1. dr. Vasilica Ciucă, silviaciuca@incsmps.ro
Perspective strategice de dezvoltare a pieţei muncii din România,
induse de Strategia Europa 2020
Autori]:
dr. Vasilica Ciucă,
dr. Cristina Lincaru,
Institutul Naţional de Cercetare Ştiinţifică în Domeniul Muncii şi Protecţiei Sociale – INCSMPS
20 DE ANI DE ACTIVITATE ACADEMICĂ Tematica sesiunii:
Estimări ale evoluţiei economie româneşti în contextul crizei economice
Sesiune ştiinţifică organizată de Institutul de Prognoză Economică
în 6-7 octombrie 2010, Sala de consiliu IPE, ora 11 00
050711, Bucureşti - Romania, Casa Academiei, Calea 13 Septembrie Nr. 13, sector 5

2. a. construirea unei pieţe unice europene;
Europa 2020: model de creştere inteligentă, durabilă şi ecologică şi favorabilă incluziunii sociale
a. construirea unei pieţe unice europene;
b. creşterea competitivităţii inclusiv ca soluţie de relansarea economică – specializarea flexibilă o nouă strategie de competitivitate;
c. Îmbunătăţirea funcţionării pieţei muncii prin îmbunătăţirea şi implementarea politicilor de flexisecurity, răspuns la efectele induse de dinamica structurală a economiei /economiilor.

3. Context și obiective
[OECD] factor creşterea productivităţii: Eliminarea barierelor şi stimularea creşterii vitezei de realocare eficiente a forţei de muncă între industrii, firme, locuri de muncă ”firmele mai puţin productive tind să distrugă mai multe locuri de muncă iar firmele mai productive tind să creeze mai multe locuri de muncă”
***, OECD Employment Outlook 2010, Moving beyond the job crises, OECD2010
Michael Schrage “marii manageri, întâi se gândesc despre ce fel de valoare vor să creează si apoi consideră cum poate IT contribui la crearea acesteia” [1]
Perspectiva de dezvoltare strategică a României:
Ce fel de valoare îşi propune să realizeze şi apoi în ce sectoare ale economiei naţionale poate acţiona în vederea creării acestei valori!
[1] Michael Schrage of the MIT Center for Digital Business.

4. Model normativ
își propune evidențierea efectului creșterii productivității aparente considerând constant efectul instituțiilor pieței muncii asupra variației structurii economice și implicit asupra ocupării la orizontul 2020/ ignorând şi alte efecte enumerate de ILO: efectul compoziţiei structurale, efectul intensităţii de capital, efectul tehnologic, efectul cererii, efectul comerţului.
Obiectivul principal: care va fi perspectiva de restructurare și flexibilizare a sectoarelor business (exclus sectorul financiar) în raport cu obiectivele Europa 2020 – caz particular – perspective privind realizarea țintei de ocupare.

5. Simularea de valori (2009-2020) la nivel de diviziune CAEN Rev
Simularea de valori ( ) la nivel de diviziune CAEN Rev.1 pentru fiecare tip de unitate (4 tipuri) pentru: valoarea adăugată, ocupare și numărul de unități din cadrul sectoarelor C-I, K CAEN Rev.1, prin utilizarea caracteristicilor de dinamica din trecut( ) ale productivității aparente, valorii adăugate la prețul factorilor de producție (date calculate – rata anuală de creștere) și dimensiunea medie ( ) a unității (după 4 tipuri de dimensiuni) la nivel de diviziune CAEN REV.1., generarea de valori din setul obținut și aplicarea lor la valorile nominale a bazei fixe (anul 2008).
Formularea rezultatelor prin descrierea perspectivelor de dezvoltare a economiei în perioada prin caracteristici de dinamica (agregare la nivel de secțiune a diviziunilor) valoarea adăugată, ocupare și numărul de unități din cadrul sectoarelor C-I, K CAEN Rev.1 : modificări absolute, indicele mediu de dinamică, rata medie anuală de creștere pentru indicatorii analizați descrise prin 4 scenarii (min, mediu, maxim, media UE).
Limite metodologice:
Valoarea adăugata la prețul factorilor de producție este exprimată în prețuri curente, EURO (comparabil european).
Sugestie de continuare/îmbunătățire: aplicarea modelului cu valori defaltate (eliminarea influenței efectului variației prețurilor)

6. Date şi elemente metodologice:
baza de date “size and structure European non-financial business economy”/ Database EIMBussiness_PolicyResearch2009
CAEN Rev.1, respectiv sectorul industriei C-I, K cu următorul grad de detaliere: 8 secţiuni, 16 subsecţiuni şi 44 diviziuni;
numărul maxim de cazuri considerat – date miniagregate: 44*4=176 cazuri, pentru perioada
„Productivitatea aparentă: reprezintă un indicator simplu al productivităţii calculat ca valoare adăugată la costul factorilor de producţie divizat la numărul de persoane ocupate.
Lapt1=VAt1/NOt1 (1), Eurostat

7. Modelul

8. GrVAti+1/ ti =(GrVA ti+1-GrVA ti)/GrVA ti *100 [%],
Lprt=lprt= 1000 * ygft / emt t [mii Euro/persoană/an]
dim_unit= dimUtmed_divCAENRev1_ent=ct (Ipoteza1)

9. Compararea celor 4 scenarii pentru nivelul indicatorilor obținuți la extremele seriei 2020 și 2008 în termeni de modificări absolute ale productivității aparente
(A)

10. Compararea celor 4 scenarii pentru
nivelul indicatorilor obținuți la extremele seriei 2020 și 2008 în termeni de modificări absolute ale productivității aparente
(B)

11. Indicele mediu anual de dinamică
al variabilelor (Lpr, VA, NrPOc, NrUnits) pentru cele 4 scenarii

12. A
Ritmul mediu de creştere[1] anual estimat pentru perioada pentru productivitatea aparentă, valoarea adăugată la preţul factorilor (Euro la preţuri curente 2008), populaţia ocupată şi numărul de unităţi Rmediu anual pt2020/2002=( Imediu anual pt2020/ )*100, [%]

13. B
Ritmul mediu de creştere[1] anual estimat pentru perioada pentru productivitatea aparentă, valoarea adăugată la preţul factorilor (Euro la preţuri curente 2008), populaţia ocupată şi numărul de unităţi Rmediu anual pt2020/2002=( Imediu anual pt2020/ )*100, [%]

14. Remarci finale media_UE_media_UE cu un
Considerând 63,5% rata ocupării în 2009 (date provizorii aprilie 2010 CNP).
Îndeplinirea 75% ocupare din populaţia în vârstă de ani impune
un ritm susţinut de creştere anuală a ocupării de 1,662%
aproprierea de ţinta de ocupare de susţinerea unor ritmuri de creştere a ocupării > 1,1%
cea mai bună performanţă
este sugerată de modelul
media_UE_media_UE cu un
ritm anual de creştere
al ocupării ar fi de 0,66%
“maximul istoric al ratei de creştere
a ocupării” de 0,7%
(realizat în 2006 / 2005 și calculat
pentru perioada *)
oferă perspectiva unei
ţinte de 68,2% în 2020

15. Poziționarea României în structura economică europeană – evaluări în rapoarte europene
Intensitatea specializării: România locul 2, aprox. 7 puncte
(înainte Malta, urmată de Bulgaria 6,7 puncte, min Franța 1,9 puncte)
Dimensiunea și gradul de diversitate economiei este direct corelată cu performanţa economiei exprimată în PIB (PPP miliarde de euro).
[1] ***, EU industrial structure Performance and competitiveness. European Commission Enterprise and Industry, 2009
Indexul de specializare sectorială
la nivel de secţiune: A agricultura şi C Industria extractivă;
la nivel de subsecţiune. DC; DF;DA; DB şi DD;
***, EU industrial structure Performance and competitiveness. European Commission Enterprise and Industry, 2009, pg.62
a. Statul cel mai specializat pentru secţiunile: „industria minieră şi extractivă” şi pentru
„industria de textile, îmbrăcăminte, piele şi încălţăminte”,
iar pentru a doua industrie cea mai specializată: Recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile şi furnizarea de apă;
b. cele mai specializate regiuni NUTS 2 (exprimat ca pondere în ocuparea non-financiară a sectorului de afaceri/business economy sector:
cea de a doua cea mai specializată regiune, pentru
Textile, îmbrăcăminte, piele şi încălţăminte- regiunea NE;
Furnizarea de electricitate, gaz şi abur – regiunea SV Oltenia;
Recuperarea deşeurilor şi resturilor de materiale reciclabile şi furnizarea de apă – regiunea SE;
Cea de a treia cea mai specializată regiune pentru,
Industria minieră şi extractivă- regiunea SV Oltenia;
Textile, îmbrăcăminte, piele şi încălţăminte - regiunea NV;
Mobilă şi alte produse - regiunea NV;
Aleksandra Stawińska (coord.), European Business, facts and figures, Eurostat, Statistical Books, European Commission, 2009, pg. 23

16. (date medii agregate la nivel de diviziune)
Database EIMBussiness_PolicyResearch2009 am calculat ierarhia diviziunilor CAEN REV.1
cod
Tipul întreprinderii
Nr. salariaţi 1
microînreprinderi
1-9 2
mici
10-49 3
medii
50-249 4
mari
250+
Ierarhia diviziunilor CAEN REV.1 pentru care performanţa productivităţii aparente Ro /media
UE 27 pentru anul 2008 este mai mare cu precizarea dimensiunii întreprinderii
(date medii agregate la nivel de diviziune)
potenţial scăzut de creare de valoare adăugată prin inovare, sunt consumatoare de resurse, inclusiv energofage[1] şi foarte important nu sunt incluse în setul de sectoare cu grad înalt de specializare sectoare High Tech şi nici cele care utilizează intensiv cunoașterea.
[1] În ***, European Competitiveness Report 2009, comisia europeană – Întreprinderi şi Industrie, Commission Staff Working document SEC(2009)1657, final, pg.202, indicatorul nefavorabil cu cel mai mare nivel este cel al Intensităţii energetice a economiei (la pţuri 2007 cu 287% peste media Europeană inclus in setul IG nr.11/Mediu Înconjurător

17. Admiţând că viitorul Europei este descris în termeni de creştere a competitivităţii prin concentrarea şi susţinerea unei economii inovative, cu o forţă de muncă cu competenţe înalte şi o economie cu emisii scăzute de carbon atunci ne punem întrebarea:
„Care va fi locul României în ecuaţia economiei europene, loc dat şi de perspectiva competitivităţii economiei acesteia?”
Nici o varianta de scenariu: min_min, mediu_mediu şi max_max NU oferă un răspuns satisfăcător la cerinţele formulate de Europa Dovada că funcţionarea şi performanţa economiei naţionale în perioada analizată este afectată de structura este demonstrată rezultatele proiecţiilor oferite de Scenariul 4 mediaUE_media_UE.
Prin creșterea productivității cu ritmuri înalte în sectoare susținute strategic se poate echilibra structura economică
Nu este suficientă realizarea unui nivel înalt de productivitate (în termeni de competitivitate globală) cât mai ales sectorul de activitate în care este realizat cât și modul în care este susținut!

18. Răspunsul lucid şi raţional nu poate veni decât prin opţiunea strategică a României, într-un moment de răscruce, în care diversificarea activităţii economice a devenit o dinamică în timp real, prin valorificarea cercetării şi stimularea inovării.
O opțiune strategică viabilă pentru cazul României este stimularea și susținerea inovării și realizarea unui transfer tehnologic eficient cercetare-bussines.

19. Vă mulțumim!