1. Inventarierea în baza Legii nr.85/2014
- Aspecte fiscale și contabile –
Viorica Munteanu
Vicepreședinte CNC

2. Perioada de observație Inventarierea
Introducerea obligativității inventarierii la deschiderea procedurii insolvenței, nu doar la faliment;
Art. 58. M (1) Atribuții ale administratorului judiciar, lit.o) inventarierea bunurilor debitorului
Regulile privind inventarierea patrimoniului sunt: în nu mai puțin de patru acte normative
Operațiunea complexă și greu de stăpânit fără o muncă serioasă de documentare

3. Inventarierea
Operațiunea înseamnă în fapt inventarierea elementelor fiecărui cont contabil de activ și de pasiv,
de a stabili care bunuri vor trebui valorificate de urgenţă şi care sunt strategiile de punere în valoare a bunurilor, astfel încât valorificarea lor să fie maximă;
de a determina gradul de perisabilitate a bunurilor, iar în funcţie de convingerea sa va trece la valorificarea acestora sau la depozitarea temporară şi conservarea lor până la finalizarea inventarului;

4. Inventarierea Are ca scop principal în general
Stabilirea situației reale a tuturor elementelor de activ și de pasiv ale firmei cu ocazia închiderii exercițiului financiar și a întocmirii situațiilor financiare anuale.
Din punct de vedere al Legii nr.85/2016, are drept scop de a identifica activele viabile de a susține redresarea societății, în mod special stocurile de materii prime, producție neterminată, semifabricate, producție în curs de execuție, etc.

5. Când se efectuează în mod obligatoriu operatiunea de inventarierea?
La începutul activității;
Cel puțin o dată în cursul exercițiului financiar;
In cazul fuziunii sau încetării activității;
La cererea organelor de control, cu prilejul efectuării Controlului, sau a altor organe prevăzute de lege;
Când sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune;
La schimbarea gestionarului sau în alte situații când intervine o predare-primire de gestiune;
Cu prilejul reorganizării gestiunilor;
Ca urmare a calamităților naturale sau a unor cazuri de forță majoră;
In alte cazuri prevăzute de lege.(Art 58.din Lg 85/2014)

6. Inventarierea
Inventarierea elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii se efectuează de către comisii de inventariere, numite prin decizie scrisă în care se menționează în mod obligatoriu:
Componența comisiei (numele preşedintelui şi membrilor comisiei);
Modul de efectuare a inventarierii;
Metoda de inventariere utilizată;
Gestiunea supusă inventarierii;
Data de începere şi de terminare a operațiunilor.

7. Inventarierea stocurilor
A) Minus în gestiune
Ce documente justificative avem?
- decizia de inventariere – pentru desemnarea comisiei de inventariere;
- listele de inventariere pe baza cărora se stabilește stocul cantitativ și valoric efectiv, faptic, la preț de vânzare cu amănuntul;
- raportul de gestiune – completat până la momentul inventarului, din care rezultă stocul valoric scriptic;
- procesul-verbal de inventariere întocmit de comisia de inventariere, care trebuie să conțină, printre altele, rezultatele inventarierii (constatarea minusului respectiv, ca diferență între valoarea stocului din raportul de gestiune și valoarea stocului inventariat),
În cazul în care minusurile nu sunt imputabile, se va face o mențiune în acest sens în procesul verbal, cu menționarea cauzelor pentru care nu se pot imputa.

8. Inventarierea stocurilor
Implicații fiscale -Minus în gestiune-:
D.p.d.v. al TVA, se va proceda la ajustarea TVA deductibilă;
D.p.d.v. a Impozitului pe Profit, sunt cheltuieli nedeductibile la calculul impozitului pe profit.
Dacă bunurile sunt asigurate, atunci cheltuiala cu marfa și cheltuiala cu TVA sunt deductibile, deoarece se consideră că prin încasarea asigurării se va obține un venit impozabil.
Atentie ! Prevederile HG 831/2004 privind perisabilitățile.
Aplicarea perisabilităților conduce la o cheltuială cu marfa deductibilă fiscal în limitele respective.
TVA aferentă scăderii din gestiune a mărfurilor perisabile nu se ajustează, așa cum este prevăzut la art. 148 alin. (2) litera c) din Codul fiscal și la punctul 53 alin. (12) din norme.
Pentru diferențele respective, ca motiv se va preciza “lipsă în gestiune neimputabilă”.

9. Inventarierea stocurilor
B) Marfa expirată
În procesul-verbal de inventariere se va face referire și la marfa expirată/degradată, persoanele vinovate (dacă este cazul), precum și propuneri de măsuri în legătură cu acestea (de regulă, va fi distrugerea, dacă este vorba de produse alimentare care, evident, nu se mai pot comercializa).
În listele de inventariere aferente produselor expirate se vor menționa și termenele de valabilitate, tocmai pentru a li se stabili această caracteristică: termen depășit și pentru a se stabili caracterul lor de necomercializare.

10. Inventarierea stocurilor
Implicații fiscale:
Din punctul de vedere al TVA, nu se ajustează TVA deductibilă în cazul bunurilor de natura stocurilor degradate calitativ, care nu mai pot fi valorificate, în condiții stabilite prin norme.
Degradarea calitativă a bunurilor se datorează unor cauze obiective dovedite cu documente.
Prin analogie, mărfurile cu termen expirat le putem considera degradate calitativ.

11. Inventarierea stocurilor
Cauzele obiective ale degradării calitative a bunurilor ar putea avea ca documente:
O declarație a administratorului unității din care să rezulte că s-au achiziționat produse dintr-un sortiment/din mai multe sortimente care nu au fost comercializate în mod normal de societate, pentru diversificarea ofertei către clienți, însă acest fapt s-a dovedit a nu fi unul de bun augur, deoarece mărfurile nu s-au vândut, chiar dacă, de exemplu, li s-au redus substanțial prețurile de vânzare.
Sau
O declarație a administratorului din care să rezulte că a achiziționat produse cu un termen de valabilitate mai mic și care, deși au beneficiat de un preț de vânzare redus încă de la achiziție, nu s-au vândut; se vor anexa copii de pe facturile de achiziție, de pe NIR-uri și de pe documentele de reducere de preț.
O declarație a administratorului că, deși s-au depus toate diligențele pentru a fi vândute (reduceri de prețuri de vânzare, așezare în față pe raft, stocuri optice vizibile etc.), acestea s-au dovedit a fi nevandabile, ajungând să aibă termen depășit, iar furnizorii nu permit returnarea mărfurilor; se vor anexa copii de pe facturile de achiziție, de pe NIR-uri și de pe documentele de reducere de preț.

12. Inventarierea stocurilor
Nu se ajustează TVA, dacă:
Dovada că bunurile au fost distruse, este asigurată de către o firmă specializată în ridicare de astfel de bunuri, care va elibera un document de ridicare a acestora, sau de către o comisie de la ANPC, care va asista la distrugerea produselor și care va elibera un proces- verbal de distrugere.
Numai în aceste condiții nu se ajustează TVA la produsele distruse ca urmare a termenului depășit/ degradate calitativ.
D.p.d.v. al Impozitul pe profit, avem același articol 21 alin. (4) litera c) din Codul fiscal și punctul 41 din normele aferente, care prevede faptul că în lipsa unui contract de asigurare, cheltuiala cu marfa este nedeductibilă, inclusiv TVA aferentă, dacă a fost ajustată.

13. Inventarierea
Inventarierea imobilizărilor corporale și necorporale se efectuează prin constatarea existenței în teren, iar în cazul brevetelor, licențelor, al know-how-ului și al mărcilor de fabrică este necesară dovedirea acestora pe baza titlurilor de propietate;
Investițiile puse în funcțiune total sau parțial, cărora nu li s-au întocmit formele de înregistrare ca imobilizări corporale se înscriu în liste de inventariere separate;
Lucrările de investiții care nu se mai execută, fiind sistate sau abandonate, se înscriu în liste de inventariere separate, arătându-se cauzele sistării sau abandonării, aprobarea de sistare sau abandonare și măsurile care se impun cu aceste lucrări.

14. Inventarierea
Disponibilitățile bănești, cecurile, cambiile, biletele la ordin, scrisorile de garanție, acrediticele, ipotecile precum și alte valori aflate în casieria unităților se inventariază;
Situația litigiilor cu clienți, furnizori și terți;
Situația clienților insolvabili (plângeri în instanță, sentințe judecătorești, începerea procedurii de faliment, etc);
Gajuri primite/ acordate;
Scrisori de garanție primite de la clienți;

15. Inventarierea
Pentru elementele de activ la care s-au constatat deprecieri, se fac propuneri privind constituirea provizioanelor pentru depreciere sau de înregistrare a unor amortizări suplimentare (pentru deprecierile ireversibile ale imobilizărilor), acolo unde este cazul, arătând totodată cauzele care au determinat aceste deprecieri.
Pentru pagubele constatate în gestiune răspund persoanele vinovate de producerea lor. Imputarea acestora se va face la valoarea de înlocuire.
Atenție !
Art Mandatul administratorilor statutari încetează de la data ridicării dreptului de administrare sau de la data desemnării administratorului special. Încetarea mandatului impune obligația predării gestiunii.

16. Administratorul special
Atenție!
Decizie cu atribuțiile administratorului special a efectuării de operațiuni curente:
administratorului special cu aviz prealabil al administratorului judicar, în exercitatarea actvității de supraveghere;
administratorului judiciar în exercitarea activității de conducere
Art 84.al.2 din Lg 85/2014
Administratorul special, ca reprezentant al intereselor debitorului și asociaților, poate fi obligat la acoperirea unei părți sau a întregului pasiv, dacă prin acțiunile sale pe durata procedurii insolvenței, prejudiciază interesele creditorilor și periclitează șansele de redresare a debitorului.

17. Supravegherea-conducerea; operațiuni curente-operațiuni ce exced perioada de observație și reorganizare
Sunt două situații:
Dreptul de aministrare nu a fost ridicat
- La propunerea administratorului special, în termen de 5 zile de la primirea acesteia, administratorul judiciar convoacă Comitetul Creditorilor;
- Administratorul judiciar este sub controlul judiciar al judecătorului sindic și managerial, comercial al AGC prin Comitetul Creditorilor sub aspectul oportunităţii: competență a comitetului creditorilor;
Administratorul judiciar are conducerea activității operațiunea este efectuată cu avizul comitetului, la propunerea adminsitratorului judiciar,
În oricare dintre cazuri: competența o are Comitetul Creditorilor
Angajarea de specialiști-art.61,62 punctul 7 din lege

18. Perioada de observație
Restabilirea rezultatului fiscal Administratorul judiciar: - Verificarea declaraţiilor fiscale anterioare ale societăţii mai ales în cazul în care, s-a declarat profit impozabil (intrarea în procedură = prezumţie de activitate desfăşurată în pierdere). -Administratorul judiciar poate solicita efectuarea unui control fiscal exhaustiv pentru perioada de prescripţie fiscală. - Administratorul judiciar poate solicita chiar dacă în termen de 60 de zile de la deschiderea procedurii, organele de inspecție fiscală au efectuat o inspecție fiscală.

19. Restabilirea rezultatului fiscal
Administratorul judiciar: dacă perioada controlată (închisă) are profit fiscal, reverifică şi cere un nou control, pe aceeaşi perioadă, dacă descoperă acte/fapte noi cum ar fi:
trecere ulterior pe cheltuieli a unor sume ce figurau în producţia în curs, în operaţiuni în curs de lămurire, debitori şi clienţi neîncasaţi, etc.(neprovizionaţi fiscal).
înregistrare pe cheltuieli a unor facturi ce aparțin exercițiilor financiare anterioare, etc.

20. Art. 1051 Cod pr. fisc.: Reguli privind reverificarea
(1)Prin excepţie de la prevederile art.105 alin.(3), conducătorul inspecţiei fiscale poate decide reverificarea unei anumite perioade.
(2)Prin reverificare se înţelege inspecţia fiscală efectuată ca urmare a apariţiei unor date suplimentare necunoscute la data efectuării verificărilor, care influenţează rezultatele acestora.
(3)Prin date suplimentare se înţelege informaţii, documente sau alte înscrisuri obţinute ca urmare a unor controale încrucişate, inopinate ori comunicate organului fiscal de către organele de urmărire penală sau de alte autorităţi publice ori obţinute în orice mod de organele de inspecţie, de natură să modifice rezultatele inspecţiei fiscale anterioare.

21. Restabilirea rezultatului fiscal
Soluţia negativă (nu se reface controlul): atragerea răspunderii organelor de conducere pentru declararea de informaţii fiscale incorecte (nereale): răspundere civilă delictuală (prejudiciul = impozit nedatorat sau pierdere reportabilă diminuată).
Administratorul statutar răspunde pentru organizarea contabilității.
Directorul financiar răspunde pentru ținerea contabilității.
În caz de pluritate, răspunderea este solidară.

22. Restabilirea rezultatului fiscal Soluția pozitivă (refacere control):
Avem in vedere si prevederile art. 102 alin. (1): ”Sunt creanţe anterioare şi creanţele bugetare constatate printr-un raport de inspecţie fiscală întocmit ulterior deschiderii procedurii, dar care are ca obiect activitatea anterioară a debitorului”;
In caz contrar diferentele constatate numai de catre administratorul judiciar ar deveni obligatii de plata pe procedura, in loc sa fie cuprinse declaratia de creante,plata acestora ar ingreuna realizarea planului de redresare.
Rezultatele controlului fiscal sunt opozabile: administratorilor statutari ai societății și directorului financiar din perioada respectivă.

23. Perioada de observație
Modificarea registrelor contabile: analitic distinct pentru sumele reprezentând obligaţii născute anterior procedurii (conturi de creditori) pentru a le putea distinge de cele născute în procedură, ca ordine de prioritate la distribuire/plăți.
Atenție!
Art.143 alin.3 "Titularul unei creanțe curente, certă, lichidă și exigibilă mai veche de 60 de zile și un cuantum peste valoarea-prag, lei, poate solicita, oricând în timpul planului de reorganizare sau după îndeplinirea obligațiilor de plată asumate în plan, trecerea la faliment.

24. Neachitarea obligațiilor născute după data deschiderii procedurii insolvenței:
Consecințe:
Prevederile art. 219 din OG nr. 92/2002, privind Codul de Procedură Fiscală și din Legea nr. 241/2005 privind prevenirea și combaterea evaziunii fiscale reținerea și nevărsarea de către plătitorii de obligații fiscale a sumelor reprezentând impozite și contribuții cu reținere la sursă, în cel mult 30 de zile de la scadență, constituie infracțiuni și se pedepsesc cu “închisoare de la un an la 3 ani”.
Consecințe și asupra administratrorului judiciar căruia potrivit art. 27 alin. 1 din OG 92/2003 și Op ANAF 127/2014, coroborat cu art. 58 alin.1 din legea nr. 85/2014, i se poate solicita antrenarea răspunderii în solidar cu debitorul și reprezentanții acestuia pentru neplata obligațiilor către bugetul statului.

25. Analiza clienților/debitorilor neîncasați și promovarea de acțiuni: riscul de prescripție îl suportă și administratorul judiciar (supraveghere integrală) și la faliment
Propuneri: suspendarea prescripției pentru 1-3 luni în favoarea societății în insolvență. (prof. Radu Bufan)
Atenție!
Calculul amortizării fiscal deductibile –curge
Obligaţia depunerii declaraţiilor fiscale – curge
Reevaluarea pentru calcul impozite locale -curge

26. Perioada de observație
Art. 27 alin. 5 din Legea Contabilității nr. 82/1991 “Exerciţiul financiar al unei persoane juridice care se lichidează începe la data încheierii exerciţiului financiar anterior şi se încheie în ziua precedentă datei când începe lichidarea. Perioada de lichidare este considerată un exerciţiu financiar, indiferent de durata sa”.
Art. 16 Cod fiscal
(1) Anul fiscal este anul calendaristic.
(2)Când un contribuabil se înfiinţează sau încetează să mai existe în cursul unui an fiscal, perioada impozabilă este perioada din anul calendaristic pentru care contribuabilul a existat.

27. Perioada de observație
Art. 107 (5) Legea 85/2006, stipulează:
Debitorii intrați în procedura falimentului își acoperă pierderile anuale, stabile prin declarație de impozit pe profit, din profiturile impozabile obținute în toată perioada, până la închiderea procedurii falimentului.
Legea 85/2014 nu mai avem o prevedere distinctă privind recuperarea pierderilor anuale;
Se aplică prevederea generală din Codul fiscal (5-7 ani);
Exercițiul contabil distinct de exercițiul fiscal;
Codul fiscal actual nu creează nici o derogare.

28. Perioada de observație
Atenţie la impozitarea cu contribuţii a persoanelor angajate în alte forme decât contract de muncă în cazurile în care:
- trebuie efectuate reţineri la sursă.
- contractele nu prevăd clar/distinct sarcina suportării/plăţii acestor obligaţii.
Ex: - convenţie civilă (muncitori curăţenie, demontat utilaje, etc.)
- persoane fizice autorizate (contabilitate).

29. Perioada de observație și reorganizare
Atribuţii de supraveghere:
Avizarea plăților efectivă sau stabilirea unor reguli-instrucțiuni speciale;
Avizarea contractelor atât în perioada de observație, cât și în cea de reorganizare;
Operațiunile care implică diminuarea patrimoniului-casări, reevaluari, etc;
Situațiile financiare și raportul de activitate însoțit de raportul administratorului special;

30. Atribuţia de supraveghere: administratorul judiciar avizează şi declaraţiile fiscale/bilanţurile (art. 5 pct. 66)?
Dacă da = răspundere pentru accesorii, contravenţii, etc. stabilite de organele fiscale.
art Regula generală- nu se datorează accesorii (dobânzi, penalități, majorări)
Excepții:
Creanțe beneficiare de o cauză de preferință (după caz, până la vânzare);
Constituirea de provizioane deductibile fiscal asupra clienţilor neîncasaţi în proporţie de 30% (art. 22 alin. (1), lit. c) respectiv100% (lit. j) Cod fiscal care sunt în faliment.

31. Planul de reorganizare
La societatea debitoare:
-Contabilitatea datoriilor se modifică (diminuează) conform planului confirmat, documentul justificativ fiind hotărârea rămasă definitivă, a judecătorului-sindic.
-Pentru creanţele garantate, se vor calcula şi evidenţia în continuare dobânzi, după caz.

32. Implicaţiile unui plan ce prevede plata parţială a creanţelor.
Baza impozabilă cu impozit pe profit la debitor
-Diminuarea obligaţiilor societăţii debitoare are efectul unui venit: argument de drept contabil: OMFP 3055/2009, pct. 34 a.
“Veniturile constituie creşteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de intrări sau creşteri ale activelor ori reduceri ale datoriilor, care se concretizează în creşteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuţii ale acţionarilor”.

33. Perioada de observație
- Fiscal: acest venit nu figurează printre cele neimpozabile, deci constituie „venit din orice sursă”: Art. 19 alin. (1) C.fisc. și pct.12 din norme.
Pct. 12 norme:
“Veniturile şi cheltuielile care se iau în calcul la stabilirea profitului impozabil sunt cele înregistrate în contabilitate potrivit reglementărilor contabile date în baza Legii contabilităţii nr. 82/1991”.

34. Perioada de observație
Raţiune: la achiziţia mărfii respective, suma a fost trecută pe cheltuieli; însă deoarece nu va mai fi plătită, nu va genera ieşire de cash, cheltuiala trebuie anulată (neutralizată) prin venit.
În mod normal acest venit se compensează cu pierderea fiscală anterioară

35. Perioada de observație
La reducerea creanțelor se încearcă, menţinerea unei corelaţii dintre cheltuieli și plăţi.
Este cheltuială deductibilă fiscal la creditor?
Soluție: Sunt îndeplinite cerințele art. 21 (1) Cod fisc: cheltuieli efectuate în scopul obținerii de venituri,.
Punctul 23 lit.K din Norme: text fiscal expres pentru deducerea cheltuielii de 70%.
Altfel, creditorii au interes a susține un plan de reorganizare.

36. Provizioanele deductibile fiscal asupra clienţilor la intrarea acestora în faliment:
Implicaţii fiscale pentru creditorii firmelor insolvente - Impozit pe profit
Pentru creanţele incerte se pot constitui provizioane deductibile fiscal, în următoarele procente din valoarea creanţelor:
30% varianta 1- dacă creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. Sunt înregistrate după 1 ianuarie 2004;
2. Sunt neîncasate de mai mult de 270 zile;
3. Sunt datorate de o persoană neafiliată creditorului;
4. Nu sunt garantate de o altă persoană;
5. Au fost incluse în veniturile impozabile ale creditorului.

37. Provizioanele deductibile fiscal asupra clienţilor la intrarea acestora în faliment
100% varianta 2- daca creanţele îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:
1. Sunt înregistrate după data de 1 ianuarie 2007;
2. Sunt deţinute faţă de debitori pentru care este declarată procedura de deschidere a falimentului (pe baza unei hotărâri judecătoreşti);
3. Îndeplinesc condiţiile menţionate la pct. 3, 4 şi 5 de mai sus.

38. Implicaţii fiscale pentru creditorii firmelor insolvente - Impozit pe profit
Varianta 1 - Cheltuiala cu pierderea înregistrată la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate este deductibilă fiscal 100%, în cazul în care procedura de faliment a debitorului a fost închisă pe baza hotărârii judecătoreşti;
Varianta 2- Cheltuiala cu pierderea înregistrată la scoaterea din evidenţă a creanţelor neîncasate de la un debitor pentru care nu a fost închisă procedura de faliment, este deductibilă fiscal, în limita maximă de 30% (dacă a fost acoperită de un provizion care îndeplineşte condiţiile menţionate anterior), cu excepţia de mai jos
Varianta 3 Indiferent de regimul fiscal al provizionului, pierderea din creanţă este deductibilă fiscal 100% dacă debitorul înregistrează dificultăţi financiare majore care îi afectează întreg patrimoniul sunt cele care rezultă din situații excepționale determinate de calamități naturale, epidemii, incedii etc.

39. În privința deductibilității cheltuielilor înregistrate la scoaterea din evidența contabilă a clienților incerți, sub aspect fiscal, conform prevederilor legale, avem:
Cheltuieli ce sunt deductibile:
Cheltuieli efectuate în scopul realizării de venituri și pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor neîncasate, în următoarele cazuri:
1. procedura de faliment a debitorilor a fost închisă pe baza hotărârii judecătorești;
2. debitorul a decedat și creanța nu poate fi recuperată de la moștenitori;
3. debitorul este dizolvat, în cazul societății cu răspundere limitată cu asociat unic, sau lichidat, fără succesor;
4. debitorul înregistrează dificultăți financiare.

40. Următoarele cheltuieli nu sunt deductibile:
Pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte pentru partea neacoperită de provizion,
Pierderile înregistrate la scoaterea din evidență a creanțelor incerte sau în litigiu, neîncasate, în alte situații
- La termenul de prescriere (3 ani în cazul creanțelor comerciale) – cu respectarea prevederilor pct.187 din O.M.F.P./ 3.055/2009 respectiv , - au fost întreprinse toate demersurile legale pentru decontarea acestora înainte de a se decide scoaterea lor din evidență;
La comunicarea hotărârii judecătorești definitive prin care s-a închis procedura de faliment a debitorului;
La cedarea creanței către un alt creditor;
- În urma deciziei conducerii societății, după ce se constată că este imposibilă recuperarea acesteia cu respectarea obligativității de a comunica în scris clienților respectivi aceasta decizie în vederea recalculării de către aceștia a profitului impozabil (art.21 alin. (4) lit.o) din Codul fiscal).

41. Concluzii:
Separarea contabilă a clienților incerți sau în litigiu față de restul clienților nu modifică mărimea patrimoniului/ activului net, însă aplicarea principiului contabil al sincerității, condiție a realizării obiectivului imaginii fidele, obligă la această delimitare.

42. Provizioanele deductibile 100% asupra clienţilor la intrarea acestora în faliment
Dar acest “venit” nu este impozabil deoarece falimentul se închide şi nu mai are sens continuarea procedurii.
Dacă însă are pierderea reportată, venitul se închide cu această pierdere, astfel că cele 2 sume se compensează.
De aceea este capital ca la deschiderea procedurii, să putem stabili pierderea fiscală corect şi în contradictoriu cu fiscul.

43. Curgerea accesoriilor la creanţele fiscale admise la masa credală
Anterior OG 29/2011: prevala textul din art.122¹: Pentru creanţele născute ulterior datei deschierii procedurii insolvenţei nu se datorează şi nu se calculează dobânzi şi penalităţi de întârziere după data deschiderii procedurii insolvenţei.
După intrarea în vigoare a OG 29/2011 se aplică dispoziţiile Legii nr. 85/2006: art. 41 alin(1) şi art. 41 alin(2) respectiv art 80 alin. (1) și (2) din noua lege.
Creanţele fiscale garantate vor produce accesorii în condiţiile art. 80 coroborat cu 103.

44. Declasarea bunurilor uzate moral- fizic
În faliment în special, apare nevoia declasării unor bunuri din materiale, produse, mărfuri, în deşeuri – în special fier vechi.
Cheltuiala (diferenţa de preţ) este fiscal deductibilă deoarece serveşte obţinerii de venituri impozabile.

45. Aplicarea regimului TVA vânzărilor de bunuri în insolvenţă
O problemă importantă apare la vânzarea unor bunuri imobile, ce cuprind teren, clădiri şi utilaje, toate pentru un preţ global.
În materia TVA există reglementări diferite aplicabile terenului, construcţiilor şi echipamente lor , atât din perspectiva obligaţiei de colectare a TVA cât şi a celei de ajustare a TVA deduse anterior în legătură cu achiziţia acestor bunuri.

46. Aplicarea regimului TVA vânzărilor de imobile în insolvenţă
În privinţa TVA aferente terenurilor (al imobilelor, în general), regimul TVA nu este prevăzut aşa cum ne-am aştepta, la „ operaţiuni impozabile”, ci la scutiri, care conţin numeroase excepţii;
Excepţii de la scutiri înseamnă colectare de TVA, astfel că mai corect ar fi ca aceste „excepţii de la scutiri” să fie enumerate între operaţiunile impozabile.

47. Aplicarea regimului TVA vânzărilor de terenuri în insolvenţă
Sunt scutite terenurile, în general, cu excepţia celor cu construcţii sau constructibile.
Toate terenurile situate în extravilan, de principiu neconstruibile, vor fi vândute fără TVA: terenuri agricole, arabile, păşuni, păduri, etc.
Aceste terenuri, ce reprezintă peste 90% din suprafaţa ţării, au regimul TVA reglementat prin 6 cuvinte „precum şi a oricăror altor terenuri” art. 141, alin(2),lit. f) C.fisc.

48. Aplicarea regimului TVA vânzărilor de construcţii în insolvenţă
Terenurile construibile pe care sunt edificate construcţii: tranzacţia (teren + clădiri) urmează regimul bunului cu valoarea preponderentă în total.
Dacă construcţia nu este în sensul legii, o construcţie nouă, ea se va vinde fără TVA; dacă valoarea construcţiei depăşeşte 50% din preţul tranzacţiei, întreaga tranzacţie va fi nepurtătoare de TVA, şi invers.
Dacă construcţia însă este nouă (din p.d.v al TVA) întreaga tranzacţia va fi purtătoare de TVA (și terenul).

49. Aplicarea regimului TVA vânzărilor de bunuri în insolvenţă. Ajustarea
Dispoziţiile art.148 şi 149 Cod fiscal rezumă problema ajustării TVA, la care se adaugă anumite dispoziţii tranzitorii din art. 161 Cod fiscal.
Conceptul de ajustare are la bază necesitatea de a utiliza un bun în scopul de a genera operaţiuni taxabile cu TVA.

50. Aplicarea regimului TVA vânzărilor de bunuri în insolvenţă. Ajustarea
În special în cazul bunurilor de capital, se consideră că, dacă TVA a fost dedusă la achiziţie, aceste bunuri trebuie utilizate neîntrerupt pe timp de 5 (20) de ani pentru a produce operaţiuni taxabile.
În consecinţă, orice întrerupere a generării de TVA de către aceste bunuri are drept consecinţă „corectarea” TVA deduse, care poate rămâne dedusă numai pentru perioada dinăuntrul celor 5 (20) de ani cât bunul respectiv a produs operaţiuni taxabile. Restul TVA deduse este supus restituirii la buget.

51. TVA Recuperarea TVA se face doar la închiderea procedurii de faliment
TVA se recuperează pentru creanța neplătită după distribuire
Important de retinut!
Impactul noii dispoziții privind renașterea creanței la valoarea integrală, la intrarea în faliment (art.140 alin. (1) teza a doua)