1. MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR DIRECŢIA AFACERI EUROPENE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE
Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind serviciile în cadrul pieţei interne
„Directiva Servicii”

2. I. Prezentare generală „Directiva Servicii”
Directiva 2006/123/CE a Parlamentului European şi a Consiliului privind serviciile în cadrul pieţei interne a fost adoptată la 12 decembrie 2006 şi a fost publicată în J.O. la data de ;
Termenul pentru intrarea în vigoare – 28 decembrie 2009;
Directiva a fost transpusă prin O.U.G. nr. 49/2009 privind libertatea de stabilire a prestatorilor de servicii şi libertatea de a furniza servicii in România.

3. II. Obiectivul “Directivei Servicii” - liberalizarea serviciilor în cadrul pieţei interne a UE
Reglementare cu caracter orizontal şi general;
Sa asigure atât libertatea de prestare în contextul stabilirii, cât şi libertatea de prestare în context transfrontalier a serviciilor;
Să înlăture barierele şi discriminarea.

4. III. Conceptul de “serviciu”
Conceptul de “serviciu” reprezintă, în conformitate cu Tratatul CE (art. 50) şi cu jurisprudenţa asociată a Curţii Europene de Justiţie, orice activitate economică independentă, prestată în mod obişnuit în schimbul unei remuneraţii.
Modalităţi de realizare a activităţilor de servicii:
deplasare prestatorului serviciilor
transferul peste graniţă a serviciilor
prin deplasarea beneficiarului serviciului prestat

5. IV. Distincţia dintre libertatea de stabilire şi libera circulaţie a serviciilor
Stabilirea implică exercitarea efectivă a unei activităţi economice prin înfiinţarea unui sediu stabil pe o perioadă nedeterminată.
Libertatea de a presta servicii are în vedere mişcarea serviciilor peste frontiera statului membru gazdă, fără a fi necesară înfiinţarea unui sediu stabil în statul în care urmează să fie prestat serviciul.

6. V. Sfera de aplicare a “Directivei Servicii”
În “Directiva Servicii” sunt precizate explicit serviciile care intră în sfera de aplicare a directivei, precum şi cele care sunt exceptate .
Printre serviciile autorizate de către autorităţile publice locale se numără:
Servicii prestate prin practicarea meseriilor tradiţionale şi de artizanat

7. V. Sfera de aplicare a “Directivei Servicii”
Servicii care nu intră sub incidenţa “Directivei Servicii”:
Aspecte care intră în sfera de aplicare a Directivei 96/71/CE privind detaşarea lucrătorilor
Aspecte care intră în sfera de aplicare a Directivei 95/46/CE privind prelucrarea datelor cu caracter personal
Aspecte care intră în sfera de aplicare a Directivei 77/249/CEE de facilitare a exercitării efective a libertăţii de a presta servicii de către avocaţi
Activitatea de recuperare judiciară a datoriilor
Aspecte care intră în sfera de aplicare a titlului II din Directiva 2005/36/CE privind recunoaşterea calificărilor profesionale şi cerinţele naţionale care rezervă o activitate unei profesii reglementate
Aspecte care intră în sfera de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 1408/71 privind coordonarea regimurilor de securitate socială
Aspecte care intră în sfera de aplicare a Directivei 2004/38/CE în ceea ce priveşte formalităţile administrative referitoare la libera circulaţie a persoanelor şi reşedinţa acestora
Cerinţe pentru obţinerea vizei sau a permisului de şedere pentru resortisanţii ţărilor terţe
Aspecte care intră în sfera de aplicare a Regulamentului (CEE) nr. 259/93 în ceea ce priveşte transportul de deşeuri
Drepturi de proprietate intelectuală
Acte care, prin lege, necesită intervenţia unui notar
Aspecte care intră în sfera de aplicare a Directivei 2006/43/CE privind auditul legal
Înregistrarea autovehiculelor achiziţionate în leasing într-un alt stat membru
Dispoziţii privind obligaţiile contractuale şi extra-contractuale stabilite în temeiul normelor dreptului internaţional privat

8. VI. Sisteme şi proceduri de autorizare a prestării serviciilor
1.1.
Conceptul de “cerinţă” acoperă orice obligaţie, interdicţie, condiţie sau limită impusă prestatorilor de servicii (sau beneficiarilor serviciilor), cum ar fi obligaţia de a obţine o autorizaţie sau de a prezenta o declaraţie autorităţilor competente.
Termenul de „regim de autorizare” cuprinde orice procedură conform căreia unui prestator sau beneficiar i se solicită să obţină o decizie oficială din partea unei autorităţi competente sau o decizie implicită referitoare la accesul la o activitate de servicii sau la exercitarea acesteia.
Obiectivul, astfel cum este menţionat la articolul 10 alineatul (1), este :
de a garanta că prestatorii de servicii pot avea încredere în faptul că deciziile nu sunt luate într-un mod arbitrar.

9. VI. Sisteme şi proceduri de autorizare a prestării serviciilor
1.2.Condiţiile de acordare a autorizaţiilor trebuie să respecte o serie de criterii:
să fie nediscriminatorii,
să fie justificate printr-un motiv imperativ de interes general
să nu depăşească ceea ce este necesar.
Statele membre vor trebui să asigure că condiţiile de acordare a unei autorizaţii – cum ar fi cerinţele de asigurare, cerinţele referitoare la dovada solvabilităţii sau cerinţele legate de personalul prestatorului de servicii – sunt conforme cu criteriile nediscriminării, justificării şi proporţionalităţii.
1.3. Condiţiile de acordare a autorizaţiilor trebuie să fie:
clare,
lipsite de ambiguităţi,
obiective,
transparente ,
accesibile şi făcute publice în prealabil .

10. VI. Sisteme şi proceduri de autorizare a prestării serviciilor
1.4. Durata autorizaţiilor
Articolul 11 prevede că autorizaţiile se acordă, în general, pe o perioadă nedeterminată.
O durată limitată a autorizaţiilor constituie un obstacol în exercitarea activităţii de servicii:
ar putea împiedica prestatorii de servicii să îşi elaboreze o strategie pe termen lung,
ar introduce un element de nesiguranţă pentru mediul de afaceri.
1.5. Limitări ale numărului de autorizaţii
Limitările numărului de autorizaţii disponibile sunt permise doar dacă acestea sunt motivate de deficitul de resurse naturale sau de capacitate tehnică sau dacă sunt justificate de un motiv imperativ de interes general.

11. VII. Cerinţe de stabilire interzise
Interzicerea cerinţelor bazate direct sau indirect pe cetăţenie
Interzicerea cerinţelor care limitează condiţiile de stabilire a prestatorilor de servicii
Interzicerea cerinţelor care limitează opţiunea prestatorului de servicii între un sediu principal şi un sediu secundar
Interzicerea condiţiilor de reciprocitate
Interzicerea testelor economice
Interzicerea intervenţiei agenţilor concurenţi în deciziile autorităţilor competente
Interzicerea obligaţiilor de a obţine garanţii financiare sau asigurări de la agenţi stabiliţi în acelaşi stat membru
Interzicerea obligaţiilor de a fi fost înscris în prealabil sau de a fi exercitat în prealabil activitatea pentru o anumită perioadă de timp în acelaşi stat membru

12. VIII. Cerinţe care pot fi impuse de statele membre privind serviciile transfrontaliere
„Ordine publică”, “siguranţa publica” şi „sănătate publică” sunt concepte de drept comunitar, care derivă direct din articolul 46 al Tratatului CE .
Protecţia mediului
În toate aceste cazuri, trebuie examinat cu atenţie dacă aplicarea cerinţelor statului membru gazdă este necesară şi proporţională. De exemplu, un prestator ar putea fi deja supus, în statul membru în care este stabilit, unui audit de mediu cu privire la siguranţa activităţii sale în ceea ce priveşte mediul, iar metodele de lucru şi cerinţele din statul membru gazdă nu trebuie să duplice acest lucru.

13. IX. Principii de respectat
1. Nediscriminarea
Exemple de cerinţe naţionale care discriminează prestatorii de servicii din alte state membre
regimurile de autorizare stabilite în mod specific pentru prestatorii de servicii din alte state membre
norme destinate în mod specific reglementării prestării de servicii de către prestatori de servicii din alte state membre şi care nu se aplică în acelaşi mod prestatorilor de servicii naţionali.
normele care interzic prestatorilor din alte state membre deţinerea unei infrastructuri sau care solicită prestatorilor deţinerea unui act de identitate care nu este solicitat prestatorilor naţionali.

14. IX. Principii de respectat
2. Proporţionalitatea
Principiul proporţionalităţii, înseamnă că cerinţele trebuie să fie adecvate pentru a garanta îndeplinirea obiectivului urmărit şi nu trebuie să depăşească ceea ce este necesar pentru atingerea obiectivului urmărit.

15. X. Categorii de obstacole în calea liberei circulaţii a serviciilor şi a dreptului de stabilire
Obstacolele identificate de către autorităţile publice locale, în actele normative emise la nivel local. Exemple de astfel de categorii:
Aplicarea unor taxe diferenţiate, în funcţie de cetăţenia sau domiciliul (sediul) persoanelor fizice (juridice);
Stabilirea unor criterii diferenţiate pentru participarea la licitaţii publice în funcţie de domiciliul/ sediul solicitanţilor;
Impunerea obligativităţii de a avea sediul în localitate, pentru efectuarea unor activităţi economice pe raza localităţii respective;

16. Legături utile
Portalul Uniunii Europene :
Eurlex :
Europa Press Releases RAPID :
European Commission – The EU Single Market :
Comisia Europeană SOLVIT :
Departamentul pentru Afaceri Europene :

17. Coordonate de contact: Vă mulţumim pentru atenţie!
MINISTERUL ADMINISTRAŢIEI ŞI INTERNELOR DIRECŢIA AFACERI EUROPENE ŞI RELAŢII INTERNAŢIONALE
Coordonate de contact:
Vă mulţumim pentru atenţie!
Mihaela Veber, consilier superior
Doralina Bertea, consilier pentru afaceri europene