1. MACROECONOMIE FINANCIARA
Andreea Stoian, Dr., Lect.
ASE Bucuresti, master DAFI
Semestrul I,

2. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE
discreţionarism: modul în care este influenţată poziţia fiscală (nivelul şi structura impozitelor sau a cheltuielilor, mărimea deficitului bugetar) de modificări ale mediului economic sau de schimbări manifestate la nivelul politicilor publice, a programelor de guvernare;
sustenabilitate: măsura în care politicile fiscale nu induc distorsiuni în sistemul economic, manifestate prin creşterea explozivă a datoriei publice, creşterea fiscalităţii, reducerea drastică a cheltuielilor bugetare sau monetizarea deficitelor publice;
impactul politicilor fiscale asupra cererii agregate;
caracterul redistributiv al politicilor fiscale şi bugetare, modul în care măsurile adoptate efectează procesul de economisire şi investire la nivel microeconomic.
Blanchard, O. (1990), „Suggestions for a New Set of Fiscal Indicators”, OECD Economics Department Working Papers, No.79, pag.10 şi Chouraqui, J.C., Hagemann, R.P., Sartor, N. (1990), „Indicators of Fiscal Policy: A Re-examination”, OECD Department of Economics and Statistics Working Paper No.78, April 1990, pag.4

3. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE
Blanchard, Chouraqui, Hageman şi Sartor (1990): „o bună gospodărire” a resurselor
Blanchard (1990): politici fiscale sustenabile, acele politici care nu conduc la creşterea explozivă a gradului de îndatorare a statului, sau în urma cărora nu se adoptă măsuri de creştere a impozitării, de reducere drastică a cheltuielilor publice, de monetizare a deficitului bugetar sau de repudiere a datoriei publice
Blanchard, O. (1990), „Suggestions for a New Set of Fiscal Indicators”, OECD Economics Department Working Papers, No.79
Blanchard, O., Chouraqui, J.C., Hagemann, P.R., Sartor, N. (1990), „The Sustainability of Fiscal Policy: New Ansewars to Old Questions”, OECD Economic Studies No.15, Autumn 1990

4. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE
EXEMPLU:
Kotlikoff şi Hagist (2005) apreciau că:
în ţările OCDE, cheltuielile publice pentru sănătate au crescut mai repede decât ritmul de creştere a produsului intern brut
în perioada , în Statele Unite ale Americii cheltuielile publice pentru sănătate au crescut de 2,3 ori mai mult decît PIB, în Germania de 2 ori, iar în Japonia de 1,4 ori
această creştere a cheltuielilor publice pentru sănătate este determinată în proporţie de 75% de sporirea nivelului beneficiilor oferite indivizilor şi mai puţin de tendinţa de îmbătrânire a populaţiei
dacă ritmul de creştere a beneficiilor acordate în următoarele patru decenii se va menţine la cel actual, cu siguranţă statele membre OCDE se vor confrunta cu deficite fiscale substanţiale
conform estimărilor , Statele Unite ale Americii vor avea cel mai mult de suferit de pe urma acestei politici bugetare expansioniste, deoarece nivelul cheltuielilor pentru sănătate va ajunge în viitor la 18% din PIB, în condiţiile în care, în prezent alocă aproximativ 7%.
Kotlikoff, L.; Hagist,C. (2005), “Who’s Going Broke? Comparing Growth in Healthcare Costs in Ten OECD Countries”, NBER Working Paper Series

5. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE
b = ponderea datoriei publice în PIB;
g = ponderea în PIB a cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri şi servicii;
h = ponderea în PIB a transferurilor guvernamentale;
t = ponderea în PIB a veniturilor fiscale;
r = rata reală a dobânzii la care au fost contractate împrumuturile publice;
θ = rata reală a creşterii economice;
d = ponderea în PIB a soldului primar;
s = variabila timp.
SOLDUL PRIMAR!!!

6. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE
Politicile fiscale sunt sustenabile în condiţiile în care ponderea datoriei publice în produsul intern brut nu creşte mai repede decât ecartul dintre rata reală a dobânzii şi rata reală a creşterii economice, ceea ce semnifică faptul că valoarea actuală a soldului primar (actualizată cu factorul (r- θ)) să fe egală cu nivelul iniţial al datoriei publice, b0:

7. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE
Rata sustenabilă a impozitătii
Pe baza ecartului dintre rata sustenabilă a impozitării (t*) şi rata curentă a impozitării (t) se poate estima şi care va trebui să fie noua rata sustenabilă a impozitării, în cazul în care ajustarea este decalată cu un anumit număr de ani. Aceasta se va determina pe baza următoarei relaţii de calcul
Rata sustenabilă a impozitării, t* este mai mare decât rata curentă a impozitării, atunci se estimează că în următorii ani, va avea loc o ajustare a politicii fiscale
Dacă (t*-t) are o valoare pozitivă, iar rata curentă a impozitării este redusă, se apreciază o creştere o corecţie următorii ani
În cazul în care t este relativ ridicat, se consideră a fi o situaţie îngrijorătoare, ce poate conduce la o criză
Ecartul dintre rata sustenabilă a impozitării şi rata curentă, nu relevă, însă, dacă ajustarea va fi de natura creşterii fiscalităţii sau reducerii cheltuielilor sau a transferurilor guvernamentale

8. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE
ecartul primar (engl. primary gap): este egal cu diferenţa dintre surplusul primar (d) şi gradul de îndatorare (b), multiplicat cu ecartul dintre rata reală a dobânzii (r) şi rata reală a creşterii economice (θ)
ecartul de impozitare pe termen mediu (engl. medium-term tax gap), (t*n-t): se va calcula pornind de la o relaţie generală de estimare a ratei sustenabile a impozitării pe o perioadă dată:
dată de media pentru următorii n ani pentru valorile aşteptate ale cheltuielilor şi transferurilor guvernamentale, la care se adaugă stocul iniţial al datoriei publice multiplicat cu ecartul dintre rata reală a dobânzii şi rata reală a creşterii economice.
ecartul de impozitare pe termen lung

9. SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE
Sustenabilitatea politicii fiscale în Uniunea Europeană (Discuţii)
Table 5 Fiscal reaction function estimation for EU12 NL
Δp(-1) Δb(-1) c
[-2.83] [2.10] [-0.17]
Rsq: Fstat:2.40 (0.10) * AT
Δp(-1) Δb(-2) c
[-2.51] [2.55] [-1.22]
Rsq: Fstat:2.61 (0.09) * PT
Δb(-1) c
[4.12] [-0.52]
Rsq: Fstat:7.05 (0.01) FI
Δb c
[-3.70] [0.43]
Rsq: Fstat:4.84 (0.03) DK
Δp(-1) Δb c
[3.07] [1.20] [0.22]
Rsq: Fstat:4.96 (0.01) UK
Δb(-2) c
[6.31] [-6.33]
Rsq: Fstat:10.66 (0.00)
Probability in ( ) and t-statistic in [ ]
(*) Regression is statistical validated even if probability of F-stat is larger than The residuals are not correlated and they are stationary. The coefficient of Δb (or lagged Δb) is significant different from zero and it is consistent with the aim of this analysis.
(**) Regression is not statistical validated.
Country
Estimation results BE
Δp(-1) Δb(-2) c
[-2.07] [2.56] [0.08]
Rsq: Fstat:4.17 (0.02) DE
Δp(-2) Δb(-2) c
[-2.18] [2.40] [-1.31]
Rsq: Fstat:2.68 (0.08) * IE
Δb c
[-1.13] [0.42]
Rsq: Fstat:2.46 (0.13) ** GR
Δb(-1) c
[6.34] [-1.46]
Rsq: Fstat:26.06 (0.00) FR
[3.04] [-3.00]
Rsq: Fstat:7.81 (0.00) IT
Δb(-3) c
[2.65] [-0.58]
Rsq: Fstat:4.44 (0.04)
Sursa: Stoian, A., Câmpeanu, E. (2009), “” Fiscal Sustainability within EU Area. Empirical Evidences for Old Members and New Comers “, CERGE-EI

10. Table 2 Estimation for Bulgaria Table 3 Estimation for Czech Republic
Country
Estimation results BG
p(-4) Δ2 b(-2) c
[2.38] [-2.30] [3.76]
Rsq: Fstat:2.12 (0.13)
Probability in ( ) and t-statistic in [ ]. T-statistic was computed using standard errors adjusted with Newy-West HAC.
The number of lags has been chosen based on R-sq values that explained the largest part of the dependent variable, p.
Country
Estimation results CZ
b(-4) c
[2.31] [-2.95]
Rsq: Fstat:7.21 (0.01)
Probability in ( ) and t-statistic in [ ]. T-statistic was computed using standard errors adjusted with Newy-West HAC.
In Czech Republic’s case, government reacts starting the fourth lag and the response is significant at least up to the 12-th lag. The largest reaction is for the 6-th lag, when the coefficient, β, is It was presented the estimation for governments’ reaction at 4-th lag, which is the first when that response appears..

11. Table 5 Estimation for Estonia Table 7 Estimation for Hungary (II)
Country
Estimation results EE
Δ b(-3) c
[2.17] [2.44]
Rsq: Fstat:1.62 (0.21)
Probability in ( ) and t-statistic in [ ]. T-statistic was computed using standard errors adjusted with Newy-West HAC.
The number of lags has been chosen based on R-sq values that explained the largest part of the dependent variable, p.
Country
Estimation results HU
Δp(-1) Δb(-2) c
[-5.93] [2.15] [-0.40]
Rsq: Fstat:7.84 (0.00)
Probability in ( ) and t-statistic in [ ]. T-statistic was computed using standard errors adjusted with Newy-West HAC.
The number of lags has been chosen based on R-sq values that explained the largest part of the dependent variable, Δp.
Table 9 Estimation for Lithuania
Table 8 Estimation for Latvia
Country
Estimation results LV
Δb c
[-3.91] [-1.63]
Rsq: Fstat:15.42 (0.00)
Probability in ( ) and t-statistic in [ ]. T-statistic was computed using standard errors adjusted with Newy-West HAC.
The number of lags has been chosen based on R-sq values that explained the largest part of the dependent variable, p.
Country
Estimation results LT
Δp(-2) b(-3) c
[-3.97] [2.63] [-2.54]
Rsq: Fstat:5.83 (0.00)
Probability in ( ) and t-statistic in [ ]. T-statistic was computed using standard errors adjusted with Newy-West HAC.
The number of lags has been chosen based on R-sq values that explained the largest part of the dependent variable, Δp.

12. Unrestricted Cointegration Rank Test (Trace)
Table 10 Estimation for Poland
Table 11 Cointegration test in Poland’s case
Country
Estimation results PL
Δp(-2) Δb(-3) c
[-5.47] [-2.73] [-0.45]
Rsq: Fstat:5.85 (0.00)
Probability in ( ) and t-statistic in [ ]. T-statistic was computed using standard errors adjusted with Newy-West HAC.
The number of lags has been chosen based on R-sq values that explained the largest part of the dependent variable, Δp.
Unrestricted Cointegration Rank Test (Trace)
Hypothesized No. of CE(s)
Eigenvalue
Trace
Statistic
0.05
Critical Value
Prob.
None
 0.26
 13.33
 15.49
 0.10
At most 1
 0.09
 3.17
 3.84
 0.07
The lag length is 1 and it is given by AIC.
The test considers intercept and no trend.
Table 13 Estimation for Slovakia
Table 12 Estimation for Romania
Country
Estimation results RO
p(-4) Δb c
[0.55] [-2.59] [-1.83]
Rsq: Fstat:6.34 (0.00)
Probability in ( ) and t-statistic in [ ]. T-statistic was computed using standard errors adjusted with Newy-West HAC.
The number of lags has been chosen based on R-sq values that explained the largest part of the dependent variable, p.
Country
Estimation results SK
p(-1) Δb c
[4.27] [1.03] [-1.94]
Rsq: Fstat:10.76 (0.00)
Probability in ( ) and t-statistic in [ ]. T-statistic was computed using standard errors adjusted with Newy-West HAC.
The number of lags has been chosen based on R-sq values that explained the largest part of the dependent variable, p.

13. Unrestricted Cointegration Rank Test (Trace)
Table 14 Estimation for Slovenia
Table 15 Cointegration test in Slovenia’s case
Country
Estimation results Si
Δb(-1) c
[-4.07] [-0.22]
Rsq: Fstat:13.11 (0.00)
Probability in ( ) and t-statistic in [ ]. T-statistic was computed using standard errors adjusted with Newy-West HAC.
The number of lags has been chosen based on R-sq values that explained the largest part of the dependent variable, Δp.
Unrestricted Cointegration Rank Test (Trace)
Hypothesized No. of CE(s)
Eigenvalue
Trace
Statistic
0.05
Critical Value
Prob.
None
0.31
13.66
15.49
0.09
At most 1
0.04
1.56
3.84
0.21
The lag length is 2 and it is given by AIC.
The test considers intercept and no trend.
Fiscal Policy Reaction on Short Term for Assessing Fiscal Sustainability in the Long Run in Central and Eastern European Countries
Emilia Câmpeanu Andreea Stoian
Bucharest Academy of Economic Studies
Paper submitted to Finance a Uver

14. Public debt (% of GDP)
Country
MIN
MAX
AVERAGE
STDEV
value
year AT
59.4
2007
67.1
2001
64.2
2.6 BE
84.0
107.8
2000
96.1
8.5 DE
58.8
67.8
2005
63.8
3.4 DK
26.8
51.5
40.7
8.8 ES
36.2
59.3
46.7
7.9 FI
33.4
2008
44.4
2003
40.6
4.0 FR
56.9
68.1
62.5 GR
94.8
103.7
99.2
3.1 IE
24.9
2006
43.2
31.9
6.1 IT
103.5
109.2
105.9
2.0 LU
2003, 2005
14.7
7.3
2.8 NL
45.6
58.2
51.4
3.6 PT
50.5
66.4
59.2
5.6 SE
38.0
54.4
48.8
6.0 UK
37.5
2002
52.0
41.9
4.5
EU 15
53.0
60.1
57.4
2.1 BG
14.1
74.3
40.4
21.5 CY
49.1
70.2
2004
62.8
6.7 CZ
18.5
30.4
27.9
3.9 EE
3.5
5.7
4.8
0.7 HU
52.1
73.0
60.6
6.6 LT
15.6
23.7
19.8 LV
9.0
19.5
13.4
3.0 MT
55.9
72.1
64.4
5.2 PL
36.8
47.7
44.0
4.2 RO
12.4
25.7
18.6 SI
22.8
28.0
26.2
1.9 SK
27.6
50.3
38.7
EU 12
31.2
37.7
35.1
2.5
EU 27
58.7
62.7
61.3
1.2
Sursa: Stoian, A., Câmpeanu, E. (2009), “” Fiscal Sustainability within EU Area. Empirical Evidences for Old Members and New Comers “, CERGE-EI

15. Average real interest rate on public debt (%) Real GDP growth rate (%)
Countries
Average real interest rate on public debt (%)
Real GDP growth rate (%)
Gap AT
2.7
2.3
0.5 BE
2.1
0.6 DE
2.8
1.4 DK
3.4
1.5
1.9 ES
1.1
3.3
-2.3 FI
3.1
-0.3 FR
2.5 GR
1.8
4.1 IE
0.3
5.2
-4.8 IT
1.2
1.3 LU
0.8
-3.3 NL
2.2 PT
2.0 SE
2.6
-0.1 UK
3.5
1.0
EU 15
2.4
-0.2 BG
-2.9
5.6
-8.5 CY
3.7
-1.5 CZ
4.3
-2.8 EE
-0.9
6.9
-7.8 HU
0.9
3.6
-2.7 LT
7.0
-5.0 LV
7.3
-7.5 MT
2.9 PL
4.2
-1.2 RO
-8.8
5.8
-14.6 SI SK
0.0
5.7
-5.7
EU 12
0.4
5.0
-4.6
EU 27
Sursa: Stoian, A., Câmpeanu, E. (2009), “” Fiscal Sustainability within EU Area. Empirical Evidences for Old Members and New Comers “, CERGE-EI

16. Blanchard taxation rate estimation (t*)
SUSTENABILITATEA POLITICII FISCALE
Discuţii România
Blanchard taxation rate estimation (t*)
Year
b0 t-1 y i g t*
2000
22.1
2.10
-16.7
36.1
42.0
2001
24.7
5.70
-15.2
35.4
38.8
2002 26
5.10
-10.2
37.1
39.0
2003 25
5.20
-6.9
32.0
32.8
2004
21.5
8.40
-3.6
32.2
2005
18.8
4.10
-2.2
32.4
32.9
2006
15.8
-0.36
34.5
34.7
2007
12.4
5.6
2.56
36.5
36.7
Data available from IMF (y), European Commission (g, I, b0), National Institute of Statistics (for inflation rate)
b0: the initial debt level was considered the debt level from previous year (as ratio to GDP)
g: annual primary government expenditure (as ratio to GDP)
i: real interest rate estimated as difference between implicit interest rate (European Commission[1]) and inflation rate
[1] The data for implicit interest rate is provided by European Commission database.
Stoian, A. (2010), ESTIMATING TAXATION RATE BASED ON BLANCHARD’S APPROACH , Theoretical And Applied Economics

17. Stoian, A. (2010), ESTIMATING TAXATION RATE BASED ON BLANCHARD’S APPROACH , Theoretical And Applied Economics

18. AJUSTAREA POLITICILOR FISCALE
O perioadă de ajustare fiscală reprezintă acel an în care soldul primar ajustat ciclic se îmbunătăţeşte cu cel puţin 2 puncte procentuale din PIB sau intervalul cuprins între doi ani consecutivi, în care soldul primar ajustat ciclic se îmbunătăţeşte cu câte 1,5 puncte procentuale din PIB în fiecare dintre cei doi ani.
Ajustările politicilor fiscale şi bugetare sunt considerate a fi eficiente, dacă:
(i) în următorii trei ani de după episodul de ajustare ponderea în PIB a deficitului primar ajustat ciclic este, în medie, cu cel puţin 2 puncte procentuale sub valoarea deficitului din timpul ajustării sau
(ii) dacă în următorii trei ani de după episodul de ajustare ponderea în PIB a datoriei publice este cu cel puţin 5 puncte procentuale sub nivelul din timpul episodului de ajustare fiscală
Perioadele de ajustare fiscală sunt considerate expansioniste dacă rata medie a creşterii produsului intern brut în perioada ajustării şi în următorii 2 ani este mai mare decât valoarea medie a aceluiaşi indicator înregistrată în toate perioadele de ajustare fiscală
Alesina, A., Ardagna, S. (1998), Tales of Fiscal Adjustments”, Economic Policy n.27, October 1998, pag.9.

19. AJUSTAREA POLITICILOR FISCALE
Discreţionarisuml politicilor fiscale ale României (Discuţii)
Sodul structural
Stoian, A. (2009), “Dezechilibrele bugetului public în contextul economic actual”

20. Tabel nr.6.5
Analiza episoadelor de ajustare fiscală şi bugetară în România An
1990
1991
1992
1993
1994
1995
1996
1997
1998
1999
2000
2001
2002
2003
2004
2005
2006
Sold primar (% PIB) i) 1
3,3
-4,3
0,6
-0,8
-1,9 -3
-1,4
-0,7
1,6
0,8
0,3
-0,1
Datoria publică (% PIB) ii)
10,5
20,4
21,9
17,5
22,9
30,2
27,8
27,6
33,2
31,4
28,7
28,8
26,8
23,1
19,5
Elasticitatea cheltuielilor în raport cu veniturile bugetare
1,13
1,00
0,85
1,10
1,11
1,18
1,03
0,84
1,04
0,93
0,92
0,95
0,82
Evoluţia cheltuielilor bugetare   
Evoluţia veniturilor bugetare
Tipul politicii bugetare iii) N R E
Tipul politicii fiscale iv)

21. Reaction function estimation Explanatory variables
w(-3)
t(-3)
VAT(-3)
i(-3) d
dummy
Dependent variable b
R-sq:0.51 F-stat:12.62 (0.00)
7.25
[2.71]
(0.01)
-0.47
[-2.05]
(0.04)
-0.25
[-5.98]
(0.00)
-10.79
R-sq:0.47 F-stat:14.83 (0.00)
5.32
[2.25]
(0.02)
-0.71
[-3.32]
-9.43
[-13.97]
R-sq:0.45 F-stat:10.10 (0.00)
6.54
[2.72]
0.00
-0.45
[-1.97]
(0.05)
[-2.89]
-12.10
[-8.18]
R-sq:0.57 F-stat:25.32 (0.00)
5.37
[2.85]
-1.09
[-4.45]
-9.63
[-13.60]
b: fiscal balance; w: compensation to employees; t: social transfers; VAT: Value Added Tax; i: current taxes on income and wealth; d: public debt; dummy: dummy variable for 2006:Q4
[]: t-stat: (): prob
Câmpeanu, E., Stoian, A. (2009), “Analyzing Fiscal Adjustments Composition Based on Reaction Function”, INFER Workshop, Klagenfurt, Austria, Sept. 2009

22. Discuţii DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ
(i) finanţarea prin creşterea fiscalităţii;
(ii) finanţarea prin reducerea cheltuielilor bugetare;
(iii) finanţarea prin emisiune monetară;
(iv) finanţarea prin datorie publică .
Discuţii

23. DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ
Conform paradigmei neoclasice, deficitele bugetare conduc la sporirea consumului pe termen lung, iar, în cazul în care economia operează în condiţii de ocupare totală a forţei de muncă, creşterea consumului va determina reducerea economiilor.
În vederea echilibrării pieţelor financiare, va fi necesară sporirea ratei dobânzii, ce va avea ca efect reducerea ratei de acumulare a capitalului în sectorul privat.
Din punctul de vedere al paradigmei keynesiene majoritatea populaţiei consumă cea mai mare parte a venitului disponibil, iar o reducere temporară a gradului de impozitare va avea efecte pozitive imediate şi semnificative asupra cererii agregate.
În cazul în care economia nu operează în condiţii de ocupare totală a forţei de muncă, această măsură va conduce la creşterea nivelului venitului naţional.
În contextul paradigmei ricardiene, politicile de finanţare a deficitului public vor conduce la o atitudine indiferentă a indivizilor vis-a-vis de alternativa aleasă de decidenţii publici.
Aceasta deoarece, în viziunea acestei paradigme, consumul este o funcţie ce depinde de volumul resurselor la nivelul tuturor generaţiilor, motiv pentru care, în cazul în care finanţarea deficitului ar presupune o creştere a ratei fiscalităţii, aceasta nu ar afecta resursele tuturor generaţiilor.

24. Evoluţia deficitului bugetar în statele membre ale Uniunii Europene în perioada 1980-2006
 Anul
Austria
Belgia
Finlanda
Franta
Germania
Grecia
Irlanda
Italia
Luxemburg
Olanda
1980
-1,7
-9,5
3,9
-2,8
-2,6
-10,6
-8,6
-0,3 -4
1981
-15,7
5,3
-2,2
-3,6
-8,3
-11,3
-11,5
-2,7 -5
1982
-3,3
-12,5
3,2
-2,9
-3,2
-6,3
-12
-10,9
-0,9
-6,2
1983
3,3
-14,8
1,6
-2,5
-7,1
-10,4
1,7
-5,5
1984
-11
-1,9
-8,4
-9,1
-11,6
2,9
-5,3
1985
-10,2
3,5
-1,1
4,6
1986
-10,1 4
-3,1
-1,3
-4,6
1987
-4,2
-7,9
2,5
1988
-3,4
-7,3
-2,4
-2,1
-11,4
-4,9
-10,7
1989 -3
-7,6
6,9
-1,8
0,1
-14,2
-9,8
4,2
1990
-6,8
5,5 -2
-15,9
-11,8
4,8
1991
-7,4 -1
-11,7 1
1992
-8,1
-4,1
-12,6
1993
-7,2
-5,9
-13,6
-10,3
1994
-5,1
-5,7
-9,9
-9,3
2,7
-3,5
1995
-4,5
-3,8
-5,4
2,6
1996
-0,1
2,2
1997
-1,2
-6,6
1,4 3
1998
-0,8
-4,3
1999
-2,3
-0,5
-1,5
2,4
0,7
2000
-1,6
7,1
1,3
4,4
6,1
2001
0,6
5,2
-6,1
2002
-0,7
-3,7
2,1
2003
2,3
0,2
2004
1,9
1,5
2005
0,3
-0,6
2006
-0,4
Sursa: Fondul Monetar Internaţional, World Economic Outlook Database, September 2006

25. Cheltuieli publice (%PIB) Datorie publică (%PIB)
DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ
Cheltuielile publice, soldul bugetar şi datoria publică în perioada în UE-15
Ţara
Cheltuieli publice (%PIB)
Sold bugetar (%PIB)
Datorie publică (%PIB)
Austria
48.3
-2.17
45.24
Belgia 53
-2.55
100.14
Danemarca
52.9
-0.5
46.85
Finlanda
44.7
1.9
23.84
Franta 48
-1.98
37.16
Germania
46.6
-2.05
39.37
Grecia
37.3
-6.26
61.74
Irlanda
44.4
-5.26
74.39
Italia
46.7
-8.1
82.04
Luxemburg
44.6
2.43
9.04
Olanda
47.9
-2.76
62.5
Portugalia
36.6
-4.33
50.83
Spania
35.4
-2.9
35.95
Suedia 58
-0.75
49.98
Marea Britanie
41.6
-2.4
53.94
Sursa: Granados (2003)

26. Structura datoriei publice Scadenţă Provenienţă Monedă
DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ
Structura datoriei publice
Scadenţă
Provenienţă
Monedă

27. Politica de îndatorare a României (discuţii)
DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ
Politica de îndatorare a României (discuţii)
Stoian, A. (2007), “Impactul deficitului bugetar asupra performanţelor economice ale României”, teză de doctorat

28. DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ
Stoian, A. (2007), “Impactul deficitului bugetar asupra performanţelor economice ale României”, teză de doctorat

29. DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ
Stoian, A. (2007), “Impactul deficitului bugetar asupra performanţelor economice ale României”, teză de doctorat

30. DEFICITUL BUGETAR ŞI DATORIA PUBLICĂ
Stoian, A. (2007), “Impactul deficitului bugetar asupra performanţelor economice ale României”, teză de doctorat

31. GATA!!!