1. Cursul 8: Riscul de credit în activitatea bancară
Managementul riscului în instituțiile financiar - bancare
Cursul 8: Riscul de credit în activitatea bancară
Conf. univ. dr. Cristian PĂUN

2. Ce este riscul de credit?
Risc de credit = riscul ca o bancă să acorde credit unui debitor (persoană fizică, companie privată sau chiar guvern) pe care apoi să nu mai poată să îl recupereze;
Riscul de credit apare în cazul tuturor tipurilor de credite pe care le acordă o bancă:
Credite ipotecare;
Credite de consum (credite de nevoi personale sau carduri de credit);
Credite pentru afaceri (companii medii şi mici, companii mari);
Credite guvernamentale.
O formă aparte a riscului de credit este riscul suveran (un guvern împrumutat de o instituţie financiară nu mai are capacitatea de a rambursa împrumutul).

3. Topul băncilor din România în funcţie de creditele neperformante (2010)

4. Bilanţul şi contul de profit şi pierdere al unei bănci

5. Cum îşi calculează banca provizioanele pentru creditele neperformante?
Observaţie: suma de 2,5 mil. USD trecută în bilanţ (vezi slide anterior) pentru anul curent ţine cont de două elemente pe care nu le regăsim înregistrate în bilanţ:
Valoarea creditelor pe care banca nu le mai poate recupera în anul curent (1,2 mil. USD);
Valoarea creditelor recuperate în anul curent din cele declarate neperformante (0,7 mil. USD)

6. Caracteristici ale riscului de credit
Deşi banca plasează fondurile atrase din depozite cu un risc de credit pe care şi-l asumă integral nu poate câştiga mai mult de diferenţa dintre dobânda negociată la depozite şi cea negociată la credit;
Riscul de credit are o evoluţie pro-ciclică: în perioadele de boom ponderea creditelor neperformante scade semnificativ;
Un procent nu foarte mare de credite neperformante poate anula venitul net din dobânzi al băncii foarte repede;
Deoarece băncile constituie provizioane pentru creditele pe care ele le apreciază (subiectiv) că ar fi neperformante este dificil de determinat situaţia financiară exactă a unei bănci;
O pondere destul de mică din activele băncii care devin neperformante poate genera uşor şi rapid o situaţie de insolvenţă.

7. Factori care influenţează riscul de credit în instituţiile financiar-bancare
Factori derivaţi din calitatea debitorului:
Istoricul celui împrumutat;
Gradul său de îndatorare;
Situaţia fluxurilor sale de numerar (împrumutul se contractează în cash şi trebuie rambursat în cash). Pentru o companie e important şi fondul de rulment care asigură lichiditatea pe termen foarte scurt;
Colateralul (creditul poate fi securizat sau nesecurizat);

8. Factori care influenţează riscul de credit în instituţiile financiar-bancare
Factori derivaţi din condiţiile pieţei:
Ciclul de afaceri curent şi viitor;
Nivelul dobânzilor de pe piaţă:
Reflectă un dezechilibru între cererea şi oferta de capital;
Reflectă o anumită politică a băncii centrale privind lichiditatea pieţei (dobândă mare avem de a face cu o politică monetară restrictivă)

9. Tipurile de credite bancare şi riscul de credit
Cele mai importante tipuri de credite regăsite în bilanţul instituţiilor financiare sunt:
Creditul ipotecar;
Creditul de consum;
Creditul de afaceri;
Creditul guvernamental.

10. Tipurile de credite la nivelul unei pieţe

11. A. Creditul ipotecar
Analiza riscului în cazul creditelor ipotecare se bazează în practică pe doi indicatori:
Indicatorul privind serviciul brut al datoriei (GDS – Gross Debt Service Ratio):
Indicatorul privind rata totală a serviciului datoriei (TDS – Total Debt Service Ratio):
La aceşti indicatori se pot adăuga şi alţii. Banca foloseşte un SISTEM DE SCORING prin care analizează fiecare client.

12. B. Creditul de consum
Îmbracă mai multe forme:
Cardurile de credit;
Creditele pentru nevoi personale;
Creditele pentru achiziţionarea de autoturisme.
Băncile percep o mare varietate de dobânzi la aceste credite de consum;
În unele ţări dobânda maximă este plafonată (maxim 60% pe an)
Acordarea acestor credite se bazează exclusiv pe VENITUL celui împrumutat.

13. Paşii în derularea unei tranzacţii cu cardul de credit

14. C. Creditele pentru sectorul de afaceri
Presupun o analiză financiară a celui care solicită împrumutul;
Analiza financiară are la bază:
Documente contabile primare:
Bilanţ;
Cont de profit şi pierdere;
Alte documente:
Jurnalul de vânzări;
Jurnalul de cumpărări;
Fişe de cont.
Pe baza acestor documente banca obţine nişte indicatori financiari (sau rate financiare)

15. Mecanismul acordării creditului unei companii

16. Ratele financiare (1) 1. Rate de lichiditate Rata curenta
RC = (A circulante + Ch. In avans) / (DTS + Venituri in avans)
Interpretarea se face in functie de dinamica componentelor activelor circulante
Daca lichiditatea curenta e mare din cauza stocurilor e nasol
Rata rapida
RR = (Active circulante + Ch. In avans – Stocuri)/(DTS + Venituri in avans)
Crestere e ok insa atentie la cash din banca
FRN raportat la CA
De recomandat o scadere, catre 0 e ideal
2. Rate de profitabilitate
Marja bruta de profit
Valoarea adaugata totala / Cifra de afaceri neta
E bine sa crească
Marja bruta de profit / Productia vanduta
Valoare adaugata productie / Productie vanduta
E bine sa creasca
Marja bruta de profit / Marfuri vandute
Valoarea adaugata productie / Marfa vanduta
E bine sa creasca.
O valoare prea mare poate sa inhibe productia
Marja de profit operational
EBIT / Cifra de afaceri neta
Marja de profit net
Profit net / Cifra de afaceri neta

17. Ratele financiare (2) 3. Rate privind eficienta Rotatia stocurilor
Costuri bunuri vandute / Stocuri
Cat mai mare
Rotatia activelor totale
Cifra de afaceri neta / Active totale
Rotatia activelor fixe
Cifra de afaceri neta / Active imobilizate
Tendinta pozitiva
De comparat cu concurenta
4. Rate privind indatorarea
Indatorare totala
(DTS + DTL)/Capitaluri proprii
Efectul de levier trebuie stabilit de actionari.
Raportat la sector
Indatorare la termen
DTL / Capital propriu
Mai mare decat indatorarea totala ca dinamica
Reflecta echilibru pe termen lung al firmei
Rata de indatorare
(DTS + DTL) / Active totale
Efect de levier la total pasive si trebuie stabilit de actionari
Rata de indatorare pe termen lung
DTL / Active totale
In functie de sector
Solvabilitatea
Active totale / (DTS + DTL) este inversul ratei de indatorare
Efect de levier interpretabil, de comparat cu sectorul
Rata de acoperire a dobanzilor
EBIT / Cheltuieli privind dobanzile
E bine sa fie cat mai mare (atentie insa la interpretare)
Rata de acoperire a cheltuielilor financiare fixe
(EBIT + Leasing )/ (Dobanzi + Leasing)
E bine sa fie cat mai mare

18. Rentabilitatea economica Rentabilitatea generala
Ratele financiare (3)
5. Rentabilitate
Rentabilitatea economica
EBIT / (Active imobilizate + Active circulante + Cheltuieli in avans) = EBIT / Active totale
E bine sa fie cat mai mare
ROA
Profit net / Total active
Cat mai mare
ROE
Profit net / Capitaluri proprii
Rentabilitatea CA
Profit net / CA
Rentabilitatea generala
Profit net / Cheltuieli totale

19. INDICATOR FORMULA POOR ACCEPTABLE INTERMEDIATE GOOD VERY GOOD
Current liquidity
Current assets
Cl< 0,7 1p
0,7≤Cl<1 4p
1≤Cl<1,3 7p
1,3≤Cl<1,6 9p
1,6<Cl
10p
Current liabilities
Debts service ratio
Gross profit + depreciation
0,00 – 0,49
0,50 – 0,99
1,00 – 1,49
1,50 – 1,99
2,00 – …
Instalment + due interest
Solvency
Own capital*100
S<9
9≤S<14
14≤S<20
20≤S<26
26<S
Total liabilities
Profitability
Net profit*100
Negative value 0p
Up to 5% 5p
Over 5%
Turnover
Speed of turnover
Stocks*n
DISTRIBUTION COMMERCE AND SERVICES
Over 181 days 2p
151 – 180 days 6p
121 – 150 days
91 – 120 days
13p
Up to 90 days
15p
INDUSTRY AND AGRICULTURE
Over 281 days
241 – 280 days
181 – 240 days
121 – 180 days
Up to 120 days
Clients period collection
Receivables*n
Profitability ratio
Operating profit*100
1 – 4,9% 3p
Between 5 – 9,9%
More or equal with 10%
Trend of turnover
Turnover 1-Turnover 0
Decreasing
Decreasing in comparison with last 6 months 3
Constant 7
Increasing 10
Turnover 0

20. Afaceri internaţionale
D. Creditele guvernamentale şi riscul de ţară (risc politic, risc suveran) – Formele riscului de ţară
Credit internaţional
Afaceri internaţionale
Întârzierea rambursărilor;
Probleme cu plata serviciului DE;
Repudierea datoriei externe
Renegocierea datoriei externe
Reeşalonarea datoriei externe;
Moratoriul DE;
Probleme temporare cu rambursarea datoriei externe datorate unor dezechilibre în BPE, dezechilibre pe piaţa internă;
Confiscarea
Naţionalizarea
Exproprierea;
Indigenizarea;
Limitarea sau restricţionarea repatrierii capitalului străin
Limitarea sau restricţionarea transferului de dividende;
Distrugerea parţială sau totală a obiectivului de investiţii;
Pierderi de profit.

21. Metodologia de analiză a riscului de ţară
Selectarea grupului de ţări;
Selectarea setului de indicatori (calitativi şi cantitativi)
Gruparea indicatorilor;
Ponderarea indicatorilor
Selectarea surselor de informaţii
Colectarea datelor
Stabilirea listelor de control
Acordarea punctelor sau notelor
Calcularea indicatorului de risc de ţară
Harta de risc
Utilizarea indicatorului de risc de ţară în decizie.

22. Profilul ţărilor din Europa Centrală şi de Est

23. Managementul riscului de ţară din perspectiva creditorilor
Înainte de acordarea creditului:
Dobândă variabilă în loc de dobândă fixă;
Ajustarea dobânzii la nivelul de risc de ţară al debitorului;
Impunerea de restricţii la utilizarea fondurilor;
Acordarea de consultanţă financiară debitorului;
Ajustarea scadenţei creditului la nivelul de risc;
Impunerea unor condiţii de acordarea a creditului;
Asigurarea creditului (ex: export credit insurance);
Participarea directă la proiectele finaţate (ex: E.B.R.D. or I.M.F. credits);
Solicitarea unor măsuri de ajustare care trebuie aplicate de către cel care se împrumută (ex: structural credits)
Colaterale şi alte garanţii.
După acordarea creditului:
debt - by - debt swap;
debt - by - equity swap;
reeşalonarea;
renegocierea.

24. Abordarea cantitativă a riscului de credit

25. Factorii care influenţează rambursarea unui credit la scadenţă
Dobânda aferentă creditului;
Comisioanele aplicate creditului;
Riscul de credit al împrumutului;
Colateralul asociat împrumutului efectuat;
Alte condiţii (impunerea unui procent din împrumut pe care debitorul să nu îl poată folosi în anumite scopuri sau pentru acoperirea anumitor cheltuieli, nivelul rezervelor impuse de banca centrală pentru anumite categorii de împrumuturi)

26. Cum se calculează venitul generat de un împrumut bancar
Dobânda variabilă din împrumut:
Venitul brut generat de un împrumut pentru o bancă (k) va fi egal cu:
Unde: f – valoarea comisioanelor, b – procentul din creditul acordat pe care debitorul trebuie să îl păstreze în contul curent fără dobândă şi R rata rezervelor obligatorii impuse de Banca Centrală.
Valoarea aşteptată a câştigului va fi (ps – probabilitatea ca împrumutul să fie rambursat la scadenţă):

27. Estimarea probabilităţii ca împrumutul să fie rambursat la scadenţă
Modelele bazate pe “scoring” (Altman)
Modelele bazate pe structura temporală a dobânzii (term structure)
Modele bazate pe “rata de mortalitate” (la obligaţiuni)
Modelul binomial (Merton)
Modelel VaR (RiskMetrics şi CreditMetrics+)

28. A. Modelele bazate pe scoring (Altman)
Unde: X1 – Fondul de rulment / Total Active = [Active curente – Pasive curente ] / TA X2 – Profit net / Total Active X3 – EBIT / Total Active X4 – Valoarea de piaţă a acţiunilor / Valoare nominală datorie totală X5 – Cifra de afaceri / Total active

29. Punctele slabe ale modelelor bazate pe scoring
Valoare de predicţie foarte redusă;
Valoarea ponderilor asociate în model variabilelor independente ar trebui să se modifice în timp;
Modelul se referă la strict două situaţii: intră în incapacitate de plată sau nu compania analizată;
Modelul ignoră indicatori greu de evaluat (reputaţia de piaţă de exemplu)
Modelul nu oferă o probabilitate de default ci un scoring, probabilitatea trebuie derivată din valoarea scoringulul pe clase de probabilităţi
Nu există baze de date centralizate care să facă astfel de analize la nivelul unei economii

30. B. Modelele bazate pe structura temporală a dobânzii
Dacă instituţia financiară este indiferentă între a oferi banii săi guvernului (titluri de stat sau companiilor private avem că:
Unde: i – rata fără risc a pieţei
De unde rezultă că probabilitatea de default în acest caz ar fi:
Prima de risc a pieţei calculată ca diferenţă între dobânda cu risc şi dobânda fără risc va fi (şi pentru care avem probabilitatea de mai sus p):

31. B. Modelele bazate pe structura temporală a dobânzii (cont.)
Dacă luăm în considerare şi faptul că în caz de default mai putem recupera o mică parte din creditul acordat – să zicem că ea ar fi  avem că: Prima de risc ar avea valoarea în acest caz de:

32. C. Modelele bazate pe rata mortalităţii creditului
Formula ratei mortalităţii pentru obligaţiunii (anul 1, anul 2):

33. D. Modelele binomiale (Merton)

34. D. Modelele binomiale (Merton) continuare

35. D. Modelele binomiale (Merton) continuare

36. D. Modelele binomiale (Merton) continuare
E0 – Valoarea de piaţă a acţiunilor companiei – la momentul t0
V0 – Valoarea de piaţă a activelor companiei – la momentul t0
F – Valoarea nominală a împrumutului
r – rata fără risc
T – timpul rămas până la scadenţa împrumutului
d1 şi d2 sunt două valori ale marginilor unui interval calculate după o formulă specifică
N(.) valoarea normalizată cumultativă (se ia din tabele statistice pentru anumite valori ale lui d)

37. D. Modelele binomiale (Merton) continuare
Unde:
V0 – Valoarea de piaţă a activelor companiei – la momentul t0
r – Rata fără risc a pieţei
F – Valoarea nominală a împrumutului
T – momentul până la scadenţă
V – volatilitatea valorii de piaţă a activelor
Deoarece V0 şi V sunt valori neobservabile pe cazul unei companii avem nevoie de o relaţie care să ne permită determinarea lor.

38. D. Modelele binomiale (Merton) continuare
Pentru determinarea valorilor neobservabile V0 şi V se foloseşte următorul sistem de ecuaţii: Rezolvând sistemul după valorile V0 şi V obţinem apoi că distanţa Merton până la faliment a firmei analizate este egală cu:
(Lema lui Ito)

39. Distanţa până la faliment în practică
În practică se fac următoarele ajustări:
se consideră că are o valoare neglijabilă
Datoria totală a companiei se apreciază la valoarea sa nominală F
Se aproximează N(d1) – valoarea normalizată cumulativă egală cu 1
Având în vedere aceste ipoteze folosite în practică distanţa până la faliment devine:

40. Distanţa până la faliment modificată
Dar avem că (unde am considerat deja că N(d1) este egal cu 1):
Înlocuind în relaţia de mai sus obţinem că:

41. Distanţa până la faliment modificată
Notând cu L levierul financiar al companiei (gradul său de îndatorare calculat ca raport între Datorii şi Acţiuni) obţinem că: Observaţie: dacă cunoaştem levierul financiar al unei companii putem determina distanţa până la faliment a acesteia.

42. Transformarea distanţei până la faliment în probabilităţi:
Ultima faza consta în maparea distantei pâna la faliment în probabilitati efective de faliment pentru un anumit orizont de timp, probabilitati numite frecvente asteptate de faliment (expected default frequencies, EDF).
Pe baza unui esantion de companii, care include si firme care au intrat în faliment, se poate estima, pentru fiecare orizont de timp, proportia de companii care pentru o anumita valoare a indicatorului DD, au intrat în faliment.

43. E. CreditMetrics
Metoda este folosită şi pentru a estima riscul de piaţă în activitatea unei bănci:
Unde: P – valoarea de piaţă a datoriei unei companii şi  este volatilitatea acestei valori de piaţă a datoriei.
Din păcate pentru companiile care nu sunt listate pe bursă valoarea de piaţă a datoriei P şi cu volatilitatea sunt valori neobservabile.
Aplicarea acestei metode este mai dificilă pentru a estima riscul de credit

44. F. CreditMetrics+
Este o metodă dezvoltată în Europa şi bazată pe calculul probabilităţii de default în ipoteza unei distribuţii Poisson (probabilităţile calculate prin modelul Merton pe un număr mare de companii tind spre probabilităţile derivate dintr-o distribuţie de tip Poisson):
Unde e – constantă egală cu 2,718
y – numărul de companii intrate în faliment dintr-un eşantion de companii observat pe parcursul unui an
n – dimensiunea eşantionului de companii observat
Exemplu: probabilitatea de a obţine 0 falimente dintr-un eşantion de 100 de companii este de:

45. Adrese utile: 1. Calculator online pentru valoarea normalizata cumulative N(.) din modelul Merton: Calculator online pentru VaR: Calculator online pentru probabilitatea Poisson: