1. Dr. Andrei Manta Coordonator științific: Prof. Dr. Florin Mitu
Recuperarea cardiovasculară la pacienții cu insuficiență cardiacă clasa II-III NYHA
Dr. Andrei Manta
Coordonator științific: Prof. Dr. Florin Mitu

2. DEFINIȚIA PATOLOGIEI
Incapacitatea de a asigura un debit circulator necesar cerințelor metabolice
Capacitatea de a asigura acest debit cu prețul creșterii presiunilor de umplere

3. Pe scurt...
“nici prea mult nici prea puțin” nu reprezintă o soluție pentru funcționarea corectă a cordului

4. Importanța problemei... De ce este importantă insuficiența cardiacă?
Evoluție spre deces
Impact socio-profesional și economic asupra bolnavului
Impact economic la nivel de țară
Infrastructură
Cercetare
Cheltuieli de spitalizare
Pregătire profesională
Management al reinserției profesionale

5. “Când îmbătrânești, nu mai ai inimă, ai cord !" Gr. Moisil

6. Insuficiența cardiacă nu este specifică vârstei dar incidența ei crește odată cu varsta
≥65 ani este de 4-7%
În Europa incidența insuficienței cardiace
0.4%-2%

7. "Descrie un cerc, mângâie-l apoi și se va transforma într-un cerc vicios“. Eugene Ionesco

8. Factorii de risc
Sunt suficienți și mai mult sunt într-o relație de intercondiționare:
Sedentarismul
Obezitatea
Diabetul zaharat
Dislipidemia
Hipertensiunea arterială
Fumatul
Stresul psihic (anxietate, depresie)

9. Să luăm exemplul hipertensiunii arteriale, al obezității și al diabetului zaharat:
3/4 dintre pacienții cu IC au HTA
Controlul riguros al TA scade cu 50% riscul de a dezvolta IC
40% dintre cazurile cu DZ asociază HTA
Ameliorarea greutății corporale reduce apariția DZ cu 58%
Asocierea DZ cu HTA cresc riscul de boală coronariană la 47%
Apoi...
Renunțarea la fumat scade cu 50% evenimentele cardiovasculare

10. Nu este o axiomă faptul că reducerea unui factor de risc cardiovascular scade la jumătate incidența celui de-al 2-lea factor cu care se află în relație de condiționare, ci o relatare exactă dovedită matematic.

11. Diorama factorilor de risc
FUMATUL
SEDENTARISM
OBEZITATE
HTA IC
DISLIPEDIMIA DZ
STRES PSIHIC
ANXIETATE
DEPRESIE

12. Ce efecte obțin aplicând RCV?
Ameliorarea factorilor de risc cardiovasculari:
Scădere ponderală
Ameliorarea riscului de diabet zaharat
Ameliorarea HbA1c
Ameliorarea dislipidemiei
Ameliorarea hipertensiunii arteriale
Ameliorarea fumatului
Ameliorarea depresiei, anxietății
Ameliorarea factorilor de risc nutriționali:
Glucide, lipide
Consumul de sare

13. Diorama înainte de RCV IC FUMATUL SEDENTARISM OBEZITATE HTA
DISLIPEDIMIA DZ
STRES PSIHIC
ANXIETATE
DEPRESIE

14. După aplicarea RCV IC FUMATUL SEDENTARISM OBEZITATE HTA DISLIPEDIMIADZ
STRES PSIHIC
ANXIETATE
DEPRESIE

15. Ce spun cifrele?
Activitatea fizică moderată:
Crește cu 5% HDL
Scade cu 4% LDL
Scade cu 5% TG
Scade cu 10 mmHg a TA la hipertensivi
Scade cu 0.5-1% HbA1c
Scade cu 60% riscul apariției DZ
Scade cu până la 20% nevoia de a fuma
Scade cu 20-30% mortalitatea prin BCV
Consiliere nutrițională:
Scade TA cu 10 mmHg odată cu ameliorarea consumului de sare
Ameliorarea anxietații și depresiei
Scade mortalitatea prin BCV cu 20%

16. MATERIAL ȘI METODĂ
Spitalul Clinic de Recuperare - Iași, Clinica de Recuperare Cardiovasculară
Studiu comparativ:
200 pacienți
4 loturi a câte 50 pacienți:
Lot martor – pacienți cu IC clasa II NYHA
Lot martor – pacienți cu IC clasa III NYHA
Lot de studiu – pacienți cu IC clasa II NYHA la care se aplică RCV
Lot de studiu – pacienți cu IC clasa III NYHA la care se aplică de asemenea RCV

17. OBIECTIVUL PRIMAR Pacienți cu IC clasa II NYHA Ameliorare
Pacienți cu IC clasa III NYHA
RCV

18. OBIECTIVE SECUNDARE
Constituirea categoriei de risc cardiovascular în cazul celor 4 loturi
Adaptarea unui program de RCV specific categoriei de risc
Evaluarea ameliorării factorilor de risc cardiovasculari la pacienții din loturile de studiu
Evaluarea ameliorării Apneei Obstructive de Somn ușoare și moderate la pacienții din loturile de studiu
Evaluarea impactului RCV asupra calității vieții

19. ETAPE DE REALIZARE Acordul Comisiei de Etică
Selecția și trierea pacienților
Consimțământul informat
Informații referitoare la fiecare pacient
Program de urmărire periodică
Introducerea și prelucrarea datelor
Interpretarea rezultatelor

20. INFRASTRUCTURĂ NECESARĂ
Investigații biologice:
Hematologice
Biochimice
Explorări funcționale:
ECG
ABPM
IGB
PWV
Polisomnografie
Ergospirometrie
Explorări imagistice:
Ecocardiografie
Ecografie carotidiană
Evaluarea calității vieții (Chestionar Epworth și MOS-SF-36)

21. ORIGINALITATE

22. Pacienți cu Insuficiență Cardiacă clasa II-III NYHA RCV
Prevenție secundară
Ameliorarea factorilor de risc cardiovasculari tradiționali
Consiliere nutrițională și psihologică
Ameliorarea Apneei Obstructive de Somn
Ameliorarea anxietății
Ameliorarea calității vieții
Managementul corect al depresiei și al dependenței de alcool

23. BIBLIOGRAFIE
Ginghină C., Mic tratat de cardiologie, Editura Academiei Române, București, 2010, pp. 593.
Gherasim L., Medicină internă, Vol. 2, Editura Medicală, București, 2002, pp. 149.
Cardiovascular Disability - Institute of Medicine (US) Committee on Social Security Cardiovascular Disability Criteria - Washington (DC), Washington Academies Press, 2010.
Chronic Heart Failure - National Clinical Guideline for Diagnosis and Management in Primary and Secondary Care - NICE Clinical Guidelines, No. 108, National Clinical Guideline Centre (UK), 2010.
Promoting Cardiovascular Health in the Developing World: A Critical Challenge to Achieve Global Health - Institute of Medicine (US) Committee on Preventing the Global Epidemic of Cardiovascular Disease - Washington (DC), National academies Press, 2010.
John E Sanderson, Gabriel W. K. Yip,  Heart failure with a normal ejection fraction, BMJ, 2009.
Benefits and harms of antidiabetic agents in patients with diabetes and heart failure: systematic review, BMJ 2007;335:
Sanderson JE. - Heart failure with a normal ejection fraction. Heart 2007; 93:155-8.
Effectiveness of visits from community pharmacists for patients with heart failure: HeartMed randomised controlled trial - BMJ 2007; 334:
Insuficiență cardiacă diastolică și diabetul – o asociere frecventă dar neelucidată, Centrul Clinic de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice Cluj-Napoca, Bala C., BMJ 2004.
Recent developments in secondary prevention and cardiac rehabilitation after acute myocardial infarction - John L Campbell, Hasnain Dalal, Philip H Evans, BMJ 2004;328:693-7.
Particularitațile insuficienței cardiace la pacienții cu diabet zaharat - Centrul Clinic de Diabet, Nutriţie, Boli Metabolice Cluj-Napoca, Cornelia Bala, BMJ 2003.
Actualități în tratamentul insuficienței cardiace - Institutul de Boli Cardiovasculare "Prof. Dr. C. C.Iliescu" Bucureşti, Prof. Dr Macarie C., BMJ 2004.
Obstructive sleep apnoea - Trials are under way to determine the still unclear associations between sleep apnoea and cardiovascular outcomes,  Oxford Centre for Respiratory Medicine, University of Oxford, Churchill Hospital, BMJ 2007;335:313-4
Stradling JR, Davies RJ. Sleep. 1: Obstructive sleep apnoea/hypopnoea syndrome: definitions, epidemiology, and natural history. Thorax 2004;59:73-8.
Davies RJ, Ali NJ, Stradling JR. Neck circumference and other clinical features in the diagnosis of the obstructive sleep apnoea syndrome. Thorax 1992;47:101-5.
Owan TE, Hodge DO, Herges RM, Jacobsen SJ, Roger VL, Redfield MM. Trends in prevalence and outcome of heart failure with preserved ejection fraction. N Engl J Med 2006;355:251-9.
Young L H, Russel R R, Chuyen D, Ramahi T. Heart Failure in Diabetic Patients, în Johnson MT, Veves A (ed). Contemporary Cardiology: Diabetes and Cardiovascular Disease. Humana Press Inc, Totowa, N J 2001:
Nichols G A, Hillier T, Erbey J R, Brown J B. Congestive Heart Failure in Type 2 Diabetes. Prevalence, incidence, and risk factors. Diabetes Care 2001;24:
Lewin B, Robertson IH, Cay EL, Irving JB, Campbell M. Effects of self-help post-myocardial-infarction rehabilitation on psychological adjustment and use of health services. Lancet 1992;339:
Exercițiul fizic în prevenția primară și secundară a bolilor cardiovasculare, UMF Gr.T. Popa, Iași, Florin Mitu, BMJ 2004.
Moran, A., Gu, D., et al Future cardiovascular disease in China: Markov model and risk factor scenario projections from coronary heart disease policy model-China. Circ. Cardiovasc Qual Outcomes, 2010, 3:
Global Action Plan for the Prevention and Control of NCDs ,
American Diabetes Association. Standards of Medical Care in Diabetes Diabetes Care, 2012, 35(suppl 1), S11-S63.  

24. “Foarte rar suntem multumiți de noi înșine, cu atât mai mângâietor momentul când izbutim a satisface pe alții.” 
Johann Wolfgang Goethe

25. Așadar...
Vă mulțumesc!