1. Interoperabilitatea ANIF - ANAR

2. Agenda prezentarii Proiectul ANIF BPMS II. Relatia ANIF - ANAR
Etapele proiectului
Statistici relevante
II. Relatia ANIF - ANAR
Relatiile comunicationale: Communication Model
Procese de lucru interinstitutionale – Process Model
Interactiunile institutionale
Structura comunicarii datelor multinivel
Arhitectura de Sistem ANAR
Arhitectura sistemului national cadastral Apele Romane
Aplicatii informatice functionale
IV. Arhitectura de Sistem ANIF
Functionalitati
Arhitectura de sistem ANIF - ANAR
Integrarea aplicatiilor informatice

3. Etapele proiectului ANIF BPMS
Documentarea preliminara;
Documentarea proceselor de lucru interne in cadrul interviurilor;
Elaborarea procedurilor operationale si introducerea proceselor interne in instrumentul de modelare ProVision ;
Elaborarea Balanced Scorecard, defalcat pe obiective globale si specifice;
Elaborarea modelor de management al performantei (Goal Models), in vederea monitorizarii performantelor;
Analizarea factorilor de risc si elaborarea strategiei de raspuns la risc, in conformitate cu cerintele de control managerial;
Elaborarea modelului de comunicare interinstitutionala (Communication Model) si a modelului organizatoric (Organization Model);
Intocmirea “Assesment Report”, in care s-a evaluat gradul conformitatii procedurilor de lucru interne cu standardele de control managerial;
Simularea in vederea optimizarii a cinci procese interne de lucru;
In urma scoring-ului acrodat in raportul de conformitate, si a optimizarii proceselor dupa simulare, s-a elaborat livrabilul cuprinzand Programul de dezvoltare a sistemului de control managerial in cadrul ANIF RA.

4. Statisticile proiectului ANIF BPMS
13 departamente analizate;
74 de procese interne documentate;
5 procese de lucru interne parametrizate si simulate (As-Is);
15 analize efectuate in urma simularii (analize de tip: Cost Analysis, Cost Distribution Analysis, Timing Analysis);
5 procese interne de lucru optimizate (To-Be) ;
88 de punctaje individuale calculate in raport cerintele fiecarui standard de control managerial

5. Procese de lucru interinstitutionale
Interactiunile institutionale ANIF-ANAR privesc informatiile hidrologice, comunicarea si corelarea acestora, in vederea apararii impotriva inundatiilor, dar si in vederea exploatarii barajelor si a furnizarii apei pentru irigatii, incluzand masuri comune si constituirea unor grupuri de lucru mixte in conditiile declansarii situatiilor de urgenta.

6. Communication Model
Communication Model nu se concentreaza doar pe identificarea institutiilor participante, ci mai ales pe transmiterea schimburilor de valori intre aceste entitati. Modelul furnizeaza tabloul de ansamblu al contextului in care interactioneaza institutiile si permite coordonarea componentelor acestui ansamblu:

7. Interactiunile institutionale
ANIF si ANAR au structuri organizationale similare. Pentru o mai mare eficienta a comunicarii si modului de utilizare a datelor intre aceste doua sisteme trebuie avut in vedere tipul de date si informatii necesare sau produse la fiecare nivel (Unitate de Administrare, Sucursala sau Locatia centrala), precum si rapiditatea cu care aceste transferuri sunt realizate.
Luand in considerare faptul ca informatiile in sistemul ANAR sunt disponibile in timp real, este suficienta comunicarea la nivelul sediilor centrale ANIF-ANAR , conditia necesara pentru ANIF fiind apoi diseminarea in cel mai scurt timp al informatiilor, sortate si structurate pentru fiecare Sucursala si Unitate de Administrare, conform cu obiectivele gestionate de catre acestea si planurile de interventie zonale.

8. Structura comunicarii datelor multinivel
Diseminarea datelor este posibila doar daca sunt comunicate intre sisteme ambele tipuri de date (atat datele fixe – cu rol in pozitionarea obiectivelor - cat si datele operative – cu rol de suport pentru sistemul de decizie si coordonare a interventiei din cadrul ANIF). Pe de alta parte, ANIF participa cu date culese in sistemul propriu si informatii, ce le furnizeaza catre ANAR in scopul coordonarii complementare si pentru o mai buna prognozare si monitorizare hidrologica.
REPLICARE
ANAR DB
ANIF DB
SUC1 DB
SUC2 DB
SUCn DB
D.A. DB
UA DB
SGA DB

9. Arhitectura de Sistem ANIF

10. ANAR - Aplicatii informatice functionale
CADASTRUL APELOR ROMANE
Gestionarea informatiile statice aferente obiectivelor cadastrale
Gestiunea informatiilor si a relatiilor dintre acestea
DISPECER APE
Culegerea de date in timp real de la unitatile teritoriale
Gestionarea fluxurilor de date rapide, cu transmisie online
Monitorizarea informatiilor hidrologice cu rol in prevenirea inundatiilor, a pierderilor umane si materiale
Sistem de avertizare/alarmare a factorilor de decizie → sistem de suport decizie

11. Arhitectura sistemului national cadastrul apelor romane1
I.N.H.G.A.
M.M.G.A.
VPN
ANAR
VPN
LAN
LAN
LAN
VPN(INTRANET) 2
DIRECTIE APE
DIRECTIE APE
DIRECTIE APE
DIRECTIE APE
BAZIN 1
BAZIN 2
BAZIN 10
BAZIN11
VPN 3
SGA
SGA
SGA
SGA
SGA
SGA
SGA
SGA
Resurse Umane - intretinerea bazei de date 4
Obiective Cadastrale

12. Functionalitati
Aplicatiile vor optimiza transportul de date intre diferite baze de date ale ANIF/ANAR, folosind rute si scenarii customizabile. Pentru aceasta se vor configura grade de importanta pentru anumite informatii pentru a prioritiza transmiterea acestora.
Replicarea datelor are loc intre locatii distribuite geografic catre sediul central si/sau invers,fiind posibila centralizarea si diseminarea informatiei in timp real, cu audit, jurnalizare, configurabilitate a rutelor, redundanta stocarii/transportului, sincronizarea datelor intre serverele de baze de date, autosesizarea starii de sistem, etc.

13. Arhitectura de sistem ANIF – ANAR

14. Integrarea aplicatiilor informatice
Ratiunile integrarii aplicatiilor in cadrul ANIF
organizarea, realizarea si tinerea la zi a cadastrului;
realizarea functionararii sistemului national de supraveghere; evaluare, prognoza si avertizare privind efectele economice si ecologice ale activitatilor de imbunatatiri funciare;
prevenirea si protectia amenajarilor de imbunatatiri funciare aflate in administrarea sa fata de actiunea factorilor de risc si a calamitatilor naturale, fenomenelor meteorologice periculoase si accidentelor la constructiile hidrotehnice;
Punerea in aplicare a planurilor de actiune in cazuri de urgenta.
Integrarea si interoperabilitatea va aduce un plus semnificativ de informatie utila ce ajuta la gestionarea evenimentelor periculoase

15. Va multumesc! Intrebari ?