1. Curs 5. Promovarea sănătăţii şi prevenirea maladiilor
Con. Univ. Dr. Daina Lucia

2. Promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor (I)
Modificarea continuă a mortalităţii şi morbidităţii de-a lungul timpului, în diferite ţări, indică faptul că majoritatea cauzelor bolilor pot fi prevenite.
Alte dovezi legate de acest fapt rezultă din variaţia geografică a frecvenţei bolilor în cadrul aceleiaşi ţări şi între ţări şi din observaţia că imigranţii dezvoltă treptat patologia caracteristică populaţiei primitoare.
Promovarea sănătăţii urmăreşte să ofere populaţiei o înţelegere pozitivă a sănătăţii, astfel încât aceasta să-şi poată folosi în totalitate capacităţile fizice, mintale şi emoţionale.

3. Promovarea sănătăţii şi prevenirea bolilor (II)
Termenul de profilaxie a cunoscut o reactualizare în ultimii ani, devenind o preocupare dominantă a multor societăţi şi guverne.
Prin profilaxie se înţelege ansamblul măsurilor luate de individ, familie, societate şi stat, având drept scop promovarea şi ocrotirea sănătăţii, prevenirea bolilor şi a consecinţelor acestora, evitarea deceselor premature.
În medicina clinică conceptul de profilaxie este cunoscut şi sub numele de medicină preventivă.

4. Factorii care au condus la reactualizarea profilaxiei au fost:
1. Observaţia că tehnologiile medicale noi, de vârf, dezvoltarea unei medicini supraspecializate nu au avut efectul scontat în îmbunătăţirea stării de sănătate a populaţiei.
2. Cheltuielile pentru ocrotirea sănătăţii au crescut mult, într-un ritm mai mare decât produsul naţional brut al ţărilor, iar rezultatele în domeniul sănătăţii nu au fost pe măsura investiţiilor. Ţările nu mai puteau face faţă creşterii cheltuielilor datorate îmbătrânirii populaţiei, creşterii supravieţuirii bolnavilor cu afecţiuni cronice, factori care au dus la creşterea volumului îngrijirilor medicale care au devenit şi mai costisitoare.

5. 3. Unele ameliorări ale stării de sănătate au apărut înainte de introducerea în practică a unor tehnologii foarte scumpe (presupunându-se rolul altor factori decât cei sanitari în ameliorarea stării de sănătate).
4. Inechităţi ale stării de sănătate între diferite populaţii definite geografic sau socio-economic, medicina modernă neavând o influenţă satisfăcătoare.

6. Obiectivele principale in medicina preventivă
A da viaţă anilor (prin măsuri de control a morbidităţii şi incapacităţii);
A da sănătate vieţii (prin promovarea sănătăţii);
A da ani vieţii (prin reducerea numărului deceselor premature şi prin creşterea duratei medii a vieţii).

7. Dezvoltarea conceptului de promovarea sănătăţii
Evoluţia conceptului şi principiilor s-a realizat în urma mai multor conferinţe OMS:
Ottawa 1986
Adelaide 1989
Sundsvall 1993
Jakarta 1997
Mexico City 2000
Bangkok 2005

8. CARTA DE LA OTTAWA 1986
Potrivit Cartei de la Ottawa, sănătatea este creată şi trăită de oameni în locurile unde îşi desfăşoară activitatea zilnică: locul în care învaţă, muncesc, se joacă şi iubesc.

9. Fişa tehnică de la Ljubljana (1996)
Alegerea unor metode de finanţare viabile a serviciilor de asistenţă medicală
Limitarea costurilor
Descentralizarea
Acordarea atenţiei cuvenite opiniilor cetăţenilor şi dreptului de a alege
Îmbunătăţirea situaţiei sănătăţii

10. STRATEGII NAŢIONALE 1. Circumstanţe favorabile:
Un ecosistem stabil şi condiţii viabile
Locuinţe sigure şi propice sănătăţii
Alimentaţie sănătoasă
Nivel educaţional corespunzător
Venituri potrivite
Dreptate socială şi echitate
2. Implicarea întregii comunităţi
3. Începerea reformei sistemelor de sănătate

11. ORGANIZAREA ŞI INFRASTRUCTURA
Crearea şi susţinerea centrelor de promovarea sănătăţii
Crearea şi susţinerea echipelor locale în domeniul promovării sănătăţii
Definirea competenţei şi a calificărilor în promovarea sănătăţii
Dezvoltarea unui sistem educaţional adecvat

12. ACTIVITĂŢI
PREGĂTIREA EDUCAŢIONALĂ ŞI PROFESIONALĂ PRIN MĂSURI CE CUPRIND URMĂTOARELE TEME:
alimentaţie
consumul de alcool, tutun şi droguri
exerciţii fizice
sănătate mintală
comportament sexual
folosirea medicamentelor

13. Definiţia Promovării Sănătăţii
Promovarea
Sănătatea
“A susţine, a sprijini făcând să progreseze, să dezvolte” (DEX)
“Activitate de îmbunătăţire sau dezvoltare constantă a unui domeniu” (dicţionarul Webster)
Grecia Antică
India
China
Europa occidentală
OMS 1946
Dubos 1968

14. Promovare şi Prevenţie: o abordare de-a lungul vieţii
Comisia Europeană susţine activităţi legate de îmbătrânire precum ‘Healthy Ageing Project’
Dar sănătatea precară la vârste înaintate este adesea rezultatul unei nutriţii deficitare de-a lungul vieţii, al fumatului, lipsei de activitate fizică etc – avem nevoie de o abordare pe tot parcursul vieţii
Exemple de acţiuni –
European Platform for Action on Diet and Physical Activity – cu implicarea populaţiei, sectorului privat şi voluntarilor
Strategii ale UE privind Nutriţia, Consumul de Alcool, Sănătatea Mintală
Tobacco HELP! campanie de conştientizare a riscului
De asemenea sunt necesare activităţi de intensificare a promovării sănătăţii la vârstnici.

15. Definiţia Promovării Sănătăţii
“Promovarea sănătăţii este procesul care oferă individului şi colectivităţilor posibilitatea de a mări controlul asupra determinanţilor sănătăţii şi prin aceasta de a-şi îmbunătăţii starea de sănătate”.
Organizaţia Mondială a Sănătăţii
Carta de la Ottawa, 1986

16. American Journal of Health Promotion, 1986
Definiţia Promovării Sănătăţii
“Promovarea sănătăţii reprezintă ştiinţa şi arta de a ajuta oamenii pentru a-şi schimba stilul de viaţă în vederea apropierii de starea optimă de sănătate”.
Michael O’Donnell
American Journal of Health Promotion, 1986

17. Definiţia Promovării Sănătăţii
“Ansamblul de diverse activităţi menite să îmbunătăţească sănătatea individului şi a publicului printr-o combinaţie de strategii incluzând: implementarea competentă a strategiilor de schimbare comportamentală, educaţia pentru sănătate, măsurile de protecţie sanitară, detectarea factorilor de risc, îmbunătăţirea sănătăţii şi menţinerea ei”
1991 Joint Committee on Health Education Terminology

18. Sigla promovării sănătăţii (OMS)

19. Principiile Promovării sănătăţii potrivit OMS
Iniţiativele de promovare a sănătăţii ar trebui planificate şi implementate potrivit următoarelor principii:
Împuternicire: Iniţiativele de promovarea sănătăţii ar trebui să le permită indivizilor şi comunităţilor să aibă o putere mai mare asupra factorilor personali, socioeconomici şi de mediu care le afectează sănătatea.

20. Principiile Promovării sănătăţii potrivit OMS
Participare: Iniţiativele de promovarea sănătăţii ar trebui să implice pe toţi cei preocupaţi în toate etapele de planificare, implementare şi evaluare.
Abordare holistică: Iniţiativele de promovarea sănătăţii ar trebui să stimuleze sănătatea fizică, mintală, socială şi spirituală.
Abordare intersectorială: Iniţiativele de promovarea sănătăţii ar trebui să implice colaborarea între agenţii din diferite sectoare de activitate.

21. Principiile Promovării sănătăţii potrivit OMS
Echitate: Iniţiativele de promovarea sănătăţii ar trebui să se ghideze după echitate şi justiţie socială.
Susţinere: Iniţiativele de promovarea sănătăţii ar trebui să aducă modificări care să se menţină la nivel individual şi comunitar şi după terminarea finanţării iniţiale.

22. Principiile Promovării sănătăţii potrivit OMS
Strategie multiplă: Iniţiativele de promovarea sănătăţii ar trebui să folosească abordări variate care să cuprindă dezvoltarea unor politici, modificări organizaţionale, dezvoltare comunitară, legislaţie, pledoarie, educaţie şi comunicare în diferite combinaţii.

23. Carta de la Ottawa identifică trei strategii de bază pentru promovarea sănătăţii:
pledoarie în favoarea sănătăţii pentru a crea condiţii ideale pentru sănătate (pace, resurse economice adecvate, alimentaţie şi locuinţe, ecosistem stabil, folosirea susţinută a resurselor)
împuternicirea tuturor oamenilor să-şi realizeze întregul potenţial de sănătate
medierea între diferite interese ale societăţii în urmărirea sănătăţii

24. Construirea de politici de sănătate publică
Acţiuni prioritare stabilite de Carta de la Ottawa :
Construirea de politici de sănătate publică
Crearea de medii de susţinere
Întărirea acţiunii comunitare pentru sănătate
Dezvoltarea abilităţilor personale
Reorientarea servicilor de sănătate

25. Construirea de Politici de Sănătate Publică (exemple):
Mobilizarea tuturor sectoarelor comunităţii pentru a da posibilitatea alegerii hranei sănătoase în locuri precum: locuri de muncă, arene sportive şi cantine şcolare.
Reducerea costurilor facilităţilor publice pentru activităţile fizice aducându-le la “îndemâna” copiilor, tinerilor şi a familiilor.
Ajutor pentru asigurarea disponibilităţii de hrană de calitate la preţ accesibil în localităţi rurale sau izolate prin:
colaborarea cu comercianţii locali
înfiinţarea de asociaţii locale pentru asigurarea hranei

26. Declaraţia de la Jakarta, iulie 1997
abordarea multilaterală pentru dezvoltarea sănătăţii este cea mai eficientă
există o eficienţă mai mare atunci când se folosesc concomitent cele 5 acţiuni prioritare stabilite de Carta de la Ottawa
unităţile sanitare oferă oportunităţi practice pentru implementarea unor strategii cuprinzătoare
participarea – element esenţial; oamenii trebuie să fie în centrul acţiunilor de promovare a sănătăţii şi a proceselor de luare a deciziilor
cultura/educarea în domeniul sănătăţii amplifică participarea; accesul la educaţie şi informare este esenţial pentru participarea efectivă şi responsabilizarea oamenilor şi comunităţilor.

27. Declaraţia de la Jakarta – priorităţi:
promovarea responsabilităţii sociale pentru sănătate
creşterea investiţiilor pentru dezvoltarea sănătăţii
extinderea parteneriatelor pentru promovarea sănătăţii
creşterea capacităţii la nivel comunitar şi a responsabilităţii la nivel individual
asigurarea unei infrastructuri pentru promovarea sănătăţii

28. Locuri în care se poate face promovarea sănătăţii:
Unităţi de învăţământ
Familie
Loc de muncă
Unităţi sanitare
Comunităţi
etc.
Healthy cities (oraşe sănătoase) primul proiect OMS început în 1986.

29. Intervenţii în promovarea sănătăţii
Individual
Populaţional
Screening
Evaluarea riscului individual
Informaţii privind sănătatea
Educaţia pentru sănătate,
Consiliere şi dezvoltarea de abilităţi
Marketing social
Dezvoltare organizaţională
Acţiune comunitară
Activităţi economice şi de reglementare
Abordarea medicală
Abordarea comportamentală
Abordare socială & mediu

30. Bangkok – A VI-a Conferinţă Globală pentru Promovarea Sănătăţii, August 2005
Carta de la Bangkok se adresează persoanelor, grupurilor şi organizaţiilor care sunt esenţiale pentru realizarea sănătăţii:
• guverne şi politicieni de la toate nivelurile
• societatea civilă
• sectorul privat
• organizaţii internaţionale
• comunitatea specialiştilor de sănătate publică.

31. Bangkok – A VI-a Conferinţă Globală pentru Promovarea Sănătăţii, August 2005
Contextul mondial pentru promovarea sănătăţii s-a schimbat în mare măsură după Conferinţa de la Ottawa.
Câţiva dintre factorii critici care influenţează astăzi sănătatea sunt:
• creşterea inegalităţilor între ţări şi în cadrul aceleiaşi ţări
• apariţia de noi modele de consum şi comunicare
• globalizarea comerţului
• modificări ale mediului
• urbanizarea.

32. Bangkok – A VI-a Conferinţă Globală pentru Promovarea Sănătăţii, August 2005
Angajamente cheie
Promovarea sănătăţii:
va deveni element central pe agenda dezvoltării globale
va deveni principala responsabilitate a tuturor guvernelor
va deveni un element cheie în rândul comunităţii şi societăţii civile
va deveni o cerinţă pentru o bună practică corporatistă