autorități diferite. Finanțare redusă. ÎTL sunt un potențial angajator al forței de muncă puțin calificată – lucrători vârstnici.
POCU Fond Social European - Dezvoltarea serviciilor de ÎTL – deschiderea pieței operatorilor economici - finanțare europeană

24. Teme de reflecție / acțiune Raport CE privind România 2016
Situația zonelor rurale 46 % din populația României trăiește în zonele rurale În 2014, activitățile independente și cele casnice neremunerate – agricultura de (semi)subzistență – au reprezentat 60 % din ocuparea forței de muncă în zonele rurale, munca salariată reprezenta doar 39 %, față de 92 % în zonele urbane Ponderea ridicată a sectorului informal și neparticiparea la sistemul de pensii de tip contributiv - perspective defavorabile în materie de pensii.

25. Serviciile sociale - Unde ne aflăm?
Noul stat al bunăstării
Autorităţi publice
Furnizori publici
Furnizori privaţi forprofit
Sectorul nonprofit
CARP

26. CARP ONG societate civilă / întreprindere socială
Partener al autorităţilor publice – elaborarea politicilor publice - reprezintă clienții beneficiarii unora din servicii
Instrument pentru furnizarea serviciilor
Piatță mixtă de servicii

27. Context legislativ Legea contractării Legea subvenţiilor
Legea granturilor