1. Screening-ul
oncologic
in ginecologie

2. DEFINITIA S C R E E NI I N G - ului
Folosirea regulată,
de manieră preventivă,
a unor examinări , teste,
la persoane
care nu au nici un simptom de cancer
dar au risc crescut pentru cancer
( Oncology Resource Center-2007)

3. Diferiti pentru fiecare
Risc-crescut pentru un tip de cancer:
Diferiti pentru fiecare
tip de cancer
Anumite caracteristici
expuneri
Factori de risc
Persoane mai expuse la un tip de cancer decăt altele

4. Testele de depistare:
diferenţa între persoanele
aparent sănătoase dar probabil bolnave
persoanele sănătoase

5. Rezultate pozitive
Rezultate dubioase
Medicul specialist
Confirmare
Tratament

6. de sănătate publică tematic
Screening-ul implică
un program
de sănătate publică tematic

7. Modificarea unor factori
Constientizarea
factorilor de risc
Modificarea unor factori
de risc
Dieta
Fumatul
Control regulat

8. Cancerul de sân

9. poate face cancer de sân
Orice femeie
poate face cancer de sân

10. S U A anual
noi îmbolnăviri
mor
American Cancer Society

11. Mama/ sora cu cancer de sân
Factorii de risc
Mama/ sora cu cancer de sân
Gene moştenite
Menstruaţia înainte de 12 ani
Menopauza după 50 ani
Nuliparitate sau naştere după 30 ani
Antecedente de iradiere în zona sânului

12. Vârsta mai mare
C A N C E R S Â N !

13. 1 din 8 femei 1 din 4 femei care face cancer de sân face cancer de sân
nu are
nici un factor de risc

14. Factorii genetici
gene mostenite
BRCA 1
BRCA 2

15. BRCA 1 Breast Cancer 1 –clasa genelor ,,supresori tumorali’’
Mentine integritatea genomică pentru prevenirea proliferării necontrolate

16. BRCA 2 Breast Cancer Type 2 susceptibility protein
– clasa genelor,,supresori tumorali’’

17. Triplul test în screening-ul cancerului de sân
Palparea manuală
(autopalparea)
Mamografia
Biopsia ecoghidată cu ac fin

18. Palparea Examinarea clinicã Medicul Autoexaminare
Alt profesionist medical

22. Mamografia Examinarea sânului cu raze X -dimensiunile tumorii
Depistarea cancerului de sân prin mamografie depinde de:
-dimensiunile tumorii
-densitatea sânului
-experienţa imagistului

27. Recomandãrile pentru mamografie 40 de ani sau mai mult
Guvernul federal al SUA
Secretarul pentru sănătate
40 de ani sau mai mult
Mamografie la 1-2 ani

28. U.S.Preventive Services
Task Force
femeia peste 40 ani
mamografie
cu sau fără examinare
clinică
prealabilă
Profilaxie
la 1-2 ani

29. U.S. Services
of Health
Human Services
aceleaşi recomandări
valoarea mamografiei

30. Mamografia digitală

31. Computer-Aided Detection (CAD)

32. ECOGRAFIA
Complementară
mamografiei

33. FIBROADENOM MAMAR

34. Puncţia-biopsie ecoghidată cu ac fin

36. CANCERUL DE COL UTERIN

37. MTS / parteneri multipli
Factorii de risc
Debutul precoce al
vieţii sexuale
Parteneri sexuali multipli
Contraceptive
orale ?
Partener cu risc
MTS / parteneri multipli
Fumatul
Scăderea imunităţii
DES
Antecedente
de displazie scuamoasă a vaginului
Vârsta
Infecţia cu HPV
Dieta

38. Vârsta ≤16

39. Cancerul de col uterin localizare Localizat cel mai frecvent la
zona de transformare
dintre
epiteliul malpighian pluristratificat al exocolului
şi cel cilindric unistratificat al endocolului

40. Niciodată înainte de 15 ani
Incidenţa creşte după 30 de ani
Cancerul in situ - la vârsta de ani
Cancerul invaziv
-vârsta medie la care se diagnostichează este 55 ani(rar la vârsta <25 ani)
Niciodată înainte de 15 ani

41. Este con siderată
o maladie
transmisă sexual

42. H I V Scăderea imunităţii Poate fi asociat cu infecţia HPV
Risc de cancer agresiv
H I V

43. Fumatul Factor de risc- ar fi corelată doza
Contraceptia estro-progestativă
Direct proporţional
cu perioada de administrare
creşte riscul de 4 ori

44. About a dozen HPV types (including types 16, 18, 31 and 45) are called "high-risk" types because they can lead to cervical cancer, as well as anal cancer, vulvar cancer, and penile cancer

45. Cancerul indus de HPV

48. Condilomatoză

49. Verucile tegumentare
Tulpinile 6 şi 11

50. Orice anomalie de citotest
H P V
peste 120 tulpini
Risc de cancer de col :
16, 18, 31, 45
Orice anomalie de citotest
Testare HPV
Tipare
genomică
virală

51. Prezervativul scade riscul
Carcinogenii din tutun (inclusiv la fumătoarele pasive)
regăsiti în col
Prezervativul scade riscul
Cresc riscul de displazie
de 4-5 ori
Dubleazã riscul de cancer
Fructe, vegetale, vitamina A,vitamina C, vitamina E, acidul folic, carotenoizi, coenzima Q 10, uleiul de peste
Protecţie:

52. (mai ales administrare în săptămânile
Dietilstilbestrol
(D E S)
Administrat
o,1 % din fiice
bolnave
(mai ales administrare în săptămânile
1-16 )

53. Dezvoltat de National Cancer Institute din SUA
Sistemul Bethesda
PAP-test
Clasifică PAP-testul
Dezvoltat de National Cancer Institute
din SUA
Citotest,citologia colului
1988
Facilitează comunicarea
între medic şi
citolog

58. Clasificarea Bethesda
Normal
*Celule glandulare atipice de origine nedeterminată(AGUS)
**Celule scuamoase atipice de origine nedeterminată (ASCUS)
*** Leziune intraepitelială scuamoasă de grad scăzut (LGSIL)
**** Leziune intraepitelială scuamoasă de grad înalt (HGSIL)
Adenocarcinom
Carcinom invaziv

59. Displazia de col
anomaliile de creştere ale celulelor depistată prin efectuarea Pap-testului

60. Displaziile sunt clasificate după 2 sisteme
1.Sistemul Bethesda (SIL- squamous intraepithelial neoplasia) se referă numai la aspectul individual al celulelor pe care le clasifică după gradul de anormalitate celulară.
ASCUS- aspectul celulelor scuamoasenu este normal dar nici clar displazic. Acest aspect se poate datora modificărilor hormonale, trichomoniazei sau altor infecţii, unor medicamente.
AGUS –celule glandulare cu aspect atipic. Având în vedere că de la nivelul celulelor glandulare se dezvoltă adenocarcinomul, acest aspect va fi urmărit.
LGSIL- displazie uşoară. Multe dintre leziuni regresează spontan. Practic trebuie repetat Pap-testul după tratament şi după câteva luni
HGSIL- displazie de grad înalt a epiteliului scuamos al exocolului. Necesită monitorizare.

61. 2.Sistemul CIN
alt sistem de clasificare a displaziilor
folosit pentru neoplazia cervicală intraepitelială
Acest sistem descrie în plus faţă de sistemul Bethesda profunzimea displaziei identificată la biopsie
CIN 1- displazie uşoară; celulele anormale sunt situate numai la suprafaţa epiteliului colului. Majoritatea leziunilor vor regresa spontan în timp, 11% vor progresa spre CIN 3 iar un procent foarte mic va evolua spre cancer.
CIN 2 -displazie moderată (HSIL) Aproape ½ din grosimea epiteliului este displazic. Fără tratament cca 43% din cazuri regresează spontan şi cca 20% evoluează spre CIN 3.
CIN 3 -displazie severă (HSIL) Epiteliul este aproape în totalitate cu modificări displazice. Uneori CIN 3 regresează spontan, dar practic leziunea trebuie tratată ca având un mare risc de a se transforma în cancer. De altfel, unii autori identifică CIN 3 cu CIS (carcinom in situ)

62. la 3 ani dupa 2 frotiuri anuale normale
Primul citotest
în primul an de la debutul vieţii sexuale
Anual primii 2 ani
la 3 ani dupa 2 frotiuri anuale normale
monitorizare până la 65 de ani
Femeile cu risc
citologie anuală

63. Colposcopia
Colposcopul este un microscop cu putere mică şi este folosit pentru analiza, la vedere a colului.
Se poate practica ambulator.

66. Colul este examinat, apoi este şters cu acid acetic 5%.
După această manevră se pot evidenţia unele zone aceto-albe unde ar putea exista focare de displazie.

67. Aplicarea de soluţie de Lugol
utilă prin absenţa colorării în brun a unor zone cu limite mai mult sau mai puţin regulate

68. LLETZ = Large Loop Excision Transformation Zone
LLEP=Large Loop Electric Procedure
Conizaţie

69. în funcţie de rezultatul colposcopiei
BIOPSIE
în funcţie de rezultatul colposcopiei
citotestului