SISTEMUL CONTURI NAŢIONALE

SISTEMUL CONTURI NAŢIONALE
STUDII POST-DOCTORALE ÎN ECONOMIE: PROGRAM DE FORMARE CONTINUĂ A CERCETĂTORILOR DE ELITĂ – SPODE ŞCOALA POST-DOCTORALĂ ACADEMICĂ ÎN ECONOMIE - SpDAE SISTEMUL CONTURI NAŢIONALE - Partea Ia – Prezentare generală - Partea a IIa - Conturile de repartiţie şi financiare ION GHIZDEANU Prof. univ. dr. – Universitatea Ecologică Bucureşti CS1 - I.N.C.E. – Academia Romană Date de contact: ;

SUMAR - Partea a IIa Ora 1: - Distribuire, redistribuire Ora 2:
- Contul financiar Ora 3: - Contul “Restul lumii” si legaturile cu balanţa de plaţi Ora 4: - Analize de caz

Distribuire/redistribuire
Venitul naţional brut la preţuri de pieţei (VNB) reprezintă ansamblul veniturilor primare primite de către unităţile instituţionale rezidente: remunerarea salariaţilor, impozitele pe producţie şi importuri minus subvenţiile, veniturile din proprietate (cele de primit minus cele de plătit), excedentul de exploatare (brut) şi venitul mixt (brut). VNB este egal cu produsul intern brut diminuat cu veniturile primare vărsate de unitatile rezidente către unitatile nerezidente la care se adaugă veniturile primare primite de la restul lumii de către unitatile rezidente. VNB poate fi, in mărime absoluta, mai mare sau mai mic decat PIB, modificarile sale fiind influentate de valorile veniturilor primare primite sau transferate de la, sau catre, Restul lumii. VNB este soldul contului de alocare a veniturilor primare.

II.1.2 Contul de alocare a veniturilor primare
Utilizari Resurse D.4 Venituri din proprietate B.2 Excedentul de exploatare D.41 Dobânzi D.42 Venituri distribuite ale societăţilor D.421 Dividende P.119 Ajustarea SIFIM D.422 Prelevări pe veniturile cvasi-societăţilor D.43 Beneficii reinvestite din investiţii străine directe D.44 Venituri din proprietate atribuite asiguraţilor D.45 Chirii Venituri din proprietate atribuite salariaţilor B.5 Soldul brut al veniturilor primare/Venitul national brut

Venitul disponibil brut este soldul contului de distribuire secundara a venitului si măsoară partea din valoarea creata, de care dispune naţiunea pentru consumul final si economia bruta. Venitul naţional disponibil brut este egal cu venitul naţional brut la preturi de piaţa diminuat cu transferurile curente (impozite curente pe venit, pe patrimoniu etc., cotizatii sociale, prestaţii sociale, alte transferuri curente) vărsate unitatilor nerezidente si mărit cu transferurile curente primite de către unitatile rezidente de la restul lumii. Contul de distribuire secundară a venitului arată cum soldul veniturilor primare ale unui sector instituţional este afectat de redistribuiri: impozite curente pe venit, patrimoniu, cotizaţii şi prestaţii sociale (în afară de transferurile sociale în natură), alte transferuri curente. Venitul disponibil ajustat este soldul contului de redistribuire a venitului in natura. Acest cont prezinta intr-un mod mai detaliat venitul gospodariilor populatiei integrand fluxurile care corespund utilizarii bunurilor si serviciilor individuale de care aceste gospodarii beneficiaza cu titlu gratuit.

II.2 Contul de distribuire secundara a venitului
Utilizari Resurse D.5 Impozitele curente pe venit, pe patrimoniu, etc. B.5 Soldul veniturilor primare D.51 Impozite pe venit D.59 Alte impozite curente D.61 Cotizaţii sociale D.611 Cotizaţii sociale efective D.62 Prestaţii sociale, altele decât transferurile sociale in natură D.6111 Cotizaţii sociale efective în sarcina patronilor D.622 Prestaţii de asigurare socială ale sistemelor private D.61111 Cotizaţii sociale efective obligatorii în sarcina patronilor D.623 Prestaţii de asigurare socială directe ale patronilor D61112 Cotizaţii sociale voluntare ale patronilor D.6112 Cotizaţii sociale în sarcina salariaţilor D.7 Alte transferuri curente D.61121 Cotizaţii sociale obligatorii în sarcina salariaţilor D.71 Prime nete de asigurare-daune D.72 Indemnizaţii de asigurare-daune D.61122 Cotizaţii sociale voluntare ale salariaţilor D.75 Transferuri curente diverse D.612 Cotizaţii sociale imputate B.6 Venitul disponibil brut

Economia bruta reprezintă soldul contului de utilizare a venitului disponibil si măsoară partea de venit disponibil brut care nu este destinata cheltuieli pentru consumul final. Capacitatea (+) sau necesarul (-) de finanţare reprezintă soldul contului de capital si arata suma neta a resurselor pe care economia totala le pune la dispoziţia restului lumii (daca este pozitiva) sau pe care le primeşte de la restul lumii (daca este negativa).

II.3 : Contul de redistribuire a venitului în natură
Utilizări Resurse D.63 Transferuri sociale în natură B.6 Venitul disponibil brut D.631 Prestaţii sociale în natură D.6311 Rambursări de prestaţii de securitate socială Prestaţii sociale în natură D.6312 Alte prestaţii de securitate socială în natură D.6313 Prestaţii de asistenţă socială în natură D.632 Transferuri de bunuri şi servicii non-piaţă individuale Transferuri de bunuri şi servicii non-piaţă individuale B.7 Venitul disponibil ajustat brut

II.4.1: Contul de utilizare a venitului disponibil
Utilizări Resurse P.3 Cheltuiala pentru consum final B.6 Venit disponibil brut P.31 Cheltuiala pentru consum individual P.32 Cheltuiala pentru consum colectiv B.8 Economia bruta

Rate specifice Conturilor Naţionale
Contabilitatea Naţională permite pe lângă determinarea unor indicatori macroeconomici (produsul intern brut, valoarea adăugată brută, formarea brută de capital fix, economia brută, venitul naţional, etc.) deosebit de importanţi în caracterizarea evoluţiei economico-sociale a unei naţiuni într-o perioadă dată şi calcularea unor indicatori derivaţi – rate specifice. Aceste rate se determină fie la nivelul economiei naţionale, fie la nivelul anumitor sectoare instituţionale. Ratele specifice Conturilor Naţionale sunt: Rata de investiţii a sectorului societăţi nefinanciare (RIsn) – se determină după următoarea formulă: unde: - FBCFsn – reprezintă formarea brută de capital fix a sectorului societăţi nefinanciare; - VABsn – valoarea adăugată brută a sectorului societăţi nefinanciare.

Rata de autofinanţare a sectorului societăţi nefinanciare (RAsn) se determină astfel:
unde: - Eb- economia brută; - Tnc – Transferuri nete de capital; - FBCF – formarea brută de capital fix; - Vs – variaţia stocurilor; - A – achiziţii minus cedări de active nefinanciare neproduse. Rata de economie financiară (REF) se determină ca raport între „capacitatea (+) sau necesarul de finanţare (-) – C/Nfin” şi „venitul disponibil brut - VDB ”. Aceasta se determină atât la nivelul economiei naţionale, cât şi la nivelul sectorului gospodăriile populaţiei.

Rata de economie a gospodăriilor populaţiei (REgp) care se calculează astfel:
unde: - Ebgp - reprezintă economia brută a gospodăriilor populaţiei; - VDBgp – reprezintă venitul disponibil brut al gospodăriilor populaţiei. Rata excedentului brut (Reb) calculată la nivelul economiei naţionale, adică partea procentuală din valoarea adăugată brută care rămâne după remunerarea salariaţilor şi plata impozitelor pe producţie. Această rată se determină astfel: - EBE –reprezintă excedentul brut de exploatare pe total economie; - VAB – valoarea adăugată brută realizată la nivelul economiei naţionale

Rata de presiune fiscală (Rpf) se determină astfel:
unde: - Ipi – reprezintă impozitele pe producţie şi importuri; - Ivp – reprezintă impozitele pe venit şi patrimoniu. Rata de presiune socială (Rps) se calculează după formula următoare: unde - Cotiz - reprezintă cotizaţiile sociale primite de administraţiile publice.

Contul financiar Contul financiar descrie, cu ajutorul tipurilor de instrumente financiare, variaţiile activelor financiare şi pasivelor care compun capacitatea sau necesarul de finanţare. Operaţiunile financiare desfăşurate între unităţile instituţionale se înregistrează în conturile financiare ale diferitelor sectoare implicate. Cele dintre unităţile instituţionale şi restul lumii se înregistrează în conturile financiare ale sectoarelor corespunzătoare ca şi în contul financiar extern, corespunzător contului financiar al restului lumii. Contul financiar (al unui sector sau al restului lumii) cuprinde în partea stângă achiziţiile minus cedările de active, iar în partea dreaptă creşterile minus rambursările de pasive. Soldul contului financiar - care este egal cu achiziţiile nete de active diminuate cu creşterile nete ale pasivelor - se numeşte capacitatea(+)/necesarul (-) de finanţare. O operaţiune financiară între două unităţi instituţionale are ca efect creşterea capacităţii/necesarului de finanţare a/al uneia dintre ele şi descreşterea, cu aceiaşi sumă, a capacităţii/necesarului de finanţare a/al celeilalte.

Contul financiar este ultimul din secvenţa de conturi ce înregistrează operaţiuni contabile. Nu este deci nevoie ca soldul său contabil să apară în alt cont. În cadrul sistemului, soldul contabil al contului financiar este identic cu cel al contului de capital. În practică, se va constata însă un decalaj între cele două, întrucât se calculează plecând de la surse de date statistice diferite. Conturile nationale financiare evidentiaza relatiile de finantare in cadrul economiei, aratand ca necesarul net de finantare (-) al unor sectoare institutionale este acoperit de capacitatea neta de finantare (+) a altor sectoare din economia nationala, iar diferenta este acoperita de sectorul extern “Restul lumii”. Contul financiar – arata unde isi gasesc sectoarele institutionale sursele de finantare, sub ce forma, care este gradul lor de indatorare sau, dimpotriva, unde si cum isi plaseaza surplusul rezultat din activitatea pe care o desfasoara.

Clasificarea operaţiunilor financiare
Cod Aur monetar şi drepturi speciale de tragere (DST) F.1 Aur monetar F.11 Drepturi speciale de tragere (DST) F.12 Numerar şi depozite F.2 Numerar F.21 Depozite transferabile F.22 Alte depozite F.29 Titluri, altele decât acţiuni F.3 Titluri, altele decât acţiuni, exclusiv produse financiare derivate F.33 Titluri pe termen scurt, altele decât acţiuni şi produse financiare derivate F.331 Titluri pe termen lung, altele decât acţiuni şi produse financiare derivate F.332 Derivate financiare F.34 Credite F.4 Credite pe termen scurt F.41 Credite pe termen lung F.42

Cod SEC 95 Acţiuni şi alte participaţii F.5 Acţiuni şi alte participaţii, exclusiv acţiuni ale organismelor de plasament colectiv F.51 Acţiuni cotate F.551 Acţiuni necotate F.552 Alte participaţii F.553 Acţiuni ale organismelor de plasament colectiv F.52 Provizioane tehnice de asigurare F.6 Drepturi nete ale gospodăriilor populaţiei asupra provizioanelor tehnice de asigurare - viaţă şi asupra fondurilor de pensie F.61 Drepturi nete ale gospodăriilor populaţiei asupra provizioanelor tehnice de asigurare - viaţă F.661 Drepturi nete ale gospodăriilor populaţiei asupra fondurilor de pensie F.662 Provizioane pentru primele neachitate şi provizioane pentru calamităţi F.62 Alte conturi de primit / de plătit F.7 Credite comerciale şi avansuri F.71 Alte conturi de primit / de plătit, exclusiv creditele comerciale şi avansurile F.79

Soldurile conturilor financiare ale sectoarelor institutionale
milioane lei 2004 2005 2006 2007 2008 Societati nefinanciare (S.11) -22057 -47414 -16361 -64487 -31041 Societati financiare (S.12), din care: -2156 3307 5942 7259 22241 Banca centrala (S.121) -2872 103 -4763 -988 1416 Alte institutii financiare-monetare (S.122) 1629 2594 9705 6987 20819 Alti intermediari financiari (S.123) -407 198 719 1817 -209 Auxiliari financiari (S.124) 85 195 252 318 -347 Societati de asigurare si fonduri de pensii (S.125) -590 217 28 -875 562 Administratia publica (S. 13) -2924 -3332 -7463 -10533 -27899 Gospodăriile populaţiei (S.14) 8474 23951 -13452 -5216 -32988 Instituţii fara scop lucrativ in serviciul gospodăriilor populaţiei (S.15) -388 -1082 2868 448 -1839 Total economia naţionala (S.1) -19051 -24570 -28466 -72530 -71526 Restul lumii (S.2) 19051 24570 28465 72530 71525

Contul “Restul lumii” si legaturile cu balanţa de plaţi
Contul restul lumii in SCN In SCN tranzacţiile dintre o unitate rezidenţiala si restul lumii sunt înregistrate ca si cum unitatile din restul lumii ar reprezenta un alt sector din economie. Fluxurile catre restul lumii apar ca o utilizare, iar fluxurile dinspre restul lumii ca resurse (de exemplu exporturile apar ca utilizari ale restului lumii, iar importurile ca resurse de la restul lumii). Intrarile pentru importuri si exporturi sunt parte a contului de bunuri si servicii in secventa de conturi din SCN. Relatiile cu restul lumii sunt inregistrate si in alte conturi: de alocare a veniturilor primare, distributia secundara a venitului, etc. Nu exista intrari cu restul lumii pentru consumul intermediar, final sau formarea de capital deoarece utilizarea de bunuri si servicii in alta economie nu este relevanta pentru economia nationala, ci doar valoarea totala a exportului.

Conturile internationale in balanta de plati
Daca in SCN contul restul lumii este constituit din perspectiva restului lumii, balanta de plati priveste aceleasi stocuri si fluxuri din perspectiva economiei interne. Astfel intrarile din balanta de plati sunt imaginea in oglinda a intrarilor din SCN legate de restul lumii. Conturile internaţionale pentru o economie cuprind relaţia economică dintre rezidenţii acelei economii şi restul lumii. Ele constau în: a. balanţa de plăţi - include tranzacţiile dintre rezidenţi şi non-rezidenţi într-o perioada de timp specifică; b. poziţia de investiţii internaţionale (PII) - arată, la un moment de timp, valoarea: activelor financiare ale rezidenţilor dintr-o economie care sunt pretinse de la non-rezidenţi sau reprezintă aur păstrat ca active de rezervă şi pasivele rezidenţilor unei economii faţă de non-rezidenţi; c. celelalte modificări în contul de active şi pasive financiare, o declaraţie ce prezintă alte fluxuri, cum ar fi schimbările de evaluare, ce reconciliază balanţa de plăţi şi PII pentru o anume perioadă, prin prezentarea schimbărilor datorate evenimentelor economice, altele decât tranzacţii între rezidenţi şi non-rezidenţi. Aceste conturi corespund tranzacţiilor, balanţelor de plăţi şi, respectiv, altor modificări în conturile de active din SCN. De notat că ceea ce apare ca activ în contul restului lumii apare ca pasiv în conturile internaţionale şi viceversa.

Comparaţie între conturile internaţionale şi conturile restului lumii din SCN
La fel ca SCN, conturile internaţionale acoperă conturile pentru tranzacţii curente, conturile de acumulare si bilanturile. Conturile curente sunt: - contul de bunuri şi servicii; - contul de venit primar; - contul de venit secundar. Contul de venit primar corespunde alocării conturilor de venit primar în SCN, contul de venit secundar distribuirii secundare a contului de venit în SCN. Conturile de venit din balanta de plati nu folosesc distribuirea şi redistribuirea în titlurile lor, deoarece ele nu prezintă distribuirea şi redistribuirea de la o parte către alta, ci doar prezintă venitul din punctul de vedere al unei părţi. Nu există paralele exacte în conturile internaţionale pentru contul de producţie, contul de generare de venit şi contul utilizării de venit, deoarece conturile internaţionale nu descriu producţia, consumul (sau formarea de capital). Produsele importate sau exportate sunt tratate ca simple tranzacţii în toate situaţiile; indiferent dacă produsele ar putea fi utilizate pentru consumul intermediar, consumul final, formarea de capital, sau vor fi re-exportate, acest lucru nu este cunoscut în contextul tranzacţiei internaţionale. Utilizarea produselor este în întregime internă în natura sa.

Balanta de plati Credit Debit Balanţă Conturi curente
Contul de bunuri şi servicii Bunuri Servicii Bunuri şi servicii Contul de venit primar Compensaţii pentru angajaţi Dobândă Venit distribuit al corporaţiilor Castiguri reinvestite Venit primar Contul de venit secundar Taxe curente pe venit, avere etc Prime nete de asigurare non-viaţă Daune asigurare non-viaţă Transferuri internaţionale curente Alte transferuri curente Venit secundar Balanţa contului curent Contul de capital Achiziţia sau eliberarea de active neproduse Transferuri de capital Balanţa contului de capital Împrumuturi nete acordate (+) sau primite (-) Contul financiar (pe categorie funcţională) Investiţii directe Investiţii de portofoliu Derivative financiare (altele decât rezerve) Alte investiţii Active de rezervă Modificări totale în active şi pasive Erori şi omisiuni nete

Categorii de echilibrare în conturile internaţionale, în relaţie cu secvenţa de conturi a SCN
Utilizări Resurse Restul lumii Tranzacţii şi categorii de echilibrare Contul de bunuri şi servicii Import de bunuri şi servicii Export de bunuri şi servicii Balanţă externă de bunuri şi servicii Contul venitului primar Compensaţii pentru angajaţi Taxe pe producţie şi import Subvenţii Venit din proprietăţi Balanţa externă a venitului primar Balanţa externă a bunurilor, serviciilor şi venitului primar Contul venitului secundar Transferuri curente Balanţa externă a venitului secundar Ajustări pentru modificări în drepturile de pensie Balanţa externă curentă Contul de capital Achiziţii minus eliberări de active ne-produse Transferuri de capital, de primit Transferuri de capital, de plătit Balanţa externă a contului de capital Împrumuturi nete acordate (+) / primite (-)

Milioane lei, preturi curente
Analize de caz 2007 2008 Milioane lei, preturi curente VNB = 100 PIB = 100 Produs Intern Brut (PIB) 416006,8 514654,0 103,7 103,0 100,0 Venit Naţional Brut (VNB) 401081,4 499678,5 96,4 97,1 Venit Disponibil Brut (VDB) 417137,3 521690,0 104,0 104,4 100,3 101,4

Produsul intern brut pe locuitor exprimat în PCS
2009 2008 2000 UE 27 23600 25100 19100 Belgia 27200 28900 24000 Bulgaria 9700*) 10400 5300 Cehia 19000 20100 13000 Danemarca 27700 30100 Germania 27400 29000 22600 Estonia 14600 16900 8600 Irlanda 30900 33900 24900 Grecia 22300 16000 Spania 24500 25700 18500 Franţa 25300 27000 22000 Italia 25500 Cipru 23200 Letonia 11400 14300 7000 Lituania 12500 15500 7500 Luxemburg 63000 69300 46400 Ungaria 14900 16100 10500 Malta 18300 15900 Olanda 30700 33600 25600 Austria 28800 31100 25000 Polonia 14100 9200 Portugalia 19700 15400 România 10600*) 11700*) 5000 Slovenia 20300 22800 15200 Slovacia 18100 9500 Finlanda 26100 29400 Suedia 28400 24300 Regatul Unit 29100 22700 Sursa: Eurostat; *) Estimări CNP pe baza ultimelor comunicate Eurostat

PIB pe locuitor în PCS faţă de media UE (%)
2009 2008 2000 Luxemburg 267 276 243 Irlanda 131 135 130 Olanda 134 Austria 122 124 Suedia 120 127 Danemarca 117 Germania 116 118 Regatul Unit 119 Belgia 115 126 Finlanda 111 Franta 107 108 Spania 104 102 97 Italia UE 27 100 Cipru 98 96 88 Grecia 94 84 Slovenia 86 91 80 Cehia 81 68 Portugalia 78 Malta 76 83 Slovacia 72 50 Ungaria 63 64 55 Estonia 62 67 45 Polonia 61 56 48 Lituania 53 39 Letonia 57 37 Romania 47 26 Bulgaria 41 28

Raport VNB/PIB 2009 Germania 102,2 Franta 101,4 Italia 98,3 Spania
97,9 Bulgaria 94,5 Romania

BIBLIOGRAFIE Albu, Lucian – Liviu – Modelarea ciclurilor economice. Cazul României. Abordarea teoretică. Scenarii de prognoză macroeconomică anuală şi pe termen mediu, Editura Expert, 2004; Albu, Lucian – Liviu ; Pelinescu Elena – Simularea dinamicii unor indicatori macroeconomici pe termen mediu, Probleme economice, INCE, volumul 106/2004; Baron, Tudor; Biji, Elena (coordonator) – Statistică teoretică şi economică, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1996; Băcescu, M; Băcescu A. – Macroeconomie. Bazele macroeconomiei, Editura ALL, Bucureşti, 1993; Băcescu, M; Băcescu A. – Macroeconomie şi politici macroeconomice, Editura ALL, Bucuresti, 1998; Brauers, W.K. – Previsions economiques a l’aide de la methode entrees – sorties, Economica, Paris, 1995; Bria, Tiuţa; Ciumara, Roxana – Estimarea trimestrială a produsului intern brut prin utilizarea modelelor de tip ARIMA, Buletin trimestrial serie nouă nr , Comisia Naţională de Prognoză; Bria, Tiuţa; Ghizdeanu, Ion: Diagnoza financiară a tranziţiei pe baza deflatorilor produsului intern brut în volumul „Consolidarea economiei de piaţă – diagnoză, priorităţi, perspective”, Editura Expert, Bucureşti, 2001; Burda, Michael; Wyplosz, Charles – Macroeconomie. Perspectiva Europeană, Editura ALL Beck, Bucureşti, 2002; Capanu I., Wagner P., Secăreanu C. – Statistică macroeconomică, Editura economică, Bucureşti, 1997; Caracotă, D.; Caracotă C.R. – Strategii de dezvoltare. Previziune macroeconomică, Editura Sylvi, Bucureşti, 2001; Ciumara, Mircea – Economie, politică şi interesul naţional, Editura Expert, 1997;

Ciumara, Mircea; Ciutacu, Constantin (coordonatori) – Inflaţia în România, Editura Expert, Bucureşti 2003; Ciupagea, Constantin; Turlea, Geomina; Ungur, Manuela – Fundamentarea teoretico-metodologică a evaluării costurilor şi beneficiilor integrării în Uniunea Europeană Monetară, Probleme economice, INCE, volumul 111/2004; Diewert, W.E. – Price and Volume Measures in The System of National Account – University of British Columbia, Canada, 1995; Dobrescu, Emilian – Macromodels of the Romanian Market Economy, Editura economică, Bucureşti, 2006; Ghizdeanu, Ion - Macroeconomie aplicată, Editura BREN, Bucureşti, 2007; Ghizdeanu, Ion - Prognoza regională, Editura MUSTANG, Bucureşti 2010; Ghizdeanu, Ion – Romanian Economy Potential – Achievements and Forecasts în volumul „Economia dezvoltării durabile. Analize şi previziuni economice”, Editura MUSTANG, Bucureşti 2007; Ghizdeanu, Ion; Bria, Tiuta – Contribution of the insurance sector to the creation of gross domesctic product, Romanian Journal of Insurance, 3/2010; Ghizdeanu, Ion; Tudorescu, Veronica – Unit Labor Cost in Romania, Romanian Journal of Economic Forecasting, nr.1/2007; Ghizdeanu, Ion; Neagu, Marian – Estimarea produsului intern brut potenţial în vederea modelării creşterii economice pe termen lung în volumul „Dezvoltarea durabilă în România. Modele şi scenarii pe termen mediu şi lung, Editura Expert, Bucureşti 2005”; Ghizdeanu, Ion; Neagu, Marian; Tudorescu, Veronica – Model de determinare a potenţialului de creştere a economiei româneşti în perioada în volumul „Dezvoltarea durabilă în România. Modele şi scenarii pe termen mediu şi lung, Editura Expert, Bucureşti 2005”; Ghizdeanu, Ion; Neagu, Marian – Experienţa internaţională în modelarea dezvoltării sustenabile – modele ECCO în volumul „Dezvoltarea durabilă în România. Modele şi scenarii pe termen mediu şi lung, Editura Expert, Bucureşti 2005”;

Grigorescu, Constantin (coordonator) – Nivelul dezvoltării economico-sociale a României în contextul european, Editura Expert, Bucuresti 1993; Ivan-Ungureanu, Clementina – Produsul intern brut – principalul indicator pentru aderarea la Uniunea Europeană, Revista română de statistică, nr.11/1998; Ivan-Ungureanu, Clementina – Contabilitatea naţională – concepte, metodologii şi aplicaţii, Casa de editură IRECSON, Bucureşti, 2003; Jula, Dorin – Introducere în Econometrie, Editura Professional Consulting, Bucureşti, 2003; Jula, Dorin; Jula, Nicoleta – Microeconomie, Editura MUSTANG, Bucureşti 2007; Jula, Dorin; Jula, Nicoleta – Economie politică – microeconomie, Editura BREN, Bucureşti 2006; Kuznetz, Simon – Economic growth of nation total output and production structure, Cambridge University, 1971; Oprescu, Gheorghe – Microeconomie, macroeconomie, Editura economică, Bucureşti, 2000; Pecican, Eugen Ştefan – Econometrie, Editura ALL, Bucureşti 1994; Tănase, Florina – Preţurile şi indicatorii macroeconomici, Editura ALL, Bucureşti, 1998; Tănase, Florina – Cuantificarea influenţei variaţiei preţurilor externe asupra produsului intern brut, Revista Română de Statistică, nr.8-9, 1997; Zaman, Constantin – Econometrie, Editura Pro Democraţia, Bucureşti, 1998; Zaman, Gheorghe; Vasile, Valentina – Theoretic and practical approaches to the FDI role an sustainable development of Romania, Studii şi cercetări economice, volumul 25/2005, INCE, Bucureşti; Zaman, Gheorghe; Vasile, Valentina – Evoluţii structurale ale exportului în România. Model de prognoză a exportului şi importului pe ramuri CAEN, Editura Expert, Bucureşti, 2005;

Vă mulțumesc pentru atenție

SISTEMUL CONTURI NAŢIONALE

Similar presentations

Presentation on theme: "SISTEMUL CONTURI NAŢIONALE"— Presentation transcript:

Similar presentations

About project

Feedback

Log in

Auth with social network:

SISTEMUL CONTURI NAŢIONALE

Similar presentations

Presentation on theme: "SISTEMUL CONTURI NAŢIONALE"— Presentation transcript:

Similar presentations

About project

Feedback