1. Puntile metalo-acrilice
CURSUL XI –
TEHNOLOGIA CONFECTIONARII PRITEZELOR FIXE (PUNTI)

2. Puntile metalo-acrilice
Puntile metalo-acrilice sunt alcatuite din aliaje metalice asociate cu rasini acrilice pentru realizarea efectului estetic.
Rasinile acrilice (polimetil-metacrilate) se obtin din amestecul dintre monomeri si polimeri in urma caruie rezulta o pasta care se prelucreaza cu ajutorul caldurii si presiunii. In ultimul timp se folosesc in acelasi scop rasini acrilice fotopolimerizabile.
Rasinile acrilice au fost introduse si folosite in stomatologie in jurul anilor 1930 in Germania de catre GEIER. Ele au avantajul ca sunt mult mai ieftine, se prelucreaza usor si au calitati estetice foarte bune. Prelucrarea rasinilor acrilice se poate efectua in laboratoare mai putin pretentioase si de catre tehnicieni care nu trebuie sa aiba neparat o pregatire speciala.

3. Rasinile acrilice folosite in stomatologie au o serie de dezavantaje care le fac utilizabile numai in anumite conditii si nu in mod nediferentiat cu din pacate sunt utilizate in prezent:
din cauza modulului de elasticitate ridicat ele nu se pot folosii pentru punti permanente decat in asociere cu aliaje metalice.
asocierea cu aliaje metalice nu este rezistenta, deoarece legatura dintre metal si rasinile acrilice este de natura mecanica si nu fizico- chimica iar rezistenta mecanica a rasinilor acrilice in raport cu cea a aliajelor metalice este mult mai redusa, facand ca uzura lor timpurie sa produca inconveniente functionale si estetice;

4. prezinta un grad ridicat de expansibilitate termica si fluctuatii volumetrice din cauza structurii poroase si a absorbtiei de apa;
din cauza rezistentei mecanice reduse nu se pot aplica pe fatetele ocluzale, iar in zonele vestibulare ale lucrarilor se abrazeaza chiar si sub influenta periajului dentar;
includerea in masa acrilica a particulelor de qart sau siliciu pentru sporirea rezistentei acestor materiale nu a adus imbunatatiri substantiale pana in prezent.

5. Pregatirea dintilor de suport pentru puntile metalo-acrilice nu comporta modificari semnificative fata de pregatirea dintilor pentru aplicarea lucrarilor metalo-ceramice.
Acoperirea scheletului metalic al puntilor metalo-acrilice se face numai in dreptul zonelor vestibulare, cu asigurarea protectiei printr-un scut metalic al zonelor ocluzale si a muchiilor incizale.
Scutul metalic se extinde pana in dreptul liniei angulare vestibulo- incizale.Retentia mecanica a acrilatului in zona retentorilor cat si a elementelor corpului puntii se face prin mijloace mecanice de retentie sub forma de anse de sarma, solzi metalici, bile metalice minuscule, gherute metalice.

6. Pentru a impiedica transparenta culorii metalului in dreptul zonelor care vor fi acoperite cu rasini acrilice, pe suprafata metalului se aplica o rasina opaca.

8. Formarea stratului de dentina in culorile dorite se realizeaza prin mixarea pulberilor de polimeri in conformitate cu cheia de culori si instructiunile producatorului.

10. Tehnica
Macheta din ceara a scheletului metalic se realizeaza ca si in cazul puntilor metalo-ceramice cu deosebirea ca in zonele peste care urmeaza sa se aplice rasinile acrilice pe machete se vor sculpta lacasuri (casete ), prevazuta cu mijloace de retentie mai sus amintite, pentru retentia fatetelor de acrilat. Aceste zone trebuie protejate de scuturi ocluzale sau incizale metalice, pentru a fi mai ferite de impactul direct cu dintii antagonisti in momentul contactelor ocluzale functionale.

11. In cazurile in care fatetarea se realizeaza cu fatete prefabricate, viitorul schelet metalic, in faza de macheta, se modeleaza cu lacasurile retentive prevazute pentru fatetele prefabricate, selectionate in functie de culoare, forma si marime.

12. Turnarea scheletului metlic urmeaza aceeasi tehnica de ambalre a mechetei si de formare a tiparului. Turnarea aliajului se face in functie de tipul de aliaj folosit.

14. Prelucrarea piesei turnate dupa dezambalare consta in realizarea tratamentului termic, finisarea si lustruirea portiunilor metalice peste care nu se va aplica acrilatul. Pentru controlul lucrarii se realizeaza o proba in cavitatea bucala a scheletului metalic inainte de lustruire. Cu aceasta ocazie se verifica adaptarea, stabilitatea si rapoartele ocluzale.

16. Inainte de fatetare prin procesarea acrilatului termopolimerizabil in laborator se modeleaza in ceara pe scheletul metalic al puntii: forma fatetelor, marimea si convexitatea fatetelor vestibulare.
Aceasta faza se realizeaza cu scopul formarii tiparului pentru polimerizarea termica a mixturii din care sunt confectionate fatetele.

17. Tiparul pentru realizarea fatetelor se obtine prin ambalarea scheletului puntii cu fatetele modelate in ceara. Tiparul se formeaza cu ajutorul a doua inele, care prin asamblare perfecta formeaza cofrajul tiparului (chiuveta). Se formeaza apoi o pasta moale din ghips dur (materialul de ambalat), cu care se umple un segment al chiuvetei. In acelasi timp se adauga o cantitate mica de gips in interiorul retentorilor (cand acestia sunt coroane de acoperire). Puntea dentara se aplica cu fata linguala in masa de gips, depusa intr-unul din inelele chiuvetei.
Piesa protetica se aseaza in masa tiparului pana la un nivel situat imediat sub linia angulara vestibulara, iar cervical pana la nivelul limitei marginale a preparatiei.
Dupa priza pastei de gips cu care s-a umplut unul dintre inelele chiuvetei, se izoleaza suprafata acestuia cu solutie izolanta aplicata intr-un strat subtire, in asa fel incat sa nu se includa bule de aer, care altereaza suprafata celor doua segmente ale tiparului.

19. Al doilea inel se aplica peste primul, turnandu-se si in acest al doilea inel acceasi pasta de gips pentru completarea tiparului. Turnarea pastei se va face cu atentie pentru a nu se include bule de aer. In acest sens pasta se depune la o extremitate a inelului, care se inclina si se vibreaza continuu pentru ca pasta sa acopere in intregime suprafata primului segment al tiparului. Dupa umplerea celui de-al doilea inel cu masa de gips chiuveta se acopera cu capacul si se mentine sub presa pana cand masa de gips face priza.
Dupa priza masei de gips, tiparul se incalzeste in apa fierbinte. Apoi cele doua segmente ale chiuvetei se separa, pentru a se elimina ceara cu care s-au modelat fatetele, spalandu-se cu apa fierbinte orice urma de ceara, pentru curatirea si degresarea tiparului.

20. Tiparul se lasa sa se raceasca si sa se usuce la temperatura camerei
Tiparul se lasa sa se raceasca si sa se usuce la temperatura camerei. Cand tiparul s-a racit pe suprafetele acestuia se pensuleaza o solutie izolanta pentru acrilate.
Rolul acestei solutii izolante este de a feri contactul gipsului din tipar cu pasta de acrilat pentru a evita contaminarea celor doua materiale in timpul polimerizarii.
In zonele destinate fatetelor din acrilat, dupa uscarea solutiei de izolare se aplica mixtura din acrilat formata pentru dentina, conform culorilor dorite folosind cheia de culori si pulberile potrivite cu aceasta cheie.

22. Pana cand pasta de dentina este moale se indeparteaza prin sectionare portiunile unde dorim sa se aplice mixtura de rasina acrilica pentru smalt. In acest fel, se pot forma la nivelul zonelor dorite culorile potrivite si portiunile nuantate ale culorilor din zonele fetelor vestibulare fara ca intre diferitele zone de culoare sa apar limite de separatie distincta. Limitele de separare a zonelor diferit colorate reduc in mod considerabil efectul estetic.
Umplerea lacasurilor pentru fatete se face cu mixtura acrilica in usor exces, pentru a compensa contractia si a realiza o masa omogena compacta a fatetelor acrilice.

23. Polimerizarea termica se realizeaza dupa ce inelele chiuvetei au fost asamblate presate si mentinute sub presiune mecanica sau hidraulica.
In procesul de polimerizare rapida sau lenta, trebuie sa se respecte cu strictete instructiunile producatorului substantelor acrilice, deoarece calitatea produsului finit depinde de desfasurarea timpilor si conditiilor termice de polimerizare.
Dupa incheierea procesului de polimerizare si racire a tiparului la temperatura camerei cele doua segmente ale chiuvetei se separa cu ajutorul unui cutit cu lama rezistenta. Gipsul cu care s-a format tiparul se indeparteaza din jurul lucrarii cu ajutorul unui cutit pentru gips pana se elibereaza lucrarea. Gipsul din interiorul retentorilor se inlatura cu un instrument metalic ascutit sau cu o freza ale carei lame nu sunt foarte ascutite.
Surplusul de acrilat de la marginile lucrarii se inlatura cu freze fisuri sau tronconice metalice sau cu pietre carborundum, protejandu- se marginile metalice sau scuturile casetelor.

25. Prelucrarea portiunilor din acrilat ale puntilor se face cu instrumente pentru prelucrarea acrilatelor: freze cu granulatie fina, freze cu partea activa simpla cauciucata, sau imbibate cu paste abrazive.

26. Lustruirea fatetelor se face cu periile rotative sau instrumente rotative din piele, panza sau bumbac. Lucrarea astfel prelucrata si lustruita se trimite in cabinet pentru cimentare provizorie.

28. Acrilatul
Este un material plastic care se prelucreaza prin polimerizare in cuptoare la grade Celsius. Se plaseaza in ferestrele special modelate din scheletul metalic.
are rezistenta scazuta
are o gama de culori mult mai redusa si o posibilitate de combinare a acestora inferioara ceramicii
nu are transluciditate
"se prinde" de partea metalica doar prin legaturi mecanice, mult mai slabe si mai putin rezistente decat cele chimice din cazul ceramicii

29. Indicatiile lucrarilor total metalice:
Au aceleasi indicatii cu coroanele metalo acrilice, doar ca se folosesc mai mult in partea din spate, mai putin vizibila a cavitatii bucale.
Nu se indica in dauna coroanelor sau puntilor ceramice.
De multe ori, pentru a preintampina desprinderea fatetelor de acrilat de pe molarii putin vizibili, se recomanda coroana total metalica in locul celei metalo acrilice.

30. La fel ca puntile metalo-ceramice puntile metalo-acrilice pot fi confectionate intr-o singura piesa sau ca elemente componente separate si apoi asamblate prin lipire. In cazul celor din urma lipirea elementelor componente se realizeaza intotdeauna inaintea fatetarii cu rasini acrilice.

31. VA MULTUMESC !