1. Risipa de alimente

2. Cuprins Definiția risipei de alimente Cifre privind risipa de alimente
Factorii și cauzele risipei alimentare
Acțiunile privind risipa de alimente la nivelul UE
Acțiunile privind risipa de alimente la nivel național
Pașii următori: elaborarea normelor de aplicare
Perspective naționale și europene

3. Definiția risipei de alimente
Risipa alimentară – reprezintă orice aliment și/ sau părți necomestibile ale produselor alimentare, care sunt eliminate din lanțul de aprovizionare cu alimente, care trebuie recuperate sau eliminate (prin compostare, digestie anaerobă, producție de bio-energie, incinerare sau depozitare a deșeurilor organice). Conform FUSION waste/280-food-waste-definition. Risipa de alimente se produce de-a lungul întregului lanț agroalimentar: începând cu producția primară, procesarea, distribuția, transportul, comercializare și până la consumatorul final.

4. Cifre referitoare la risipa de alimente
Conform primului studiu realizat de FUSION în anul 2012, a rezultat faptul că la nivelul UE-28 se produc aproximativ 100 de milioane de tone de deșeuri alimentare în fiecare an și că aproximativ 45% din aceasta este generată din gospodăriile individuale.
Cea mai mare risipă de alimente la nivel european se estimează a fi la consumatorii finali – 53%, fiind urmată de sectorul de procesare, care are o pondere de 19%, în timp ce la nivelul distribuţiei şi comerţului aceasta reprezintă 5%. Sectorul de alimentaţie publică a fost estimat la 12%, iar sectorul agricol la 11% din totalul risipei de alimente. Conform studiului realizat la nivelul UE de către FUSION și publicat în European%20food%20waste%20levels.pdf.
In a world where over 840 million people go hungry every day, it is important to realize that achieving food security goes beyond increasing global food production.
The establishment of better food systems, sustainable production and consumption approaches, more efficient policies and smarter investment patterns across relevant sectors is the sustainable path towards achieving food security for all.
Research shows that the world produces enough food. However much food is lost along the supply chain or wasted due to poor consumption decisions.
Food loss and waste carries direct economic and environmental costs and depletes the natural resource base that underpins food production.

5. Cifrele privind risipa de alimente publicate de Eurostat în ultimul raport al anului 2016
17 țări membre UE au raportat cifre referitoare la risipa de alimente între anii
Provocările privind raportarea risipei de alimente sunt:
La nivelul UE se colectează "waste containing food waste" și nu "food waste".
Acuratețea limitată a rezultatelor.
În prezent risipa alimentară se poate cuantifica doar la nivelul deșeurilor municipale mixte – nu există colectare selectivă.
Datele raportate până în prezent sunt date experimentale = nu sunt date oficiale referitoare la risipa de alimente.
La nivelul CE există un manual de cuantificare a risipei elaborat de FUSION, acesta a fost lansat în anul 2016.

6. Factorii și cauzele risipei de alimente:
Risipa alimentară pune presiune asupra securităţii alimentare și tinde să aibă implicaţii majore, de ordin economic, social şi ecologic. Astfel, Uniunea Europeană şi-a propus să reducă pierderile de alimente la jumătate până în anul 2030.
La nivelul cumpărătorilor finali nu există suficientă planificare a cumpărăturilor și a programului de masă, aceasta conducând la risipă. Promoțiile din magazine de tipul cumperi un produs și primești gratis încă unul - acestea mecanisme conduc la cantități mari de hrană achiziționate.
Confuzia și lipsa de informare a consumatorilor legată de data durabilității minimale, ”a se consuma până la” și ”expiră la data”.
Mărimea porțiilor de mâncare oferită în cantine, restaurante și unități de catering. Dificultatea de estimare a numărului de clienți – greutăți în planificarea activității.
Standardele de calitate pentru comercializare impuse fermierilor.
Supraproducția sau lipsa comenzilor pentru anumite produse la un anumit moment.
Ambalajele, depozitarea și transportul la nivelul întregului lanț alimentar.
Lipsa de cunoștințe a unor actori implicați în lanțul agroalimentar referitoare la beneficiile care pot apărea prin reducerea risipei de alimente .
Managementul stocurilor.

7. Acțiuni privind risipa de alimente la nivel european
La Comisia Europeană există un grup de lucru pentru combaterea risipei alimentare format din experți ai tuturor statelor membre, care are ca principală preocupare cuantificarea şi monitorizarea risipei alimentare, în vederea raportării uniforme.
De asemenea la nivelul CE a fost creată o platformă de lucru, aceasta se bazează pe activitatea unui grup de experți proveniți din cadrul statelor membre ale UE, iar obiectivele acesteia sunt acelea de a oferi consiliere cu privire la acțiunile la nivelul UE pentru prevenirea și reducerea risipei de alimente și de a facilita schimbul de bune practici.
La nivelul CE risipa de alimente a fost introdusă în pachetul de economie circulară.

8. Acțiuni privind risipa de alimente la nivel național
În anul 2014, în cadrul MADR s-a constituit un grup de lucru interinstituţional şi interorganizaţional care are ca obiectiv reducerea risipei alimentare la nivel naţional, cât şi sprijinirea unor iniţiative ale ONG-urilor care activează în acest sector.
Pentru a putea cuantifica risipa de alimente la nivelul României, MADR prin Planul Sectorial de Cercetare – Dezvoltare din domeniul agricol şi de dezvoltare rurală al Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, pe anii , "Agricultură şi Dezvoltare Rurală - ADER 2020", derulează un proiect de cercetare, care are ca temă risipa de alimente – ”Impactul socio-economic al risipei alimentare la nivel naţional în contextul actual al crizelor legate de securitatea alimentară şi schimbările climatice”, primele rezultate referitoare la acest studiu vor fi publicate în prima parte a anului

9. Acțiuni privind risipa de alimente la nivel național
A fost adoptată de către Președinție propunerea legislativă PLX. 851/2015, privind diminuarea risipei de alimente, aceasta are ca obiectiv diminuarea risipei alimentare la nivel național. În sensul prezentei legi, prin risipă alimentară se înţelege situaţia în urma căreia alimentele ies din circuitul consumului uman din pricina degradării şi sunt distruse, conform legislaţiei în vigoare.
Conform Legii de diminuare a risipei de alimente, operatorii economici din sectorul agroalimentar sunt obligaţi să întreprindă măsuri de prevenire a risipei alimentare. Aceste măsuri se desfăşoară conform ierarhiei de prevenire a generării risipei alimentare, astfel:
a) măsuri de responsabilizare pentru diminuarea risipei alimentare pe lanţul agroalimentar, începând cu producţia, procesarea, depozitarea, distribuţia, comercializarea, ajungând până la consumatorul final, inclusiv în sectorul de industrie hotelieră şi al serviciilor alimentare;
b) măsuri privind vânzarea cu preţ redus a produselor aflate aproape de expirarea datei-limită de consum, conform legislaţiei în vigoare;

10. Acțiuni privind risipa de alimente la nivel național
c) măsuri privind transferul alimentelor prin donare sau sponsorizare, pentru consumul uman, dar aflate aproape de expirarea datei - limită de consum, către entităţi, devenite operatori din sectorul agroalimentar, ca urmare a înregistrării la Autoritatea Națională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, cu obligaţia respectării prevederilor legale cu privire la condiţiile de igienă, inclusiv cerinţele privind temperatura pe perioada depozitării şi transportului precum şi la etichetarea corespunzătoare;
d) măsuri pentru direcţionarea subproduselor nedestinate consumului uman conform Regulamentului (CE) nr.1774/2002 al Parlamentului European şi al Consiliului din 3 octombrie 2012 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animală care nu sunt destinate consumului uman, categoria a 3-a pentru consumul unor categorii de animale, în condiţiile prevăzute de legislaţia sanitar-veterinară în vigoare privind eliminarea subproduselor de origine animală;

11. Acțiuni privind risipa de alimente la nivel național
e) măsuri pentru direcţionarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal prin transformarea în compost, conform legislaţiei sanitar-veterinare în vigoare privind eliminarea subproduselor de origine animală nedestinate consumului uman şi legislaţiei privind protecţia mediului;
f) măsuri pentru direcţionarea produselor agroalimentare devenite improprii consumului uman sau animal în vederea valorificării lor prin transformare în biogaz conform legislaţiei de mediu si legislaţiei sanitare veterinare în vigoare;
g) măsuri privind dirijarea către o unitate autorizată de neutralizare a produselor rămase după parcurgerea etapelor prevăzute la lit. a)-f).
Normele metodologice de aplicare a Legii privind diminuarea risipei de alimente, vor fi elaborate de MADR în colaborare cu autoritățile și entitățile care au competențe și atribuții pe această temă. În acest sens, MADR va organiza o serie de întâlniri de lucru, la care vor fi invitați toți actorii din cadrul lanțului agroalimentar.

12. Pașii următori: elaborarea normelor de aplicare
Identificarea actorilor implicați
Identificarea sectoarelor implicate – autorități, sector privat, ONG
Nominalizarea reprezentanților din cadrul fiecărui sector pentru participarea la grupul de lucru
Identificarea datelor necesare și existente la nivelul fiecărui sector
Analiza legislației
Analiza legislației europene
Analiza legislației naționale
Analiza situației actuale
Stabilirea terminologiei și a modului de lucru
Stabilirea definițiilor și a termenilor
Stabilirea modului de lucru
Stabilirea calendarului activităților și întâlnirilor

13. Pașii următori: elaborarea normelor de aplicare
Elaborare norme de aplicare
Evaluarea impactului noilor reglementări
Elaborarea normelor de aplicare
Dezbatere publică
Procesul de dezbatere publică
Avizare
Avizarea normelor de aplicare
Publicarea normelor

14. Perspective naționale și europene
Cuantificarea risipei de alimente va urma aceleași etape la nivelul fiecărui sector din cadrul lanțului alimentar: 1. Revizuirea domeniului de aplicare al sectorului; 2. Crearea unui plan de lucru la nivelul fiecărui sector; 3. Identificarea și revizuirea estimărilor existente și / sau a datelor brute referitoare la sector; 4. Selectarea unei metode comune de cuantificare; 5. Realizarea cuantificării folosind datele existente și / sau utilizarea unei noi metode de măsurare.

15. Mulțumesc! Elena Dinu Consilier Afaceri Europene Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale Directia Generală Politici Agricole și Industrie Alimentară Tel.: Fax: