1. Comunicare
Valentin Clocotici

2. Procesarea textelor Microsoft Word
Cursul nr. 4
Procesarea textelor
Microsoft Word

3. Microsoft Word
Introducere

4. Documente Word
În linii generale, un document Word are următoarea organizare ierarhică a elementelor componente
Observaţie. Schema este construită doar pentru a constitui un suport valid pentru diversele prelucrări pe care le poate efectua un utilizator asupra unui document Word. Poate fi, totuşi, considerată ca un punct de trecere către înţelegerea modelului de obiecte Word.
Document
Secţiuni
Ferestre de afişare
Paragrafe
Caractere
Anteturi şi picioare de pagină
Diverse obiecte (tabele, grafice etc.)

5. Componente Word
Pentru a aplica un anumit format sau pentru a efectua o transformare permisă, elementul vizat trebuie să fie selectat. Noţiunea de selectare este suficient de flexibilă, depinde de nivelul ierarhic al elementului procesat şi de acţiunea dorită. Selecţiile uzuale sunt explicate în continuare.
Document
Pentru a aplica o operaţiune la nivel de document nu trebuie efectuată nici o acţiune specială de selectare. Este necesar doar ca documentul respectiv să fie activ (în cazul mai multor documente deschise simultan).
Astfel, operaţiunile de salvare, închidere, stabilire a numărului de ferestre, definirea stilurilor etc., care privesc întregul document, pot fi executate în orice moment al editării, indiferent de locul unde este punctul de inserţie, dacă documentul este activ.

6. Componente Word Ferestre
Un document poate fi vizualizat în mai multe ferestre (lucru necesar în cazul documentelor mari şi în care este nevoie să navigăm rapid în document).
O fereastră poate fi divizată în mai multe geamuri (panes), poate fi maximizată etc.
O fereastră se consideră selectată atunci când este fereastra activă (cea cu focusul).
Lucrul cu ferestrele deschise în aplicaţie este gestionat de meniul Window.

7. Componente Word Secţiuni
Un document nou creat are o singură secţiune. Noi secţiuni apar prin intervenţia utilizatorului (Insert – Break – Section break) sau în mod automat, ca urmare a unor formatări ale documentului: modificarea numărului de coloane, schimbarea orientării hârtiei etc.
Practic, secţiunea este delimitată de un simbol de salt de secţiune (un caracter netipăribil, vizibil dacă se doreşte acest lucru: Tools – Options – View – Nonprinting characters – ) şi este indicată, pe bara de stare a aplicaţiei, prin Sec urmată de numărul secţiunii curente.
Se poate considera că simbolul de salt de secţiune are ataşată întreaga informaţie privind formatul secţiunii. Ştergerea acestui simbol anulează prin urmare formatul secţiunii şi secţiunea va prelua formatul secţiunii următoare.
O secţiune se consideră selectată dacă punctul de inserţie este în interiorul secţiunii.

8. Componente Word Paragrafe
Un document nou are cel puţin un paragraf (potrivit template+ului)
De fiecare dată când se acţionează tasta ENTER se inserează un salt de paragraf.
Un paragraf are atribute proprii care privesc spaţierile pe orizontală şi verticală, chenare, fundaluri etc.
Practic, un paragraf este delimitat de marca de paragraf "¶", care este un caracter netipăribil.
Se poate considera că, similar saltului de secţiune, marca de paragraf are ataşată întreaga formatare a paragrafului. Ştergerea acestei mărci anulează formatul existent şi paragraful preia formatul paragrafului următor.

9. Componente Word Paragrafe (continuare)
Un paragraf se consideră selectat atunci când cuprinde punctul de inserţie. Anumite comenzi (cum ar fi, de exemplu, copierea) necesită totuşi o selectare completă a paragrafului, fapt realizabil prin
dublu click în zona liberă situată în stânga paragrafului sau
selectare manuală: poziţionarea punctului de inserţie la inceputul paragrafului, menţinerea apăsării tastei SHIFT şi deplasarea punctului de inserţie cu tastele săgeţi până la selectarea întregului paragraf, sau
dragarea mouse- ului peste întregul paragraf.

10. Componente Word Caractere Obiecte
Caracterele inserate într un document (litere, cifre, caractere speciale) pot fi formatate în ceea ce priveşte fontul, mărimea, spaţierea etc. şi pot suferi acţiuni de copiere, mutare.
Orice acţiune asupra unui caracter necesită selectarea lui. Acest fapt se realizează prin dragarea mouse ului peste caracterele vizate sau prin SHIFT + săgeţi până când zona dorită este selectată.
Obiecte
Un obiect inserat într-un document Word este selectat prin click pe obiectul respectiv (imagine, grafic etc.).
Selectarea unui întreg tabel este diferită: plasarea punctului de inserţie în tabel şi se dă comanda Table – Select Table.

11. Componente Word Anteturi şi picioare de pagină
Conţinutul unui antet/picior de pagină este formatat după procedurile uzuale în restul documentului (paragrafe, caractere etc.). Pentru a avea acces la acest conţinut trebuie ca punctul de inserţie să fie în respectiva zonă. Acest fapt se realizează prin
comanda Header and Footer din meniul View sau
dublu click în zona vizată (antet sau picior) dacă documentul este în modul de vedere Page Layout.

12. Proprietăţi şi metode
În continuare se vor discuta principalele proprietăţi şi metode aplicabile componentelor care constituie un document Word.
Cunoaşterea acestora explică, de fapt, modul de operare corect şi logica operaţiunilor efectuate la crearea şi formatarea unui document Word.

13. Document
Noţiunea de document, utilizată în Word, corespunde noţiunii curente, din lumea reală, a unui document tipărit.
Deosebirea importantă este aceea că un document tipărit (carte, broşură, raport etc.) se poate obţine din mai multe documente Word.
Operaţiunile efectuate asupra unui document sunt:
crearea unui document nou,
deschiderea unui document existent,
salvarea unui document,
salvarea cu un nume nou a unui document.

14. Document Crearea unui document nou
Orice nou document creat de Word are la bază un model. Acest model este referit în continuare drept şablon sau template (după denumirea englezească).
Şablonul unui document conţine informaţii legate de formatul documentului, stilurile predefinite etc
Un şablon este memorat de mediul Word ca un fişier cu extensia .dot.
Între şabloanele predefinite se găseşte şablonul Normal, care, în lipsa altei precizări, este luat în mod implicit ca model al unui document nou.

15. Document
Există trei procedee uzuale prin care utilizatorul poate să obţină un document nou:
La pornirea aplicaţiei Word, este disponibil un document gol, creat pe baza şablonului Normal.
Acţionarea uneltei New, produce un nou document după şablonul Normal.
Comanda New, din meniul File, deschide dialogul New care permite selectarea unui şablon după modelul căruia se va porni un nou document.
În dialogul afişat va selecta fişa categoriei de document dorit şi, din fişa respectivă, se va alege formatul adecvat.

16. Document Deschiderea unui document existent Salvarea unui document
acţionarea uneltei Open, sau
comanda Open, din meniul File.
Salvarea unui document
Procesul presupune că documentul are o denumire acceptată de utilizator.
Pentru a salva un document
se acţionează unealta Save, sau
se execută comanda Save din meniul File.
În cadrul operaţiunii de salvare a unui fişier sunt considerate şi opţiuni fixate în dialogul iniţiat prin Tools - Options. Fişa Save din dialog permite alegeri multiple dintre care menţionăm două importante:
Always create backup copy, care, dacă este marcată, produce copii de siguranţă pentru versiunea anterioară;
Save AutoRecover info every … minutes, care permite stabilirea intervalului de timp la care se efectuează în mod automat câte o salvare.

17. Document Salvarea unui document cu un nume nou
S-a văzut că un document nou creat are o denumire standard. Pentru identificare, este recomandabil ca documentul să poarte o denumire sugestivă. Această denumire se atribuie la prima salvare. În acel moment se creează un fişier cu numele documentului.
În cazul redenumirii documentului, pe disc se va păstra şi fişierul cu numele atribuit iniţial.
Salvarea cu nume se realizează prin
comanda Save As din meniul File.
Aceeaşi comandă este executată, în mod automat, dacă un document nou este salvat (prin Save) pentru prima dată.

18. Ferestre
Într-o aplicaţie Word se pot deschide, simultan, un număr oarecare de documente, fiecare având o fereastră proprie de afişare. Pentru fiecare document se pot deschide simultan mai multe ferestre de vizualizare/editare.
Dintre aceste ferestre doar una este fereastra activă în care se pot efectua editări ale documentului afişat. Fereastra activă se stabileşte
în mod automat la deschiderea unui nou document, care devine activ, sau
în mod manual din meniul Window în care se selectează denumirea documentului care se doreşte activat.
O fereastră nouă se obţine prin activarea documentului şi comanda New Window din meniul Window.

19. Ferestre
Divizarea unei ferestre se poate efectua prin comanda Split din meniul Window, caz în care apare o bară orizontală ataşată de mouse şi care se fixează în poziţia dorită. Fiecare din geamurile ferestrei are bare de defilare separate, se pot vedea părţi diferite din document, se pot transfera informaţii între ele etc.
Eliminarea divizării se face prin comanda Remove Split, care apare în meniul Window doar dacă fereastra este divizată.
Divizarea poate fi efectuată şi utilizând caseta de divizare situată pe bara de scrol vertical, la extremitatea superioară.
Prin comanda Arrange All din meniul Window se realizează vizualizarea simultană, prin împărţirea ecranului, a tuturor ferestrelor deschise în aplicaţie.

20. Secţiuni
O secţiune a unui document se remarcă prin aceea că are opţiuni proprii de formatare a paginii:
dimensiune,
număr de coloane,
numerotare,
anteturi şi picioare de pagină.
Se va forma o nouă secţiune de fiecare dată când se modifică una dintre aceste opţiuni.

21. Secţiuni Definirea unei secţiuni
Comanda Break din meniul Insert afişează un dialog de definire a salturilor în document. În acest dialog există grupul de butoane radio Section breaks prin care se poate selecta un salt de secţiune de tip: Next page, Continuous, Even page, Odd page.
Prin inserarea unui salt de secţiune se termină secţiunea precedentă şi se începe următoarea secţiune.
Marca de salt de secţiune conţine toată informaţia ataşată secţiunii pe care o încheie. Ştergerea ei înseamnă eliminarea acestei informaţii şi, drept urmare, secţiunea preia formatul secţiunii următoare (cea care are ataşată următoarea marcă de salt de secţiune, adică următorul format specific de secţiune).
În anumite situaţii, secţiunile pot fi create şi automat )modificarea numărului de coloane).

22. Secţiuni Stabilirea dimensiunilor şi marginilor foii de hârtie
Caracteristic pentru un program de procesare a textului, Microsoft Word realizează automat aranjarea textului atât între marginile foii de hârtie, cât şi în ceea ce priveşte împărţirea textului între pagini — paginarea.
Orice nou document este considerat cu dimensiuni şi margini predefinite în şablonul documentului.
Informaţia privind mărimea foii de hârtie şi marginile ei este un atribut al secţiunii. Diferite secţiuni pot să aibă dimensiuni diferite ale hârtiei, orientare diferită, margini diferite.

23. Secţiuni Stabilirea dimensiunilor şi marginilor foii de hârtie
Comanda principală este Page Setup din meniul File. Dialogul Page Setup iniţiat are controalele grupate în patru fişe:
Margins – fixează dimensiunea marginilor (distanţele de la text la limitele foii de hârtie).
Paper Size – fixează dimensiunea foii de hârtie şi orientarea.
Paper Source – stabileşte locul de aprovizionare a imprimantei cu hârtie.
Layout – stabileşte structura generală a secţiunii (anteturi şi picioare de pagină, alinieri verticale).
În toate aceste fişe există lista derulantă Apply To în care se poate selecta domeniul de valabilitate a valorilor fixate: This section, This point forward, Whole document.
Butonul Default…, din partea inferioară a fişelor permite fixarea configuraţiei drept valoare implicită (valabilă pentru toate documentele noi deschise după template ul Normal).

24. Secţiuni Anteturi şi picioare de pagini
Structura de anteturi şi picioare de pagină a secţiunii este fixată în fişa Layout a dialogului Page Setup. În mod implicit se consideră că toate paginile dintr o secţiune au aceeaşi structură. Prin selectarea corespunzătoare a opţiunilor din dialog se pot stabili:
Different odd and even – anteturi şi picioare de pagină diferite pentru paginile pare şi cele impare ale secţiunilor din domeniul ales (vezi Apply to)
Different first page – prima pagină a secţiunilor, din domeniul ales, are un antet şi un picior de pagină distinct de celelalte.
Opţiunile pot fi alese independent una de alta, astfel încât pot fi opţinute patru configuraţii diferite.
Atunci când, începând cu o pagină se doreşte un antet, sau un picior de pagină diferit, se va defini o nouă secţiune inserând un salt de secţiune.
Pentru procesarea efectivă a antetelor şi picioarelor de pagină se va studia secţiunea dedicată acestui subiect.

25. Paragrafe
Un paragraf este o porţiune de text cuprinsă între două retururi de car consecutive (textul introdus între două apăsări succesive ale tastei ENTER).
Un paragraf are atribute distincte privind
spaţierea pe verticală (în raport cu paragrafele vecine),
spaţierea pe orizontală (între margini),
relaţia cu celelalte paragrafe,
alinierea liniilor,
spaţierea liniilor din paragraf.
Fiecare paragraf poate avea un sistem propriu de tab uri (puncte de oprire a punctului de inserţie la apăsarea tastei TAB).
Unui paragraf i se poate ataşa de asemenea chenarul şi motivul grafic de fundal.

26. Paragrafe
Orice paragraf are ataşat un stil care conţine toate atributele de formatare. În mod implicit, orice nou paragraf copie formatul paragrafului precedent.
Microsoft Word poate fi configurat încât să şi definească stiluri pe baza formatelor frecvente în document. Pentru o discuţie mai completă se va studia secţiunea dedicată stilurilor.
Toată formatarea unui paragraf este ataşată mărcii de sfârşit de paragraf, vizibilă dacă se afişează caracterele netipăribile.
Ştergerea acestui simbol duce la pierderea formatului curent şi preluarea formatului paragrafului următor (care are următoarea marcă de sfârşit de paragraf).
Toate aceste atribute sunt din categoria atributelor de format şi sunt gestionate de comenzi care aparţin meniului Format: Paragraphs, Bullets and Numbering, Borders and Shading, Tabs, Drop Cap.

27. Paragrafe Formatarea paragrafului
Formatarea unui paragraf necesită selectarea lui prealabilă. Pentru a formata simultan mai multe paragrafe trebuie ca selecţia să conţină cel puţin un caracter din fiecare paragraf ţintit. Selectarea multiplă se realizează prin
tragerea mouse ului (cu butonul stânga apăsat) peste paragrafe, sau
se acţionează CTRL+SHIFT şi, simultan, se apasă tasta Down (↓) până se selectează toate paragrafele.
Pentru a vizualiza formatul unui paragraf (şi nu numai) se utilizează comanda What's This, cu tasta directă SHIFT+F1, din meniul Help.
Pointerul mouse-ului se schimbă prin ataşarea unui semn de întrebare. Prin click pe orice obiect/paragraf/caracter se obţine o casetă cu informaţii privind formatul curent al obiectului indicat. Se termină starea de informare prin apăsarea tastei ESC.

28. Paragrafe Deplasarea liniilor unui paragraf
Prin deplasarea liniilor unui paragraf se realizează diferenţierea vizuală de paragrafele alăturate. Sunt posibile deplasări:
din stânga (paragraful începe mai la dreapta),
din dreapta (paragraful se termină mai spre stânga),
deplasarea primei linii (spre interior sau spre exterior, este tipul cel mai des întâlnit).
Vom utiliza pentru deplasare şi termenul englezesc – indent.
Stabilirea tipului şi a distanţei de deplasare este controlată de dialogul Paragraph, comanda Paragraph din meniul Format, fişa Indents and Spacing.
În lista derulantă Special se stabileşte tipul de deplasare a primei linii:
(none) – prima linie nu este deplasată faţă de celelalte linii,
First line – prima linie este deplasată spre dreapta cu valoarea înscrisă în zona By,
Hanging – liniile paragrafului, cu excepţia primei, sunt deplasate spre dreapta cu valoarea înscrisă în zona By.

29. Paragrafe Alinierea liniilor unui paragraf
Importantă prin efectul produs asupra cititorului, tipul de aliniere a liniilor unui paragraf se va alege în funcţie de lăţimea coloanei (foii), de densitatea cuvintelor etc.
Sunt posibile, în Word, trei tipuri de alinieri: stânga, dreapta, centrată, completă.
Controlul alinierii este pe aceeaşi fişă ca şi deplasarea paragrafelor şi se alege în lista derulantă Alignment.
Pentru controlul deplasărilor unui paragraf se pot utiliza şi cursoarele existente pe rigla orizontală.

30. Paragrafe Spaţierea liniilor într un paragraf
Prin interlinie se înţelege distanţa dintre două linii de bază succesive. Este obţinută, în mod implicit, prin adăugarea la mărimea fontului maxim a distanţei dintre rândurile de text (de regulă 2 puncte). Astfel, un font de 10pt produce o interlinie de 12pt. În general, dacă pe o linie trebuie să se înscrie caractere de un font mai mare, atunci interlinia se ajustează după aceste caractere.
Mărimea interliniei este fixată în lista derulantă Line spacing:
Single – stabilirea interliniei în mod automat (font+2pt).
1.5 lines – interlinia este de o linie şi jumătate
Double – interlinia este de două linii
At least – interlinia are cel puţin numărul de puncte înscrise în zona At.
Exactly – interlinia are exact numărul de puncte înscrise în zona At. Caracterele mai mari se suprapun pe rândurile vecine.
Multiple – interlinia este egală cu atâtea linii câte sunt înscrise în zona At (2 înseamnă Double etc.).

31. Paragrafe Spaţierea paragrafelor
Utilizată în special la paragrafele formate din titluri ale documentului, spaţierea paragrafului de paragrafele alăturate se realizează prin fixarea spaţiului liber
din faţă paragrafului în zona Before,
de după paragraf în zona After.
Stabilirea spaţierii este controlată de dialogul Paragraph, comanda Paragraph din meniul Format, fişa Indents and Spacing.

32. Paragrafe Controlul înlănţuirii paragrafelor
Problemele discutate aici se referă la
modul cum se împarte un paragraf dacă saltul de pagină este în interiorul paragrafului,
cum se pot păstra legate, pe aceeaşi pagină, liniile unui paragraf,
cum se poate insera un salt de pagină în mod automat etc.

33. Paragrafe Controlul înlănţuirii paragrafelor
Parametrii de înlănţuire sunt controlaţi de fişa Line and Page Breaks din dialogul Paragraph, iniţiat de comanda Paragraph din meniul Format.
Widow/Orphan control –Prin văduvă se înţelege un rând trecut singur pe pagina următoare, prin orfan se înţelege un rând lăsat singur pe pagina anterioară. Un paragraf cu acest atribut se va despărţi între pagini doar dacă pe fiecare dintre cele două pagini sunt cel puţin două rânduri (linii).
Keep lines together –interzice ruperea paragrafului între pagini. Liniile paragrafului vor fi păstrate pe aceeaşi pagină.
Keep with next –uzuală la titluri şi produce păstrarea pe aceeaşi pagină a paragrafului cu acest atribut şi a paragrafului următor.
Page break before – este selectată atunci când paragraful respectiv trebuie să apară la începutul unei pagini. Opţiunea este uzuală pentru titlurile de nivel înalt ale unei lucrări.

34. Chenare, umbre, texturi Chenare, umbre şi texturi
Noţiunile şi procedurile acestei secţiuni nu sunt specifice lucrului cu paragrafe, deşi aici se aplică cel mai mult.
În Microsoft Word se pot ataşa chenare, umbriri şi fundaluri cu diferite texturi de multiple obiecte: paragrafe, celule de tabel, imagini etc.
În cele ce urmează, deşi discuţia este dedicată lucrului cu paragrafe, sunt prezentate şi proceduri legate de alte obiecte Word.

35. Chenare, umbre, texturi Chenare
Pentru a încadra un obiect, acesta trebuie mai întâi selectat.
O încadrare simplă se poate realiza utilizând bara de unelte Borders,.
La încadrarea unui paragraf, chenarul cuprinde întreaga zonă dintre deplasările stânga şi dreapta.
Comanda principală este Borders and Shading din meniul Format. Se iniţiază dialogul complex Borders and Shading, care cuprinde în cele trei fişe ale sale controalele necesare fixării bordurilor şi umbririlor.
Fişa Border se referă la stabilirea chenarelor, Page Border se referă la chenarul întregii pagini,
Shading se referă la umplerea fundalului cu o culoare completată eventual cu o textură.
În fiecare dintre fişe există o listă derulantă Apply To care se va poziţiona pe obiectul dorit (paragraf, celulă, paginile întregului document etc), elementele listei sunt specifice fişei active şi obiectului selectat.

36. Chenare, umbre, texturi Chenare
Pentru a încadra o selecţie cu ajutorul controalelor din fişa Borders:
În Style se selectează stilul dorit pentru linie.
În Color se alege culoarea liniei
În Width se alege grosimea liniei.
În Setting se poate alege între o formatare globală (None – fără chenar, Box – chenar complet, Shadow – chenar umbrit, 3 D – chenar cu efect tridimensional) sau definită de utilizator – Custom.
După o formatare globală sau selectarea opţiunii Custom, prin click în zona Preview (care este activă în acest dialog) pe locul liniilor dorite se anulează sau se inserează linii. Se pot utiliza şi butoanele plasate pe lateralele zonei Preview.
Primele trei etape pot fi repetate înaintea plasării unei linii, încât linii diferite să aibă culori, stiluri, grosimi diferite.
Acţionarea butonului Options afişează un dialog în care se poate preciza distanţa dintre chenar şi conţinut, ca şi alte atribute dependente de obiectul care se încadrează.

37. Chenare, umbre, texturi Chenare
Stabilirea unui chenar pentru pagină se realizează cu ajutorul controalelor din fişa Page Border.
În plus faţă de fişa Border apare lista derulantă Art prin care se poate selecta un motiv grafic de trasare a chenarului.
Dialogul Options este mai complex, lista Apply To are mai multe intrări, dar informaţiile cerute sunt suficient de intuitive pentru a nu necesita explicaţii suplimentare.
Anularea unui chenar existent se face prin selectarea obiectului respectiv şi alegerea opţiunii Setting = None.

38. Chenare, umbre, texturi Umbriri
Prin fişa Shading se stabileşte culoare de fond în grupul Fil. Selectarea culorii se face prin click pe pătratul culorii dorite.
În grupul Patterns se stabileşte o textură plasată peste culoarea de fond. În acest mod se pot crea culori compuse.
În lista derulantă Style se alege tipul de haşurare iar în lista Color se alege culoarea modelului. Rezultatul este vizibil în zona Preview.
Renunţarea la fundalul creat pentru un paragraf se efectuează prin reformatarea cu utilizarea opţiunilor Fil = None, Style = Clear.

39. Paragrafe
Tabulator
Prin apăsarea tastei TAB, similar maşinii de scris, punctul de inserţie se poate poziţiona în locuri definite implicit sau explicit.
O astfel de poziţie este numită în continuare oprire de tab (tab stop). Totalitatea opririlor de tab este specifică paragrafului selectat în momentul definirii opririlor.
În mod implicit (şi în lipsa stabilirilor explicite) sunt definite opriri de tab la fiecare 0.5", de la stânga la dreapta.
Orice fixare de către utilizator a unei poziţii de tab anulează poziţiile implicite din stânga, dar le lasă pe cele implicite din dreapta.

40. Paragrafe
Tabulator
La o poziţie de oprire se poate fixa şi modul de aliniere a textului din acel punct precum şi caracterele lider, adică modul cum se completează spaţiul gol lăsat prin saltul punctului de inserţie.
Există mai multe tipuri de aliniere: la stânga, la dreapta, centrată şi la virgula zecimală.
Unul dintre simbolurile ilustrative este pe unealta Tab situată la îmbinarea riglelor (atunci când acestea sunt vizibile). Prin click pe această unealtă se trece ciclic prin toate tipurile de aliniere.
Poziţionarea mouse-ului pe rigla orizontală, într-o poziţie oarecare, urmată de click are ca efect poziţionarea în acel punct a unei opriri de tab având alinierea vizibilă pe unealta Tab. Aceste opriri pot fi agăţate cu mouse-ul şi repoziţionate pe riglă.
Eliminarea unei opriri de tab se poate efectua şi prin tragerea cursorului respectiv în afara riglei.

41. Paragrafe Utilizarea comenzii Tabs
Comanda Tabs din meniul Format deschide dialogul sinonim prin care se pot stabili poziţiile de oprire, alinierea şi caracterul lider. Acelaşi dialog este afişat şi dacă se execută dublu click pe o oprire de tab existentă pe riglă.
Lucrul cu acest dialog este specific pentru definirea unei mulţimi de elemente: se defineşte fiecare element şi se adaugă la colecţia respectivă. Astfel
în Tab stop position se înscrie poziţia măsurată din stânga a opririi de tab definite; în Alignment se alege tipul de aliniere; în Leader se alege caracterul lider; acţionarea butonului Set produce adăugarea noii poziţii la cele existente.
Pentru eliminare se selectează respectiva oprire în lista tuturor opririlor şi se acţionează butonul Clear. Prin Clear All se elimină toate opririle de tab definite în mod explicit.
În zona text Default tab stops se poate trece distanţa utilizată la definirea poziţiilor de oprire implicite.

42. Liste Liste Microsoft Word poate gestiona trei tipuri de liste:
numerotate,
nenumerotate (cu buline),
ierarhizate.
O intrare într-o listă este un paragraf cu o formatare predefinită de sistem (se poate modifica prin transformări de stiluri). Se poate astfel vorbi despre numerotarea paragrafelor.

43. Liste
Liste
O listă numerotată este identificată prin simboluri ordonate (numere arabe, romane sau litere). Poate fi numită şi listă ordonată.
O listă nenumerotată, sau cu buline, sau neordonată, este identificată prin simboluri grafice, aceleaşi pentru toate elementele de pe un acelaşi nivel.
Lista ierarhizată se deosebeşte de cele precedente prin aceea că intrările ei sunt grupate pe nivele. În cadrul unui nivel, intrările pot fi numerotate sau nenumerotate, diferitele nivele diferenţiindu-se prin indentările şi simbolurile utilizate.
Mediul Word gestionează listele în sensul că păstrează secvenţa de numerotare atât la adăugarea unei intrări cât şi la eliminarea unei intrări din listă.

44. Liste Utilizarea uneltelor Bullets şi Numbering
Pentru a iniţia o listă numerotată se utilizează unealta Numbering, iar pentru o listă cu buline unealta Bullets.
Toate paragrafele formate până la un nou click pe unealtă devin intrări succesive în listă.
Pentru a termina lista se dezactivează unealta utilizată.
Pentru a transforma în listă o serie de paragrafe deja scrise, se vor selecta şi apoi se utilizează unealta Bullets sau Numbering (după dorinţă).
Plasarea pe o intrare într o listă se reflectă în poziţia activată a uneltei respective. Dezactivarea uneltei produce întreruperea listei pentru paragraful respectiv.

45. Liste Utilizarea comenzii Bullets and Numbering
Controlul complet asupra aparenţei unei liste se obţine prin comanda Bullets and Numbering din meniul Format.
Pe fişa Bulleted se alege tipul de puncte de listă iar acţionarea butonului de personalizare, Customize, iniţiază dialogul Customize Bulleted List:
Bullet character – selectarea unui simbol pentru marcare.
Font – permite selectarea unui caracter dintr un alt font.
Bullet – permite selectarea unui caracter de marcare dintr un set de caractere grafice.
Bullet position – se completează distanţa dintre marginea stânga şi bulină.
Text position – se completează distanţa dintre marginea stânga şi începutul textului unei intrări în listă.

46. Liste Utilizarea comenzii Bullets and Numbering
Pe fişa Numbered se selectează tipul de numerotare şi se selectează opţiunea dorită prin butoanele radio Restart numbering (se reîncepe numerotarea unei noi liste) sau Continue previous list (se continuă ultima listă numerotată, chiar dacă între timp s-a introdus text în document).
Pentru personalizarea aspectului numerotării se acţionează butonul Customize iniţiază dialogul Customize Numbered List:
Number format – se construieşte formatul numerotării. Construirea înseamnă că unele entităţi sunt inserate automat, altele pot fi completate manual (semne de punctuaţie, spaţii etc.).
Font – permite selectarea fontului.
Number style – selectează un stil de număr din lista derulantă (roman, arab, literă).
Start at: – defineşte începutul numerotării.
Number position – fixează alinierea numarului şi poziţia faţă de marginea stânga.
Text position – stabileşte deplasarea textului faţă de marginea stânga.

47. Liste Utilizarea comenzii Bullets and Numbering
Pe fişa Outline Numbered se pot fixa opţiunile pentru crearea unei liste ierarhizate.
Se alege forma de numerotare dorită şi se specifică, similar unei liste numerotate, dacă lista continuă sau nu o listă anterioară.
Pentru modificarea aspectului listei se acţionează butonul Customize. Dialogul Customize Outline Numbered List cu principalele opţiuni:
Level – se alege nivelul pentru care se modifică aparenţa. Este prima opţiune care trebuie selectată.
Number format, Number style, Start at, Previous level number – se alege din lista ascunsă numărul nivelului anterior care se inserează în poziţia activă a zonei de formare, Font.
Există şi zonele de fixare a poziţiilor, identice dialogului Customize Numbered List, precum şi un buton More, care permite selectări de atribute avansate.
În formarea şi editarea unei liste ierarhizate este necesar ca anumite paragrafe să fie avansate pe nivele mai mici sau să fie retrogradate pe nivele mai mari. Acest lucru se realizează prin uneltele
(Increase Indent) care coboară paragraful în ierarhie
(Decrease Indent) care urcă paragraful în ierarhie.
Este de menţionat că uneltele precedente pot fi utilizate şi pentru paragrafe care nu sunt în liste, efectul fiind acela al creşterii sau descreşterii deplasării din stânga.