1. 1.1 Definirea si clasificarea I.P.
Legea 500/2002 defineste I.P. ca fiind “denumirea generica ce include Parlamentul, Administratia prezidentiala, ministerele, celelalte organe de specialitate ale administratiei publice, alte autoritati publice, institutii publice autonome, precum si institutiile din subordinea acestora, indiferent de modul lor de finantare”.
Legea 273/2006 defineste I.P. ca fiind “autoritatile unitatilor administrativ teritoriale, institutiile publice si serviciile publice de interes local, cu personalitate juridica, indiferent de modul de finantare al activitatii lor”.
I.P. produc bunuri publice care se distribuie, de regula, in mod gratuit, urmarind satisfacerea cerintelor consumatorilor.

2. . I.P. sunt cadrul de derulare al:
- procesului de constituire a resurselor publice – M.F.P., M.M.S.S.
- de utilizare a principalelor resurse publice ale statului – M.F.P.
Clasificarea institutiilor publice:
Dupa importanta activitatii
- Institutii ale administratiei publice centrale (Guvernul, ministerele, autoritati administrative autonome, servicii publice deconcentrate, prefectura);
- Institutii ale administratiei publice locale (Consiliul judetean, consiliul local, primarul, servicii publice locale).
Dupa statutul juridic
- I.P. cu personalitate juridica;
- I.P. fara personalitate juridica.
Dupa nivelul ierarhic
- I.P. superioare;
- I.P. subordonate .

3. Dupa regimul de finantare
- I.P finantate integral de la bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul fondurilor speciale, bugetele locale, dupa caz (ex. Politie, pompieri, jandarmerie, unitatile din sistemul penitenciar);
-I.P. finantate din venituri proprii si din subventii acordate din bugetul de stat, din bugetele fondurilor speciale, sau din bugetele locale (ex.unitatile de invatamant, teatre, muzee, spitale);
-I.P. finantate integral din venituri proprii (autofinantare) de ex: Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare, Agentia Nationala pentru Locuinte, Consiliul National de Evaluare Academica si Acreditare, Academia Romana, ;
- Casa Nationala de Asigurari Sociale de Sanatate se finanteaza exclusiv din Fondul national unic de asigurari sociale de sanatate
- I.P. finantate din credite externe sau fonduri nerambursabile.

4. 1.2 Ordonatorii de credite
Definiţie: sunt persoanele care au calitatea de conducatori ai institutiei publice si au rolul de a repartiza si utiliza creditele bugetare aprobate.
In functie de competente si de importanta institutiilor pe care le conduc sunt:
ORDONATORI PRINCIPALI DE CREDITE
ORDONATORI SECUNDARI DE CREDITE
ORDONATORI TERTIARI DE CREDITE
Au obligatia de a angaja si utiliza creditele bugetare doar in limita prevederilor si destinatiilor aprobate, pentru cheltuieli strict legate de activitatea IP respective si cu respectarea dispozitiilor legale.

5. 2. Procesul de bugetare 2.1 Continut si caracteristici
Bugetul a fost definit ca fiind ansamblul activitatilor privind finantele publice care cuprinde elaborarea si executia bugetului administratiei de stat, bugetului asigurarilor sociale, bugetelor locale, bugetului fondurilor speciale, stabilirea si perceperea impozitelor, taxelor si contributiilor precum si utilizarea mijloacelor economice banesti in scopul asigurarii, functionarii organelor puterii judecatoresti, legislative si administartive.
Bugetul general consolidat este instrumentul in care isi
gasesc reflectarea toate resursele financiare si cheltuielile publice.

6. Bugetul general consolidat cuprinde in present in Romania 4 categorii de bugete:
bugetul statului = administratiei centrale de stat ;
bugetul asigurarilor de stat ;
bugetul fondurilor speciale ;
bugetul local.
Consolidarea bugetului general semnifica operatia de eliminare a transferarilor reciproce dintre diversele bugete astfel incat sa se elimine dublarea venitului si a cheltuielilor.

7. Fluxurile economice dintre bugetul public national si participantii la viata economico sociala a statului respectiv sunt :
Fluxuri intre agentii economici si celelalte persoane care obtin venituri sau care detin in proprietate diverse bunuri pe de o parte si bugetul statului pe de alta parte sub forma impozitelor, taxelor si contributiilor ;
Fluxuri economice intre bugetul public national pe de o parte si institutiile publice, persoanele fizice si juridice carora le sunt repartizate alocatiile bugetare.

8. Scurt istoric a notiunii de buget
anul 1215 in Constitutia Angliei ” Magna charta ”
legea contabilitatii publice : 1864, 1901, 1929 bugetul statului era definit ca fiind actul prin care sunt prevazute si in prealabil aprobate toate veniturile si cheltuielile statului si ale tuturor serviciilor publice ;
perioada comunista bugetul satului a reprezentat principalul instrument al politicii macroeconomice prin care se repartiza cea mai mare parte a venitului national ;
dupa anul 1989 prin diferitele legi ale finatelor publice - L 10/1991, 72/1996, 500/2002

9. Bugetul public national este in esenta un document politic deoarece :
Exprima optiunile generale rezultate in urma votului cetatenilor in legatura cu cerintele pe care statul trebuie sa le satisfaca acestora sub forma serviciilor publice ;
Reflecta rezultatul mediei dintre grupuri de interese si indivizi tinand cont de marimea resurselor financiare ale statului si caracteristicile cheltuielilor publice
Reflecta proportia relativa dintre dorintele politicienilor privind satisfacerea diverselor interese de grup si posibilitatea practica de satisfacere a acestor interese
Reflecta puterea relativa a unor indivizi sau grupuri de interese de a influenta politica cheltuielilor bugetare

10. Reflecta optiunea partidului aflat la putere in ceea ce priveste satisfacerea nevoilor de interes general
Reflecta preferintele cetatenilor pentru diferite forme de impozitare si posibilitatea de a muta povara fiscala asupra unei parti a contribuabililor
Procedura bugetara reprezinta ansamblul operatiunilor de intocmire si elaborare a bugetului de stat, de dezbatere si aprobare parlamentara, de executie a cifrelor bugetare, de incheiere a contului general anual de executie bugetara si de control bugetar.
Procedura bugetara cuprinde trei etape :
Producerea resurselor financiare publice sub forma veniturilor de natura fiscala si nefiscala
Cererea de cheltuieli publice
Alocarea resurselor financiare publice obtinute

11. Functiile bugetului de stat
functia de repartitie ;
functia de control.
Functia de repartitie se realizeaza in 2 etape :
constituirea fondurilor bugetare ;
distribuirea acestora.
Functia de control
Functia de control a bilantului national public se realizeaza inca din faza de elaborare a acestuia, de dezbatere si aprobare parlamentarea ca un control legislativ al parlamentului asupra bugetului.
De asemenea se realizeaza in etapele de executie a partilor de venituri si cheltuieli ca un control administrativ de specialitate.

12. Componentele sistemul bugetar
bugetul statului ;
bugetul asigurarilor sociale de stat ;
bugetul fondurilor speciale ;
bugetul trezoreriei statului ;
bugetul institutiilor publice autonome(Curtea de conturi) ;
bugetul institutiilor publice finantate integral sau partial de la bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale de stat sau bugetul fondurilor speciale ;
bugetul institutiilor publice finantate integral din venituri proprii ;
bugetele fondurilor provenite din credite externe contractate de stat sau guvern si a caror rambursare inclusiv serviciul datoriei se asigura din fonduri publice ;
bugetul fondurilor externe nerambursabile ;
bugetele locale.

13. Etapele procesului bugetar
1. Elaborarea bugetului;
2. Aprobarea bugetului;
3. Executia bugetului;
In aceasta etapa cheltuielile parcurg urmatoarele faze:
Angajarea cheltuielilor - se refera la sumele aprobate la partea de cheltuieli a caror limita nu poate fi depasita. Exista douaforme de angajamente:
A. Angajamentul legal – faza a procesului executiei bugetare prezentand orice act juridic din care rezulta sau ar putea rezulta oobligatie pe seama fondurilor publice;se prezinta sub forma scrisa si este semnat de ordonatorul principal de credite.Valoarea lui nu o poate depasi pe cea a angajamentului bugetar.
B. Angajamentul bugetar – orice act prin care o autoritate competenta afecteaza fonduri publice unor anumite destinatii, in limita creditelor bugetare aprobate.El precede angajamentul legal.

14. Lichidarea cheltuielilor – faza in procesul executiei bugetare in care se verifica existenta angajamentelor, se determina sau se verifica realitatea sumei datorate,se verifica conditiile de exigibilitate ale angajamentului legal.
Ordonantarea cheltuielii – faza in care se confirma existenta creantelor si datoriilor si verificarea acestora, moment in care se poate efectua plata.Se emite ordonantarea de plata.
Plata cheltuielilor – fazqa finala a executiei bugetare prin care I.P. face plata efectiva a obligatiilor fata de terti – creditori. Instrumentele de plata utilizate sunt cecul de numerar si ordinul de plata pentru trezoreria statului (OPHT).
4. Incheierea executiei bugetare;
5. Controlul executiei bugetului;
6. Aprobarea executiei bugetului.

15. 2.2 Principiile si regulile procesului bugetar
Principiul universalitatii;
Principiul publicitatii;
Principiul unitatii;
Principiul anualitatii;
Principiul specializarii bugetare;
Principiul unitatii monetare.

16. 2.3 Structura bugetelor
Veniturile si cheltuielile se grupeaza in buget conform clasificatiei bugetare.
Clasificatia bugetara este instrumentul prin care veniturile si cheltuielile unui buget sunt grupate intr-o ordine obligatorie si dupa criterii unitare si precis determinate si se utilizeaza atat in faza de elaborare cat si de executie a bugetelor.
Veniturile – sunt structurate pe capitole si subcapitole;
Cheltuielile – sunt structurate pe parti, capitole, subcapitole, titluri, articole si aliniate, dupa caz.

17. Exemplu: cheltuieli cu salariile la o universitate suportate din finantarea de baza – I.10.01
641 – Cheltuieli cu salariile personalului (simbol cont)
57.03 – cod capitol Invatamant, conform clasificatiei functionale
09 – subcapitolul Invatamant superior, conform clasificatiei functionale
I - titlul de cheltuieli -de personal- cf. clasificatiei economice
10 – cod articol –cheltuieli cu salariile-conform clasificatiei economice
01 –cod alineat-salarii de baza- conform clasificatiei economice

18. 2.3.2 Structura cheltuielilor publice
Criterii utilizate pentru clasificarea cheltuielilor publice:
Clasificarea administrativa: are la baza criteriul institutiilor prin care se efectueaza cheltuielile publice:ministere, agentii guvernamentale, unitati administrativ teritoriale; realizeaza o codificare a ordonatorilor principali.
Clasificatia functionala: foloseste drept criteriu destinatia cheltuielilor adica domeniile, ramurile si sectoarele spre care se indreapta resursele financiare publice; le imparte pe parti, capitole,subcapitole.

19. Clasificatia economica: clasifica cheltuielile dupa natura si efectul lor; le imparte pe articole si aliniate.
A. Cheltuieli curente: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si servicii, subventii, transferuri, dobanzi;
B. Cheltuieli de capital;
C.Operatiuni financiare: imprumuturi acordate, rambursari de credite, plati de dobanzi si comisioane la credite;
D. rezerve, excedent/deficit.

20. CONTINUTUL BUGETULUI NATIONAL PUBLIC
Bugetul national public cuprinde veniturile publice ce urmeaza a se incasa intr-un exercitiu bugetar si cheltuielile publice ce au a se efectua in acele exercitii.
Venituriler se impart in venituri curente avand un caracter obisnuit, ordinar si venituri extraordinare
La randul lor veniturile curente se impart in venituri fiscale si venituri nefiscale.
Veniturile fiscale sunt formate din venituri din impozite si taxe (directe si indirecte).
Cheltuielile reflecta expresia valorii a consumului de mijloace materiale, de forta de munca si de fonduri banesti. Cand vorbim de cheltuieli publice practic ne raportam la acel consum de PIB de venit national.
Principalele impozite indirecte incasate la bugetul statului sunt :TVA, taxe vamale, accizele,etc
Veniturile supuse impozitarii directe pot fi : salariul, profitul, dividendele,, cifra de afaceri,etc. Impozitele directe aplicate pe proprietate, avere sunt : taxa asupra mijloacelor de transport, cladiri, terenuri, ca venituri ale bugetului local.

21. 1.3 Organizarea contabilitatii in I.P.
Din 2006 I.P. au obligatia sa tina contabilitatea in partida dubla iar noul sistem de contabilitate se bazeaza pe contabilitatea de angajamente.
Definitie: Contabilitatea de angajamente recunoaste efectele tranzactiilor si altor evenimente atunci cand acestea se produc si nu pe masura ce numerarul sau echivalentul sau este incasat sau platit.
Conntabilitatea I.P. va cuprinde :
Contabilitatea veniturilor si cheltuielilor bugetare, care sa reflecte incasarea veniturilor siplata cheltuielilor aferente exercitiului bugetar;
Contabilitatea trezoreriei statului;

22. Se folosesc doua tipuri de conturi:
Contabilitatea generala care sa reflecte drepturile si obligatiile, evolutia situatiei financiare si patrimoniale, precum si excedentul sau deficitul patrimonial;
Contabilitatea destinata analizarii costurilor programelor aprobate.
Se folosesc doua tipuri de conturi:
Conturi bugetare – au rolul de a reflecta incasarea veniturilor, plata cheltuielilor si determinarea rezultatului executiei bugetare; sunt conturi speciale, in afara bilantului deschise pe structura clasificatiei bugetare;
Conturi generale – pentru reflectarea activelor si pasivelor institutiei, a cheltuielilor si veniturilor aferente exercitiului, indiferet daca veniturile au fost incasate sau cheltuielile platite, pentru determinarea rezultatului patrimonial.

23. 1.4 Documentele
Documentele folosite se grupeaza in trei mari categorii:
Documente justificative – sunt acte scrise intocmite in momentul efectuarii unei operatii economice sau financiare si au ca rol atestarea efectuarii operatiei respective, precum si reflectarea acesteia in ctb.
Documente contabile – reflecta prelucrarea documentelor justificative in conturi analitice si sintetice si in registrele de contabilitate astfel incat sa se permita prelucrarea eficienta a datelor dar si controlul acestora.
Documentele de sinteza si raportare:
1. bilantul;
2.contul de rezultat patrimonial;
3. situatia fluxurilor de trezorerie;

24. 4.situatia modificarilor in structura activelor nete/capitalurilor,
5. anexe la situatiile financiare (politici contabile si note explicative);
6. contul de executie bugetara.

25. 1.5 Principii contabile Principiul continuitatii activitatii;
Elementele prezentate in situatiile financiare se evalueaza in conformitate cu principiile contabile generale:
Principiul continuitatii activitatii;
Principiul permanentei metodelor;
Principiul prudentei;
Principiul contabilitatii pe baza de angajamente;
Principiul evaluarii separate a elementelor de activ si de datorii;
Principiul intangibilitatii;
Principiul necompensarii;
Principiul comparabilitatii informatiilor;
Principiul materialitatii;
Principiul prevalentei economicului asupra juridicului.