1. Ziua Mondiala de Lupta impotriva Hepatitei (ZMLH)
CONTEXTUL CELEBRARII
CRSP Bucuresti
Compartiment PromoSan

2. Scurt istoric
Ziua Mondială de Lupta impotriva Hepatitei - ZMLH este un eveniment anual la nivel global care se adresează factorilor de risc, preventiei si controlului/tratamentului hepatitei virale.
Alianţa Mondiala pentru Hepatita (AMH) a organizat prima celebrare a unei zile internationale privind hepatita la 19 mai De atunci s-au desfasurat peste 600 de evenimente în întreaga lume, care au generat un masiv interes public şi mass-media. Ca urmare, Adunarea Mondiala a Sănătăţii OMS din mai 2010 a stabilit ca 28 iulie sa fie recunoscuta în fiecare an drept Ziua Mondială de Lupta impotriva Hepatitei - ZMLH.
2011 marcheaza prima celebrare oficiala a unei ZMLH sub auspiciile OMS, cu scopul de a creşte gradul de conştientizare in privinta hepatitelor virale.
ZMLH reprezinta oportunitatea pentru grupurile interesate de a iniţia şi continua progrese reale în preventie, testare şi tratament prin acţiuni precum:
• cresterea accesului la metode eficiente de prevenire, screening şi testare privind hepatitele virale şi bolile asociate; • integrarea în programele naţionale de imunizare sau creşterea acoperirii populationale cu vaccin impotriva hepatitei B: • coordonarea unei riposte globale impotriva hepatitei.

3. Alianţa Mondiala pentru Hepatita (AMH)
AMH, este o federatie, care cuprinde asociatii nationale ce activează în domeniul hepatitelor virale (HV), inregistrată la Geneva in AMH pledează in numele celor 500 de milioane de oameni din întreaga lume care trăiesc cu hepatita cronică virală B sau C (HVB, HVC). Romania este reprezentata in cadrul AMH prin Asociatia Pacientilor cu Afectiuni Hepatice din Romania (APAH-RO), devenita membra a Aliantei de la data de 1 noiembrie 2010.
Scopul AMH
Scopul Aliantei este de a colabora cu guvernele pentru eradicarea acestor boli cu dsitributie globala, printr-o mai bună conştientizare, prevenire, îngrijire, sprijin social şi acces la tratament.
Obiectivele AMH
Coordonarea activităţilor la nivel mondial dedicate ZMLH şi susţinerea programelor naţionale şi regionale privind aceste boli.
Colaborarea cu Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) pentru a oferi hepatitelor virale prioritatea necesara in programele de sanatate publica.
Sprijinirea asociatiilor nationale membre pentru a-si consolida capacitatea de combatere a hepatitelor virale.
Reducerea stigmatizării asociate cu hepatită cronică virală prin cresterea nivelului de cunostinte si îmbunătăţirea educaţiei in acest domeniu.

4. Celebrarea ZMLH 2010 in lume
Din anul 2008, mesajele AMH transmise in peste de materiale IEC au ajuns la peste două miliarde de persoane prin intermediul mass-media.
19 mai 2010 a marcat cea de-a treia celebrare a ZMLH, fiind sprijinita de aproximativ 280 organizatii de pacienţi ce au desfasurat activităţi în 68 de ţări.
Au fost organizate sute de evenimente incluzand anunţuri TV (Austria), talk show-uri (Azerbaidjan), screening (Bulgaria) si linii telefonice „help hepatitis” (Hong Kong).
585 panouri publicitare tematice au fost instalate în oraşe din întreaga lume, incluzand Londra, Lima, Rio de Janeiro şi Geneva.
231 de noi materiale de campanie au fost produse, traduse şi distribuite organizatiilor de pacienţi.
La Congresul European Association for the Study of the Liver (EASL), Viena, aprilie 2010 a fost prezentat raportul „Hepatitele virale: o politica globala“.
Adunarea Mondiala a Sănătăţii – OMS a adoptat in mai 2010 prima rezoluţie privind hepatita virala si a consacrat ziua de 28 iulie drept data anuala pentru ZMLH sub auspiciile sale.

5. Tema 2011: Slogan 2011: Hepatita:
Hepatita virala: cunoasterea riscurilor, vaccinarea, preventia, stil de viata personala si colectiva
Slogan 2011: Hepatita:
sa o cunoastem, sa ne testam, sa ne protejam, sa o combatem.

6. Scopul ZMLH 2011: Obiective 2011: Mesaje cheie:
Reflectie si masuri privind reducerea incidentei infectiilor cu virusuri hepatice.
Obiective 2011:
actiune privind introducerea sau cresterea acoperirii vaccinale HVB, HVA
constientizarea privind masurile de preventi,e stil de viata la populatia generala
evaluarea si stabilirea unor masuri adecvate de igiena spitaliceasca
protectie sporita pentru grupurile cu risc crescut de infectare
Mesaje cheie:
Hepatita poate afecta pe oricine, oriunde
Hepatita produce rareori simptome clare, dar poate ucide
Sa invatam sa recunoastem semnele hepatitei
Pentru a nu lasa hepatita sa ne separe de cei dragi:
sa o cunoastem, sa ne testam, sa ne protejam, sa o combatem– IMPREUNA !

7. Grupurile comune de risc pentru HV
Copiii şi adolescenţii sub 18 ani nevaccinati
Persoanele cu comportament sexual de risc ridicat
Consumatorii de droguri injectabile
Persoanele care au nevoie frecvent de sânge sau produse din sânge
Beneficiarii transplantului de organe
Persoanele care sunt expuse riscului de infecţie prin natura profesiei, incepand cu personalul medical
Persoanele care călătoresc în ţările cu prevalenta ridicata de hepatita

8. Date cheie privind hepatitele I (in ordinea virulentei)
Hepatita B
Hepatita virala B (HVB) este o infecţie virală a ficatului ce poate fi insotita de boli acute şi cronice.
Virusul hepatitei B este de de ori mai virulent decât HIV.
3. Virusul se transmite prin contact cu sânge sau alte fluide de la persoane infectate (nu prin contact ocazional) si reprezinta pentru personalul medical un risc profesional.
4. Aproximativ 25% dintre adulţii infectati în copilărie si netratati mor mai târziu de cancer hepatic sau ciroza cauzate de infecţia cronică.
5. Aproximativ 2 miliarde de oameni din întreaga lume au fost infectati cu VHB şi circa 350 de milioane trăiesc cu infecţie cronică.
6. Se estimeaza circa de decese anuale din cauza hepatitei B acute sau cronice.
HVB cronica poate fi trata cu interferon şi alti agenţi anti-virali. Masurile adjuvante tintesc menţinerea confortului şi echilibrului nutriţional adecvat, inclusiv înlocuirea lichidelor care se pierd prin vărsături şi diaree
HVB poate fi prevenita prin igiena stricta, in special in mediul spitalicesc, precum si prin vaccinare.

9. Se raspandeste prin transmiterea fecalo-orala.
Date cheie II
Hepatita A
1. Hepatita virala A (HVA) este este o afectiune hepatică care poate degenera in boli grave.
Se raspandeste prin transmiterea fecalo-orala.
Boala este strâns asociată cu igienă personală precara si salubritatea deficitara.
Se estimează că in lume apar anual 1,4 milioane cazuri noi de hepatita A.
Epidemiile pot fi explozive şi pot provoca pierderi economice semnificative: în 1988, au fost afectate de persoane într-un singur focar in Shanghai.
Grupurile specifice de risc sunt: copii din comunitati precum crese, gradinite,scoli, institutii de ingrijire; adulti care traiesc in aglomeratii cu sanitatie precara.
Cele mai eficiente metode de prevenire sunt: salubrizarea îmbunătăţită, igiena personala riguroasa si un stil de viata sanatos. Administrarea de imunglobulina cat mai aproape de la expunere, este cea mai buna metoda de aparare impotriva hepatitei A dupa expunere.

10. Date cheie III
Hepatita C
Hepatita virala C (HVC) este cauzata de virusul hepatitic C (VHC), cel mai frecvent fiind genotipul 1 (1a,1b,1c), rezistent la terapie.
2. Virusul se transmite parenteral, prin sângele primit în timpul transfuziilor, prin utilizarea drogurilor injectabile, prin contact sexual neprotejat sau de la mama infectată către nou născut, în timpul naşterii.
3. Grupurile specifice de risc: persoanele afectate de hemofilie, medici inclusiv medici dentisti şi personal spitalicesc, copii născuţi din mame infectate cu virusul hepatic C, persoane cu tatuaje şi/sau piercingurilor, familii ale persoanelor infectate.
4. Majoritatea persoanelor infectate nu prezinta simptome, iar cand acestea exista sunt nespecifice (anorexie, oboseală, dureri abdominale sau musculare, icter, iritaţii cutanate sau manifestări pseudo-gripale - similare celorlalte tipuri de hepatita).
5. Nu există vaccin împotriva virusului hepatic C. Ca masuri preventive nespecifice amintim: screeningul donatorilor; evitarea utilizarii drogurilor injectabile, a acelor sau a seringilor deja folosite; evitarea utilizării in comun a intrumentelor de igiena personala; evitarea tatuajelor si piercingurilor; igiena sexuala adecvata.

11. Date cheie IV
Hepatita D
Hepatita D cauzată de virusul defectiv D, sub acoperirea şi protectia virusului hepatic B.
Infectia cu virusul D poate aparea fie simultan cu infecţia cu virus B (coinfecţie) - urmata obisnuit de vindecare, fie ulterior infectiei cu B (suprainfecţie) - urmata de hepatita fulminanta si evolutie spre boala cronica sau ciroza.
Modalitatea de trasmiterea virusului hepatic D este identica cu aceea a virusului B.
Grupurile specifice de risc sunt persoanele infectate cu virusul hepatic B, receptori ai transfuziilor de sânge, persoane care au contact prelungit cu persoane infectate (familii, prieteni).
5. Prevenirea hepatitei D: administrarea vaccinului anti-B, administrarea imediat dupa nastere a imunoglobulinei antihepatita B (HBIG) nou-născuţilor din mame infectate - urmată de vaccinarea anti-B la 12 ore după naştere, screeningul donatorilor, igiena sexuala, evitarea utilizarii drogurilor injectabile, evitarea utilizării in comun a instrumentelor de igiena personala, evitarea efectuării de tatuaje sau piercinguri.

12. Date cheie V
Hepatita E
Hepatita E este o infecţie acută, cauzată de un virus de tip RNA, cu simptome similare hepatitei A; se transmite prin apă şi alimente contaminate.
Simptomele cauzate de hepatita E sunt similare celor cauzate de infecţii cu alţi viruşi hepatici (vezi hepatita C); in general copiii sub 14 ani şi adulţii de peste 50 de ani sunt asimptomatici.
Transmiterea hepatitei E este asemanatoare transmiterii hepatitei A (ingerarea alimentelor sau a apei ce a intrat in contact cu materii fecale infectate, nespălarea pe mâini dupa utilizarea toaletei, utilizarea tacâmurilor şi paharelor folosite anterior de o persoană infectată).
4. In lipsa unui vaccin împotriva virusului hepatic E, cel mai sigur mod de prevenire este un stil de viată sănătos incluzand igiena personală riguroasă. Măsurile care trebuie respectate sunt în principal spălarea cu săpun şi apă a mainilor dupa fiecare utilizare a toaletei, evitarea mâncărurilor insuficient fierte, coapte sau prăjite; evitarea consumului de apa din surse cu risc.

13. Date cheie VI
Hepatita G
Virusul hepatic G (VHG, denumit si virusul GB-C), este un virus de tip RNA asemănător cu virusul C. Nu este clar daca VHG poate cauza hepatita de unul singur sau prin interactiune cu alti virusi.
Desi simptomele nu sunt in general asemănătoare celor asociate altor hepatite, unii pacienţi pot prezenta stari pseudo-gripale asemanatoare celor din hepatita E.
Transmiterea: prin sange infectat, prin contacte sexuale neprotejate, precum şi de la mama infectată la copilul nou născut în timpul naşterii.
4. Prevenire. Ca si in cazul hepatitelor C si E, nu există un vaccin specific. Functioneaza masuri generale de igiena personala si colectiva amintite in cazul hepatitelor C si D.

14. Distributia globala a riscului de infectare
Ţări/zone cu risc moderat - ridicat de infectare cu VHA 2001*
*Sursa: “Weekly epidemiological record” 8 february 2002/WHO; (ultima sinoptica globala disponibila)
Comentariu: Romania facea parte din grupul tarilor cu risc moderat-ridicat

15. Distributia globala a riscului de infectare
Ţări/zone cu risc moderat - ridicat de infectare cu VHB 2001*
*Sursa: “Weekly epidemiological record” 8 february 2002/WHO;
Comentariu: Romania facea parte din grupul tarilor cu risc moderat-ridicat

16. Distributia globala a prevalentei infectiei cu VHC, 2001*
Legenda: >10%; 2-10%; 1-2,5%
*Sursa: “Weekly epidemiological record” 8 february 2002/WHO
Comentariu: Romania facea parte din grupul tarilor cu prevalenta moderata 2,5 – 10 %

17. Distributia globala a HVB endemice in 2001*
Legenda: Ridicat (prevalenta HBsAg>= 8%); Mediu (prevalenta HBsAg 2%-7%); Scazut (prevalenta HBsAg <2%)
HBsAg: Antigen de suprafata pentru hepatita B, prezent la persoanele care sunt infectate cu VHB (infecţie recentă sau infecţie cronică ).
*Sursa: “Introduction of hepatitis B vaccine into childhood immunization services”, World Health Organization, Geneva 2001;
Comentariu: Romania facea parte din grupul tarilor cu endemicitate HVB inalta

18. Numărul şi rata notificarii cazurilor de hepatită B în UE şi EEA1/EFTA2, 2006-08
1. Spatiul Economic European/2. Spatiul European de Liber Schimb *Sursa ECDC Surveillance Report 2010
Comentariu: Tendinta de scadere UE (1,65>1,53>1,27) este prezenta si in Romania (5,9>4,3>3,3) dar la un nivel de 2-3 ori superior, depasit numai de Bulgaria, Letonia si Estonia intre tarile cu populatie > 1 milion; cazuri notificate / locuitori.

19. Numărul şi rata notificarii cazurilor de hepatita C în UE şi EEA/EFTA, 2006-08*
*Sursa ECDC Surveillance Report 2010 /
Comentariu: Stabilizarea urmata de o tendinta de crestere in UE (7,12>7,02>8,04) este prezenta si in Romania (0,39>0.42>0,47) care ocupa in un loc favorabil; cazuri notificate / locuitori.

20. Programe de imunizare la nivel global
Programele de imunizare la scară largă implica pre-evaluări economice judicioase si trebuie complementate cu masuri de preventie nespecifice precum educaţia privind igiena personala si colectiva si imbunatatirea sanitatiei.
Aplicarea vaccinarii depinde substantial de contextul local, incluzand nivelul de risc pentru copii. Tari precum Argentina, China, Israel şi SUA au introdus imunizarea de rutină în copilărie. Alte state recomanda vaccinarea persoanelor cu risc crescut de hepatita A precum si a celor care călătoresc în ţările unde virusul este endemic, prezinta homosexualitate ridicata sau rata inalta de boli hepatice cronice.
Vaccinarea impotriva hepatitei A în focare trebuie să fie, de asemenea, adaptata la realitatile locale si trebuie sa fie parte a unei campanii de imunizare pe scară largă.
Vaccinarea pentru controlul focarelor din comunităţile mici are sanse maxime de succes cand campania este începuta devreme şi daca este atins un grad de acoperire mare pe grupe de vârstă multiple.
Peste tot, efortul de vaccinare trebuie insotit de educatie privind igiena si ameliorarea conditiilor de sanitatie

21. Acoperirea globala cu a treia doză de vaccin HVB la sugari in 2009*
Legenda: <50% (7 tari/4%); 50-79% (31 de tari/16%); 80-89% (31 de tari/16%); >= 90% (108 tari/56%); vaccinare HepB neinclusa in programe (16 tari/8%)
*Sursa: “WHO/UNICEF coverage estimates ”, July 2010;
Comentariu: Romania face parte din grupul cu acoperire maxima.

22. Rata acoperirii cu vaccinul HVB la sugarii de 1-2 ani, Europa 2009
Sursa:
Comentariu: Romania face parte din grupul cu acoperire maxima.

23. Dinamica incidentei HVB in Romania 2001 - 2010*
Legenda: cu rosu fitarea lineara optima conform celor mai mici patrate ale diferentelor
Comentariu. Dinamica semnificativ descendenta, dar trebuie considerat nivelul ridicat de plecare din 2001 (vezi distributia globala a endemicitatii HVB 2001).
*sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011

24. *sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011
Incidenta specifica pe grupe de varsta a cazurilor HVB in Romania 2010*
Comentariu. Se regasesc varstele probabile ale grupurilor de risc comune pentru hepatite, caracterizate prin comportament sexual de risc ridicat si consumul de droguri injectabile.
*sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011

25. *Sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011
Ponderea cazurilor de HVA pe medii de provenienta, Romania 2010*
Comentariu. Analiza evidentiaza o concentrare mai mare a cazurilor in mediul rural, fapt ce poate fi asociat cu nivel deficitar de igiena si sanitatie.
*Sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011

26. Incidenta cazurilor de hepatita acuta tip A pe judete, Romania 2010*
Legenda: <10; 10-21; 22-39; >=40
*Sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011

27. Incidenta cazurilor de HVA pe grupe de varsta, Romania 2010*
Comentariu. Analiza arata ca fiind cea mai afectata grupa de varsta 5 – 14 ani (mediul scolar) urmata de grupa de varsta 0-4 ani .
*Sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011

28. Incidenta hepatitei virale tip C in Romania in intervalul 2001-2010*
Comentariu. Varful din 2005 pare a fi asociat cu o supraveghere si raportare mai stricta
*Sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011

29. Incidenta specifica, pe grupe de varsta, a hepatitei virale tip C, Romania 2010*
Comentariu. Grupele de varsta mijlocie-matura sunt cele mai afectate.
*Sursa: CNSCBT, dr. Anca Sarbu, 2011

30. Vaccinarea impotriva hepatitei in Romania
In schema nationala de imunizare este prevazuta vaccinarea obligatorie HVB3 la sugari (nastere, 2 luni, 6 luni) in intreaga tara precum si vaccinarea HVA pe o parte din teritoriu (din 2009).
Scurt istoric al vaccinarii HVB
In 1995 este introdusa in Calendarul National de Vaccinare vaccinarea obligatorie a nou nascutilor in primele 24 de ore de la nastere, pentru profilaxia transmiterii verticale (mama-fat) a infectiei
vaccinarea copiilor in varsta de 9 ani (clasa III)
vaccinarea elevilor din liceele sanitare si scolile postliceale sanitare precum si a studentilor din facultatile de medicina si stomatologie
vaccinarea elevilor din clasa XII
campanii de vaccinare la 2 ani pentru personalul medico-sanitar.

31. Concluzii
Anul 2011 marcheaza prima celebrare oficiala a unei ZMH sub auspiciile OMS.
Majoritatea covarsitoare a tarilor sarace sau in curs de dezvoltare prezinta risc ridicat pentru HVB sau HVA; in 2001 endemicitatea HVB era maxima in Africa sub-magrebiana, Asia centrala si de sud-est, Columbia, Alaska si zone nordice din Canada, Bulgaria si Romania; in privinta HVC aria globala se restrange; se regasesc in continuare la varf de risc tarile sarace.
In UE : HVB este in regresie, preluata si de RO dar la un nivel 2-3 ori peste medie; HVC este stabila sau schiteaza o tendinta de crestere, aspecte vizibile si pentru RO, la nivele sub medie.
Programele de imunizare la scară largă implica pre-evaluări economice judicioase si trebuie insotite de educaţia privind igiena personala & colectiva si de imbunatatirea sanitatiei. Majoritatea tarilor OMS asigurau in 2009 acoperire > 90% cu vaccinul antiHepB 3 la sugari (exceptii notabile Canada, Franta, India); RO mentine acest nivel in context UE, alaturi de unii vecini din centru-est, Spania si Italia.
In RO incidenta HVB scade semnificativ intre , cu maxim pentru grupa de varsta in 2010; incidenta HVC este mai degraba stationara (la nivel scazut) cu maxim la varste medii si mature; in privinta HVA incidente mai mari sunt raportate la varstele 5-14 (mici scolare) si 0-4 ani, in judetele VR, CV, HG, CL, SJ si MM, precum si in rural fata de urban.
Schema nationala de imunizare RO prevede vaccinarea obligatorie HVB3 la sugari (nastere, 2 luni, 6 luni) in intreaga tara precum si vaccinarea HVA pe o parte din teritoriu (din 2009).

32. Resurse bibliografice
Sarbu A., Date actualizate privind hepatita virala in Romania INSP-CNSCBT, 2011
***WHO, Weekly epidemiological record, 8 feb, 2002, Geneva:
*** WHO, Introduction of hepatitis B vaccine into childhood immunization services, Geneva 2001:
***WHO, Immunization Profil – Romania, updated 15 December 2010:
***ECDC Tehnical Report: Surveillance and prevention of hepatitis B and C in Europe, Stockholm, 2010:
***ECDC Surveillance Report: Annual epidemiological report on communicable diseases in Europe, Stockholm, 2010:
*** WHO/UNICEF coverage estimates ”, July 2010;