1. STATICA POPULAŢIEI DINAMICA POPULAŢIEI
DEMOGRAFIE
STATICA POPULAŢIEI
DINAMICA POPULAŢIEI

2. STATICA POPULAŢIEI 1. Numărul de locuitori poate fi cunoscut prin:
metoda recensământului;
biroul de evidenţă a populaţiei;
anchete demografice;
estimarea numărului de locuitori prin interpretarea rezultatelor dintre două recensăminte.
2. Densitatea populaţiei, numărul de locuitori/km2
3. Structura populaţiei depinde de:
dezvoltarea economică şi politicile de dezvoltare;
mediul de viaţă ce influenţează modelul de mortalitate şi morbiditate precum şi asupra structurii serviciilor de sănătate;
4. Structura populaţiei pe sexe
supramortalitate masculină la vârsta de 1 an;
egalizarea proporţiilor între sexe la 40 ani;
la vârsta a treia supra mortalitate masculină şi supramorbiditate feminină.
Piramida vârstelor
reprezentarea grafică a structurii populaţiei în funcţie de grupa de vârstă şi distribuţia pe sexe;
piramida vârstelor diferă în funcţie de raportul între natalitate şi mortalitate

3. Există patru tipuri de piramida vârstelor:
In formă de triunghi specifică ţărilor în curs de dezvoltare în care natalitatea este crescută;
In formă de clopot (stog), baza relativ lărgită, natalitatea crescută, D.M.V. crescută (din cauza creşterii nivelului de trai), creşte ponderea populaţiei vârstnice. Este un model de piramidă de tranziţie specifică ţărilor rapid industrializate.
In formă de urnă specifică ţărilor dezvoltate, cu baza îngustată din cauza natalităţii scăzute. Vârful rotunjit din cauza creşterii ponderii populaţiei vârstnice.
In forma de treflă specifică unor ţări dezvoltate în care există populaţie îmbătrânită, şi politici pronataliste înregistrându-se natalitate crescută.

4. PIRAMIDA VÂRSTELOR - modele -
Urnă Treflă

5. 6. Structura populaţiei după starea civilă
- conform legislaţiei României starea civilă:
necăsătorit(ă)
căsătorit(ă)
văduv(ă)
divorţat(ă)
Populaţia activă = nu fac parte - femeile casnice, studenţi, elevi
Populaţia inactivă = alcătuită - copii, vârstnici
Raportul de dependenţă =

6. 7. Implicaţiile staticii populaţiei a) Implicaţii demografice
fenomene demografice - natalitatea, fertilitatea, nupţialitatea, divorţialitatea sunt influenţate de structura pe grupe de vârstă a populaţiei
creşterea ponderii populaţiei vârstnice arată îmbătrânirea demografică
■ populaţie tânără —► vârstnici < 4 %
■ populaţie adultă —► ponderea vârstnicilor: %
■ populaţie îmbătrânită —► vârstnici > 7 %
Îmbătrânirea populaţiei este specifică ţărilor dezvoltate din punct de vedere economic care au natalitate, fertilitate mică, mortalitate generală mare, mortalitate specifică pe grupe de vârsta constantă, populaţia activă scăzută
b) Implicaţii economice:
densitatea populaţiei în raport cu resursele
indicele de dependenţă
ponderea populaţiei active

7. c) Implicaţii pentru serviciile de sănătate:
■ numărul de locuitori este corelat cu serviciile de sănătate, numărul de medici, de personal auxiliar, număr paturi de spital
■ densitatea populaţiei: dotarea unităţilor medico-sanitare se realizează în raport cu densitatea populaţiei
■ amplasarea unităţilor medicale se realizează în funcţie de densitatea populaţiei (mărind accesibilitatea populaţiei la serviciile de sănătate)
■ structura populaţiei în funcţie de caracteristici: grupe de vârstă, medii de reşedinţă, sexe, stare civilă - este responsabilă de particularităţile morbidităţii pe sexe şi grupe de vârstă
■ dotarea unităţilor medico-sanitare variază după grupa de vârstă
■ anumite grupe de vârstă au prioritate în asistenţa medicală: copii an, ani, elevi, femei de vârstă fertilă
■ predominanţa persoanelor de sex feminin în anumite ramuri de producţie pune probleme de patologie specifică şi de asistenţă medicală la locul de muncă

8. FACTORII CARE INFLUENŢEAZĂ FERTILITATEA/NATALITATEA
1. Factori demografici:
structura populaţiei pe sexe;
structura populaţiei feminine pe grupe de vârstă;
intensitatea nupţialităţii şi divorţialităţii.
2. Factori medico-biologici:
sterilitatea feminină (primară şi secundară);
sterilitatea masculină;
patologie genitală;
igiena sexuală.
3. Factori sociali:
prelungirea şcolarizării;
gradul de angajare a femeilor în activităţi socio-economice;
apartenenţa la o anumită categorie socială şi mobilitatea între aceste categorii.

9. 4. Migraţia populaţiei ca fenomen de masă determinat de factori politici, economici, sociali sau culturali.
5. Factori legislativi:
prevederile Codului muncii şi Codului familiei
sistemul de alocaţii pentru copii;
programe de protecţie materno-infantilă;
politica de planificare familială, inclusiv legislaţia privind avorturile.
6. Factori subiectivi care pot fi înglobaţi în noţiunea de planificare familială:
atitudinea faţă de copii, existenţa sau lipsa unei atitudini conştiente faţă de numărul copiilor doriţi şi realizaţi şi faţă de creşterea copiilor realizaţi;
numărul de copii doriţi;
numărul de copii realizaţi;
metodele şi mijloacele contraceptive;
motivaţiile subiective ale comportamentului demografic.
7. Factori locali-tradiţionali legaţi de specificul dezvoltării istorice a zonei, nivelul cultural, obiceiuri locale, religie.

10. MORTALITATEA POPULAŢIEI - suport curs –
1. Definiţie
2. Unitatea de observare
3. Importanţa studiului mortalităţii
4. Documente purtătoare de informaţii utilizate în studiile mortalităţii
certificatul constatator al decesului
buletinul statistic de deces
certificatul de deces
5. Indicatori de măsurare
1. mortalitatea generală
2. mortalitatea specifică
- pe sexe
- pe grupe de vârstă
- pe medii de reşedinţă
- pe cauze medicale de deces
3. mortalitatea proporţională – letalitatea
4. fatalitatea – riscul de deces printr-o anumită boală
5. mortalitatea standardizată
6. raportul standardizat al mortalităţii
7. tabela de mortalitate
8. DMV – SVN
Factorii care influenţează mortalitatea exprimată prin SVD-DMV
Factorii care au limitat scăderea mortalităţii pe plan mondial

11. Factorii care influenţează mortalitatea exprimată prin speranţa de viaţă la naştere sunt:
factorii economici;
distribuţia venitului naţional;
alţi factori;
structura pe grupe de vârsta a populaţiei;
factori ce ţin de calitatea mediului;
Experienţa mondială arată că impactul cel mai mare asupra societăţii o au educaţia, bugetul alocat pentru alimentaţie, bugetul alocat pentru asistenţa primară, bugetul alocat pentru mediul ambiant.
Factorii care au limitat scăderea mortalităţii pe plan mondial.
1. Strategii de dezvoltare care nu au avut în vedere sănătatea.
2. Ponderea redusă acordată ocrotirii sănătăţii în structura bugetului, prin necorelarea sa cu interesele sănătăţii, cu nevoile stării de sănătate şi creşterea calităţii asistenţei medicale.
3. Structuri neadecvate ale sistemului de sănătate, cu dezvoltarea dezechilibrată a îngrijirilor de specialitate şi spitaliceşti faţă de cele primare şi extraspitaliceşti neadaptate nevoilor şi particularităţilor naţionale şi locale, o folosire neraţională a resurselor. Au fost preluate modele din ţările dezvoltate şi translatate în ţările în curs de dezvoltare.
4. Tehnologii de sănătate neadecvate problemelor specifice.
In ultimii 10 ani s-a observat:
❖o scădere a mortalităţii prin boli cardiovasculare, scădere care nu a fost anticipata;
❖o scădere a mortalităţii infantile sub nivelul aşteptat în ţările dezvoltate (niveluri sub 8%o);
❖ creşterea riscului de deces la bărbaţi datorită unui stil de viaţă specific;
❖ inechităţi în distribuţia mortalităţii pe zone geografice sat pe categorii socio-profesionale.

12. MORTALITATEA INFANTILĂ - suport curs -
1. Definiţie
2. Unitatea de observare
3.Documente purtătoare de informaţii utilizate în studiul mortalităţii infantile
- certificat constatator ale decesului an
- fişele decesului an
4. Indicatori de măsurare
- abordare transversală (an calendaristic) - cea mai utilizată
- abordare longitudinală (pe o generaţie de născuţi vii)
1. rata de mortalitate infantilă
2. rată specifică de mortalitate infantilă:
pe sexe
pe medii de reşedinţă
grupe de vârstă (în funcţie de vârsta la deces)
cauze medicale de deces
grafic LEXIS
5. Factori de risc ai mortalităţii infantile
1.Factori endogeni (care ţin de mamă)
2. Factori endogeni (care ţin de copil)
3. Factori exogeni
4. Factori care tin de familie
5. Factori demografici
6. Factori economico-sociali şi de mediu
6. Mortinatalitatea
7. Mortalitatea juvenilă ani

13. PRINCIPALII INDICATORI DE MĂSURARE A MORTALITĂŢII INFANTILE
l. Rata de mortalitate infantila:
unde: D0 – 1 - decedaţii 0-1 an dintr-un an calendaristic şi un teritoriu dat
N - născuţii vii din acelaşi teritoriu si an calendaristic
2. Rata de mortalitate infantila pe medii:
3. Rata de mortalitate infantila pe sexe:
4. Ratele de mortalitate infantila in funcţie de vârsta la deces:

14. 5.Rata de mortalitate infantilă pe cauze:

15. STRATEGII DE INTERVENŢIE ÎN COMBATEREA MORTALITĂŢII INFANTILE
- Ţin cont de modelele de mortalitate, morbiditate factorii care le condiţionează;
- Principala problemă de sănătate pentru grupa de vârstă an o reprezintă mortalitate post-neonatală.
A nu se confunda:
risc de deces neonatal care este mai mare decât cel postneonatal;
rata mortalităţii postneonatale care este mai mare decât rata mortalităţii neonatale.
Influenţarea nivelului mortalităţii postneonatale se poate realiza prin:
dezvoltarea de programe de planificare familială, pentru a reduce numărul de copii nedoriţi;
îngrijiri selective acordate femeii gravide;
promovare alimentaţiei naturale a sugarului;
îngrijiri pre şi postnatale acordate copiilor an cu risc crescut;
asigurare cu produse dietetice pentru sugarul normal şi distrofici
program naţional de imunizări;
dotarea corespunzătoare a secţiilor de terapie intensivă.
Mama şi copilul grupuri populaţionale periclitate - au nevoie de servicii medicale mai numeroase.
Din metodele de intervenţie care permit utilizarea cât mai eficientă a resurselor disponibile, strategiile de intervenţie bazate pe noţiunea de risc reprezintă tipul de strategii utilizat în domeniul ocrotirii materno - infantile.

16. Metoda strategia riscurilor înalte
METODA ÎNGRIJIRILOR DE SĂNĂTATE MATERNO-INFANTILĂ FONDATĂ PE NOŢIUNEA DE RISC - STRATEGIA RISCURILOR ÎNALTE -
Scop: ameliorarea serviciilor de sănătate materno-infantilă. Este o metodă de identificare a grupurilor (gravide, nou-născuţi) expuse la risc înalt de boală/deces în vederea luării de decizii privind alocarea de resurse disponibile.
Principiu general: a asigura pentru toţi cele mai bune servicii, dar favorizând pe cei care au mai multă nevoie.
Metoda strategia riscurilor înalte
Intervine rar în favoarea întregii populaţii vulnerabile;
Se adresează grupurilor la risc care necesită îngrijiri particulare.
Obiective generale:
punerea la punct a unei metode practice de evaluare a riscurilor la care sunt supuşi indivizii (mame, copii) şi grupele de indivizi;.
lansarea unei strategii locale de intervenţie;
verificarea eficacităţii (evaluarea) acestor strategii.

17. Etapele metodei:
1. Definirea efectului (efectelor) care necesită intervenţii (boală, deces, invaliditate):
- în stabilirea priorităţilor se ţine cont de o serie de criterii:
frecvenţă;
gravitate;
importanţa pentru societate;
posibilităţi de intervenţie (prevenire şi tratament);
cost;
avantaje prevăzute;
stabilirea factorului de risc (două modalităţi):
FR asociat mai multor variabile epidemiologice;
întocmirea unei liste de FR care influenţează sănătatea mamei şi copilului;
sunt necesare informaţii privind:
statistica demografică;
tradiţii culturale, obiceiuri;
nivel de cultură şi educaţie în populaţie;
igiena mediului;
servicii de sănătate.

18. Metoda trebuie să aibă:
2. Identificarea FR
se reţin FR care au o prevalentă crescută în populaţie;
RA crescut în populaţie pentru care există mijloace de intervenţie;
3. Elaborarea unui sistem de notaţie care va permite clasarea indivizilor în categorii de risc.
Notele cele mai mari corespund riscului cel mai crescut:
atribuirea empirică a unui număr de puncte pentru fiecare caracteristică;
atribuirea unui număr de puncte pentru fiecare FR prin măsurarea riscurilor reale în populaţie;
metoda cea mai precisă - atribuirea de note în funcţie de combinarea FR care joacă un rol în apariţia efectului (analiza de variantă).
Metoda trebuie să aibă:
sensibilitate - indivizii reţinuţi ca expuşi la risc sunt într-adevăr expuşi;
specificitate - indivizii excluşi de la risc după sistemul de notaţie sunt într-adevăr excluşi;
valoare predictivă pozitivă - proporţia deceselor în rândul subiecţilor expuşi la risc;
valoare predictivă negativă - proporţia supravieţuitorilor în rândul non-expuşilor.

19. Dezavantajele metodei:
permite investigarea corectă individuală prin anamneză, examen clinic, paraclinic;
selecţionează cu un înalt grad de precizie subiecţii la risc înalt care au cel mai mult nevoie de protecţie şi asistenţă medicală diferenţiată;
stabileşte prevalenta FR în populaţie şi populaţia la risc;
se stabileşte tendinţa FR;
permite extinderea cercetării asupra mortalităţii 1-4 ani;
Dezavantajele metodei:
evaluarea riscului prin scor se realizează cu pierdere de informaţie medicală;
metoda implică o bună formare profesională;
volum crescut de muncă pentru prelucrarea datelor;
eficacitatea metodei depinde de interesul personalului.

20. MORTALITATEA 1 - 4 ani - mortalitatea primei copilării -
În ţările cu mortalitate scăzută a primei copilării predomină printre principalele cauze de deces:
accidente
anomalii congenitale
tumori
Pentru ţările cu mortalitate crescută a primei copilării ca şi cauze de deces sunt:
afecţiuni respiratorii
România
- accidente anomalii congenitale
- leziuni traumatice boli ale sistemului nervos
- boli ale aparatului respirator tumori
Repartiţia pe sexe: mortalitate masculină crescută
Repartiţia pe medii de reşedinţă: mortalitate crescută în mediul rural
În 44,0 % din cazuri în unităţile sanitare.
Nu lipsa de timp este cauza nesupravegherii copiilor ci mai ales slaba pregătire pentru „meseria" de părinte, lipsa de preocupare serioasă a familiilor pentru sănătatea propriilor copii.

23. CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR AL DECESULUI Reglementările M. S
CERTIFICAT MEDICAL CONSTATATOR AL DECESULUI Reglementările M.S. cu privire la completarea corectă a cauzei de deces şi codificarea cauzei iniţiale
Termenul de declarare la Oficiul Stării Civile al primăriei pe teritoriul căruia s-a produs decesul este în termen de 3 zile de la data încetării din viaţa a persoanei respective, termen ce cuprinde atât ziua în care s-a produs decesul cât şi ziua în care se face declararea.
Actul de deces se completează în dublu exemplar;
declararea se face în termen de 3 zile, inclusiv cea a decesului;
în cazul morţii violente, decesul se declară în termen de 24 de ore de la eveniment (anunţarea poliţiei + procuratură + medicină legală;
nu este permis să se completeze certificatul numai pe baza informaţiilor primite de la aparţinătorii persoanei decedate;
certificatul se înmânează numai rudelor apropiate (copii majori);

24. act medico-legal; este singurul document utilizat pentru obţinerea de date privitoare la cauza morţii;
orice greşeală voită sau involuntară a medicului care completează cauza morţii este pasibilă de sancţiuni administrative şi/sau penale;
nu se trec mai multe cauze de deces în nici o rubrică a,b,c din partea I a certificatului: chiar dacă există mai multe cauze de deces, totuşi medicul trebuie să aleagă o singură cauză (sau o singură înlănţuire de cauze) care a determinat decesul, sau o pondere mai mare, ţinând cont de următoarele indicaţii;

25. 1. Atunci când cauza decesului este unică şi nu există o înlănţuire de fenomene morbide, se va trece această cauză la punctul c
c = starea morbidă iniţială iar punctele a şi b rămân necompletate
c - exemple: sinucideri, înec, omucidere, traumatisme imediat mortale
2. În cazul în care există două sau mai multe cauze de deces şi când medicul care a tratat bolnavul nu poate decide care din ele a provocat decesul cu prioritate, el se va ghida după următoarea regulă.
3.* Se va da prioritate accidentelor grave imediat mortale (fractură bază craniu, otrăviri, sinucideri, omucideri), chiar şi în cazul în care acestea au fost însoţite de o boală gravă ( HTA,cardiopatie ischemică,TBC)

26. 4. * Se va da prioritate: - accidentelor grave cardiace (infarct de miocard):
- boli cerebro-vasculare (hemoragie cerebrală, embolii, tromboze);
- abdomen acut;
5. * Se vor alege, ca şi cauze de deces, în ordinea gravităţii, exceptând cauzele amintite:
- tumorile maligne;
- bolile transmisibile cu evoluţie gravă;
- TBC evolutivă în formă gravă;
- malformaţii grave ale aparatului circulator, digestiv, renal.
6. Dacă decesul a survenit după o intervenţie chirurgicală, ca de exemplu după abdomen acul sau tumoră malignă, ca urmare a gravităţii bolii, se va trece drept cauză iniţială la punctul c. starea morbidă iniţială - boala care a provocat abdomenul acut sau tumoarea malignă;

27. 7. În situaţia în care se ştie că decesul a survenit din cauza intervenţiei chirurgicale, se va trece la punctul c, drept cauză de deces accidentul chirurgical (din cauza hemoragiei intraoperatorii sau a anesteziei);
8. Nu pot fi cauze de deces: guşa, avitaminoze, TBC stabilizată, sifilisul, cu excepţia celui congenital, ruptura de anevrism de origine sifilitică, reumatism nearticular sau fără precizare;
9. Senilitatea, prematuritatea, nu sunt cauze de deces, ci se trec la partea a 11-a a certificatului şi se caută să se precizeze cauza reală;

28. 14. Trebuie să existe concordanţă între - cauza decesului
10. Simptomele nu sunt cauze de deces; insuficienţa respiratorie sau circulatorie, comă;
11. Pentru - accidente, otrăviri, traumatisme, trebuie să se specifice în mod clar cauza şi natura lor: de exemplu "fractură bază craniu" prin cădere de pe scară;
12. În cazul în care medicul nu poate preciza cauza reală a decesului, se va specifica pe certificatul constatator al decesului, partea I-a: "cauza decesului este necunoscută "
13. În anumite situaţii (înec, asfixie, otrăviri) trebuie specificat neapărat dacă fenomenul s-a petrecut accidental sau dacă este vorba de sinucidere sau omucidere;
14. Trebuie să existe concordanţă între - cauza decesului
- sex
- vârstă